Daca vrem sa devenim mai fericiti, ar trebui sa ne concentram pe noi insine sau pe
ceilalti. Dar, in acelasi timp, concentrarea prea mare pe ceilalti poate duce uneori la epuizare si epuizare. Acum, noi cercetari sugereaza ca am putea dori sa urmam o combinatie a ambelor strategii, fiecare dintre acestea ne poate creste bunastarea in moduri usor diferite.
Intr-un studiu publicat in revista Emotion, 263 de participanti americani au primit zilnic instructiuni pe smartphone-ul lor timp de 10 zile, pentru a efectua una dintre cele trei activitati. Un grup a fost desemnat sa se angajeze in fapte morale (cum ar fi daruirea catre caritate sau ajutarea pe altcineva), un grup sa aiba ganduri morale (cum ar fi sa gandeasca lucruri bune despre altcineva sau sa spere la succesul altcuiva) si un grup sa faca ceva amabili pentru ei insisi (cum ar fi relaxarea sau rasfatarea cu o masa buna). In cinci dintre zilele de studiu, participantii au fost instruiti sa isi finalizeze practica atribuita; in celelalte cinci zile, nu li s-au dat instructiuni.
Reclama
X
In fiecare seara, participantii au completat sondaje despre fericirea lor, satisfactia lor in viata, sensul lor de scop in viata si cat de conectati s-au simtit cu ceilalti. De asemenea, sondajele au intrebat participantii cat de morali si virtuosi s-au simtit, cat de epuizati sunt si cat de mult au simtit diferite emotii, inclusiv recunostinta si inaltare (sentimentul de inspiratie care vine din a fi martori la fapta buna a altcuiva).
Cercetatorii au comparat apoi raspunsurile oamenilor in zilele in care s-au implicat in practici cu zilele in care nu au facut-o – si au descoperit ca practicile au avut o gama larga de beneficii. In special, toate cele trei practici i-au determinat pe participanti sa raporteze o mai mare fericire si satisfactie de viata, inaltime si apropiere cu ceilalti in acea zi.
Dar anumite practici au avut beneficii deosebite. Doar faptele morale si gandurile morale au facut oamenii sa se simta mai empatici, morali si recunoscatori in acea zi. Si numai faptele morale i-au facut pe oameni sa se simta mai putin suparati, mai putin izolati, mai controlati si mai plini de intentie in viata. In mod interesant, cercetatorii au descoperit ca practica „trateaza-te pe tine insuti” a avut un beneficiu unic: i-a determinat pe oameni sa se simta mai putin epuizati.
Cercetatorii sugereaza ca activitatile concentrate pe altii si activitatile concentrate pe noi insine ar putea avea un impact asupra bunastarii noastre prin diferite rute. Actele concentrate asupra altora ar putea stimula bunastarea „eudaimonica”, genul care provine dintr-un simt al scopului si al sensului. Pe de alta parte, ei sugereaza ca comportamentele centrate pe sine ne pot aduce o bunastare „hedonica” (sentimente de fericire si bucurie).
Aceasta cercetare se bazeaza pe un studiu din 2018, care a constatat ca a fi amabil cu ceilalti sau cu sine creste fericirea. Cu toate acestea, acest studiu anterior s-a concentrat doar pe un singur beneficiu (fericire), in timp ce studiul actual a inclus o gama mai larga – si a gasit efecte diferite asupra empatiei, moralitatii, recunostintei si epuizarii oamenilor.
Aceste constatari sunt semnificative, deoarece nu sunt neaparat intuitive pentru noi, ceea ce inseamna ca probabil nu facem cele mai bune alegeri pentru prosperitatea noastra generala. Intr-un studiu de urmarire, cercetatorii au cerut unui alt grup de participanti sa ghiceasca modul in care faptele morale, gandurile morale si tratarea pe sine ar afecta bunastarea. Cercetatorii au descoperit ca oamenii au avut tendinta sa subestimeze unele dintre beneficiile autotratarii, sugerand ca oamenii nu recunosc pe deplin importanta ingrijirii de sine si a bunatatii de sine.
A-ti acorda timp pentru ingrijire personala poate preveni epuizarea care rezulta uneori din concentrarea doar asupra nevoilor celorlalti. In cele din urma, sugereaza cercetatorii, scopul ar fi echilibrarea ingrijirii de sine cu ajutorul altora – ceea ce este mai usor de spus decat de facut, desigur. „Alternarea strategiei pe care o folosesti ar putea permite oamenilor sa obtina beneficiile ambelor, fara dezavantajele fiecareia”, scriu autorii studiului Adam Waytz, profesor asociat la Kellogg School of Management de la Universitatea Northwestern, si Wilhelm Hofmann, profesor la Universitatea din Koln.
Cu alte cuvinte, nu ar trebui sa cautam neaparat singurul secret al fericirii, ci mai degraba sa practicam o varietate de activitati. Dupa cum explica cercetatorii, „exista mai multe cai catre bunastarea subiectiva”.
