A vedea e a crede. Intr-o oarecare masura, asta este adevarat, desigur: ochii nostri ne permit sa vedem ce este in jurul nostru, ajutandu-ne sa navigam in lumea noastra.
Dar se dovedeste ca vederea este mult mai complicata decat atat, potrivit noii carti Perception: How Our Bodies Shape Our Minds, a psihologului Dennis Proffitt si Drake Baer de la Universitatea din Virginia. Ceea ce percepem in orice moment dat nu este determinat doar de inputul senzorial, ci si de abilitatile noastre fizice personale, nivelurile de energie, sentimentele, identitatile sociale si multe altele.
„Este de bun simt sa credem ca experimentam lumea asa cum este in mod obiectiv”, scriu autorii. „Chiar daca intuitiile noastre naive sunt ca vedem lumea asa cum este, nu o vedem.”
Nu doar vederea noastra este influentata de procesele inconstiente. Cartea lui Proffitt si Baer este plina de descoperiri fascinante ale cercetarii care provoaca nu numai lucrurile pe care le percepem, ci si judecatile si deciziile pe care le luam pe baza a ceea ce percepem. Lucrurile care par adevarate si universale sunt adesea doar propria noastra experienta unica a lumii.
Publicitate
X
Acest lucru este util de stiut, mai ales acum, cand ne luptam cu o pandemie mortala si suntem infundati in tulburari politice si sociale. Daca intelegem ce factori irelevanti manipuleaza ceea ce vedem si gandim, poate ca putem gasi modalitati de a depasi aceste influente si de a lua decizii mai bune ca societate.
„Daca vom avea o mai buna intelegere a noastra si a semenilor nostri, trebuie sa apreciem individualitatea uluitoare a experientei fiecaruia”, scriu Proffitt si Baer. Asta inseamna sa ai umilinta. Iata opt dintre multele mesaje interesante din cartea lor.
1. Energia si abilitatile noastre ne influenteaza perspectiva
Mai multe studii ale lui Proffitt si altii arata ca corpurile noastre fizice si capacitatea noastra de a ne misca influenteaza modul in care ne vedem imprejurimile. De exemplu, cercetatorii au descoperit ca, daca esti obez sau obosit, distantele par mai indepartate. Oamenii care poarta rucsacuri grei vad dealuri mai abrupte in fata lor decat cei fara rucsac.
„Pune altfel: capacitatea noastra de mers modeleaza capacitatea aparenta de mers a dealului, care determina modul in care il vedem. Nu vezi dealul asa cum este, ci mai degraba asa cum este vazut de tine”, scriu Proffitt si Baer.
Daca ai in mana ceva care iti extinde raza de actiune, cum ar fi un apucator, lucrurile par mai aproape de tine. In sport, bautatorii de baseball de succes vad literalmente mingi mai mari venind spre ei din ulcior, iar jucatorii de golf care pun bine vad gauri mai mari.
Acest fenomen este evident chiar si la bebelusii mici. De aceea, intr-un experiment, bebelusii care se tarau si-au aratat frica atunci cand au fost coborati pe o platforma cu o falsa falsa (o cadere aparenta care era de fapt plastic transparent), dar bebelusii care nu se puteau tarai nu au aratat acelasi lucru. frica. Ei nu au vazut asta ca fiind infricosator, pentru ca, in calitate de non-taratori, inca nu aveau nevoie sa-si faca griji pentru stanci.
2. Constientizarea corpului nostru ne afecteaza deciziile
Intr-un experiment, cercetatorii au studiat administratorii de fonduri speculative care trebuie sa ia decizii rapide cu privire la tranzactionarea actiunilor sub presiune intensa. Descoperirea lor ciudata
Managerii care isi puteau numara cu mai multa precizie propriile batai ale inimii fara sa-si atinga corpul erau comercianti mai de succes.
Oamenii care au fost mai increzatori in numaratoarea lor exacta, totusi, nu au avut mai mult succes si cu cat decalajul dintre incredere si acuratete este mai mare, cu atat anxietatea lor este mai mare. Acest lucru sugereaza ca constientizarea reala a corpului tau poate fi utila in situatii de munca cu stres ridicat.
Desi nu este sigur de ce ar fi acest lucru, este posibil ca oamenii care sunt mai constienti de bataile inimii lor sa fie mai capabili sa se calmeze sub stres si, prin urmare, sa ia decizii mai cool. Sau s-ar putea ca oamenii de succes care sunt mai adaptati la corpul lor sa isi interpreteze perceptiile mai precis, intelegand modul in care cei doi interactioneaza. Oricum, aceste descoperiri sunt un argument pentru cultivarea unei constientizari corporale mai mari.
3. A fi foame (sau nu) ne schimba alegerile
Nivelurile de energie ale corpului nostru influenteaza, de asemenea, luarea deciziilor. Intr-un experiment, participantii care au baut o bautura cu zahar au luat decizii mai bune si au intarziat satisfactia imediata mai mult decat persoanele care au inghitit o bautura cu gust dulce, fara glucoza. In mod similar, atunci cand judecatorii iau decizii de eliberare conditionata chiar inainte de pauza de masa sau de sfarsitul zilei, ei tind sa refuze eliberarea conditionata. Asta pentru ca o decizie de a acorda eliberarea conditionata necesita o analiza mai atenta si, prin urmare, mai multa energie.
Studiile au constatat, de asemenea, ca oamenii care au savurat un pahar inalt de limonada cu zahar tind sa fie mai de ajutor celorlalti. Iar copiii care iau micul dejun se descurca mai bine la scoala si au mai putine probleme de comportament.
„Modul in care gandesti este legat la nesfarsit de felul in care te simti fizic”, scriu autorii. Deci, este important sa ne asiguram ca noi (sau altii pe care ne bazam) nu suntem prea epuizati atunci cand trebuie luate decizii grele.
4. Afirmatiile usor de citit par mai adevarate
Credintele noastre despre lume depind si de influente aparent irelevante. Intr-un experiment, cand cercetatorii le-au cerut participantilor sa determine adevarul unei afirmatii, cum ar fi „Lima este in Peru”, scrisa in culori diferite, participantii au fost mai de acord cu afirmatiile usor de citit decat cu cele mai putin usor de citit. De asemenea, afirmatiile facute intr-o schema de rima – precum „Vai uneste dusmanii” – au fost considerate mai adevarate decat afirmatiile fara o schema de rima – precum „Vai uneste dusmanii”.
Aceasta tendinta poate fi anulata daca pur si simplu o indicati oamenilor. Dar, altfel, aceste forte opereaza sub constientizarea constienta si putem fi pacaliti de cat de usor este sa credem sau sa ne regasesti ceva in mintea noastra.
„Inclinatia noastra pentru fluenta ne face susceptibili la prostii – daca se simte corect, este corect – si cand aceasta vulnerabilitate este extinsa la nivelul mass-media, obtineti adevar si stiri false”, scriu autorii.
5. Sentimentele noastre ne afecteaza opiniile politice
Probabil ca nu este de mirare ca sentimentele noastre ne afecteaza perceptiile si gandurile. Totusi, chiar si pentru cineva ca mine care cunoaste bine aceasta cercetare, Perception a avut cateva surprize.
Intr-un studiu citat in carte, cercetatorii au descoperit ca oamenii care sunt mai usor dezgustati – atunci cand isi imagineaza lucruri precum o galeata de gunoi plina cu viermi sau o bucata de tort de ciocolata in forma de caca de caine – tind sa fie mai conservatori din punct de vedere politic. Si tind sa aiba sentimente negative mai puternice fata de persoanele care sustin libertatile sexuale cu care nu sunt de acord, cum ar fi drepturile gay sau dreptul la avort.
Sentimentele de dezgust – care provin din sistemul limbic al creierului nostru, adesea sub nivelul constientului – ne ghideaza reactiile si evaluarile, facandu-le mai putin impartiale.
Stiinta fericirii De
ce este nevoie pentru a trai o viata mai fericita
Invata strategii testate de cercetare pe care le poti pune in practica astazi. Gazduit de psihologul premiat Dacher Keltner. Coprodus de PRX si UC Berkeley’s Greater Good Science Center.
„Emotiile ne permit sa percepem binele si raul intr-o lume plina de ambele. Ele pot parea sa vina nedorite, dar sunt, de fapt, din propria noastra creatie si poseda atat intelepciunea, cat si vicisitudinile celor mai vechi si fundamentale structuri ale creierului nostru”, scriu Proffitt si Baer.
6. A te simti rau face ca lucrurile sa para mai dificile
Oricine s-a simtit vreodata trist sau deprimat stie ca este greu sa infrunti lumea atunci cand esti jos. Dar este interesant de observat ca aceste sentimente ne schimba si perceptiile senzoriale. De exemplu, oamenii care asculta muzica melancolica tind sa creada ca un deal arata mai abrupt decat cei care asculta muzica fericita.
„Emotii. . . au sarcina de a da o lumina rosie sau verde pentru apropierea sau evitarea obiectelor, oamenilor si situatiilor si modeleaza perceptia in consecinta”, scriu Proffitt si Baer. Aceasta inseamna ca hranirea emotiilor noastre pozitive ne poate ajuta sa abordam sarcinile dificile mai usor – o idee pe care cel putin unele cercetari o confirma.
7. Avand alti oameni in preajma face ca lucrurile sa para mai usoare
Prezenta altor oameni ne afecteaza perceptia si in situatii dificile. A tine mana cu cineva in timp ce experimentezi un eveniment dureros poate atenua durerea. Anticiparea nevoii de a transporta o incarcatura grea cu altcineva (spre deosebire de singur) il face sa para mai usor, iar doar gandul la un prieten poate face dealurile sa para mai putin abrupte.
Conexiunile noastre sociale par sa joace un rol in reducerea stresului, motiv pentru care starea cu ceilalti ne schimba perceptia asupra durerii sau dificultatilor, facandu-le pe amandoua mai usor de suportat. Aceste studii si multe altele indica centralitatea relatiilor noastre sociale pentru rezistenta atunci cand lucrurile sunt dificile.
8. Convingerile noastre politice ne afecteaza abilitatile de matematica
O alta descoperire fascinanta este modul in care afilierile noastre de grup, precum partidul politic din care facem parte, ne afecteaza perceptiile. De exemplu, intr-un studiu, oamenii au fost rugati sa rezolve ecuatii matematice pentru a verifica adevarul unei descoperiri de cercetare – cum ar fi daca un vaccin este eficient sau daca interzicerea armelor salveaza vieti. Dupa cum sa prezis, oamenii cu abilitati mai mari de matematica au putut sa descopere raspunsurile mai usor, dar numai atunci cand rezultatul calculului nu a contrazis convingerile lor politice. Daca s-a intamplat, matematica tuturor a fost mai proasta: au rezolvat problema corect cu 25 pana la 45 la suta mai rar.
Acest lucru este in contradictie cu ideea ca oamenii au nevoie doar de mai multe informatii pentru a afla adevarul unei situatii. „Gandirea – chiar si a face matematica – nu este un proces care are loc izolat, ci este incorporat in gandurile noastre personale si in identitatile de grup”, scriu autorii. „Devenim literalmente dezorientati, stupefiati si incapabili sa ne exercitam facultatile depline atunci cand ne confruntam cu fapte care ameninta identitatea noastra sociala.”
Una peste alta, citirea despre aceasta cercetare ar trebui sa ne umileasca. In mod clar, multe forte aflate sub constientizarea noastra ne afecteaza perceptiile, gandurile si deciziile, iar erorile abunda. A deveni constienti de aceste influente ne-ar putea impiedica sa facem judecati gresite costisitoare sau sa cream conflicte inutile cu altii care vad lucrurile diferit. Beneficiul suprem al acestui lucru
Sa speram ca a avea putina umilinta ne-ar putea ajuta pe toti sa actionam cu mai putina orgoliu si sa fim mai deschisi catre alte puncte de vedere.
