Cu totii avem oameni catre care ne intoarcem atunci cand cautam un sfat intelept. Unii dintre acesti oameni pot fi prieteni si familie; unii pot fi oameni pe care nu i-am cunoscut niciodata, dar ale caror scrieri ne-au inspirat. Ei par sa stie ce ar trebui sa facem sau sa spunem in circumstante dificile si sa navigheze in relatiile sociale si tranzactiile de afaceri mai eficient decat noi ceilalti.
Acum, doua carti recent publicate — Cel mai intelept din camera, de Thomas Gilovich si Lee Ross, si Friend & Foe, de Adam Galinsky si Maurice Schweitzer — ofera propriul lor fel de intelepciune. In cautarea cercetarilor din stiinte sociale pentru indrumare, ei sugereaza ca intelegerea psihologiei umane ne poate ghida catre actiuni inteleapte in multe domenii ale muncii si ale vietii.
Ce este intelepciunea
Potrivit lui Gilovich si Ross – ambii psihologi sociali renumiti de la Cornell si, respectiv, de la Stanford – ceea ce face pe cineva intelept nu este doar cunoasterea, ci si perspicacitatea si buna judecata, iar acestea depind de un sentiment profund fata de motivatiile, temerile si sperantele altora. , si pasiunile, precum si modul in care acestea pot devia. „Pentru a fi intelept, trebuie sa fii intelept psihic”, scriu ei.
Publicitate
X
Desi multe, daca nu toate, cunostintele lor culese din cercetarile in stiinte sociale au fost scrise inainte, este rar sa le avem atat de clar articulate, bine integrate si sustinute de un numar convingator de studii. Vedem din nou cat de orbi putem fi fata de partinirile noastre, gandindu-ne ca perceptiile noastre despre lume sunt corecte si obiective atunci cand in mod clar nu sunt.
De asemenea, aflam despre tendinta noastra de a-i acuza pe altii ca au un caracter prost atunci cand se comporta rau, mai degraba decat sa luam in considerare factorii de mediu care le-ar fi influentat comportamentul. Aceste prejudecati alcatuiesc un fel de „realism naiv”, potrivit autorilor, care poate fi in detrimentul relatiilor noastre.
„Realismul naiv ne da impresia ca vedem lucrurile asa cum sunt, nu ca fiind filtrate sau construite in lumina asteptarilor, preferintelor sau ideologiei noastre globale”, scriu ei. „Atunci, este un pas scurt pentru a vedea opiniile alternative ca fiind produsul unor inimi si minti care sunt cumva defecte.”
Prejudecatile noastre, noi insine
Intr-un studiu relatat in carte, participantii au vazut imagini cu un protest destramat de politie; dar jumatate i s-a spus ca implica manifestanti anti-avort in fata unei clinici de avort, in timp ce cealalta jumatate li s-a spus ca implica demonstranti care protesteaza impotriva politicilor „Nu intreba, nu spune” in fata unui centru de recrutare militar. Ceea ce au „vazut” oamenii in ceea ce priveste actiunile intreprinse de politie si protestatari – adica daca protestatarii blocau sau nu intrarea in cladire sau cat de bine a raspuns politia – corespundea cu opiniile lor politice si contextul protestului… nu cu cel real. material video.
Comportamentul nostru poate fi usor redirectionat de indicii si circumstante de mediu, desi recunoastem mai des aceste influente ale mediului atunci cand noi insine ne comportam prost decat atunci cand o fac altii. Acest lucru se datoreaza „eroarei fundamentale de atribuire” sau presupunerea ca actiunile altor persoane sunt reflectari ale tipului de oameni care sunt, mai degraba decat sa fie datorate unor factori situationali. Intelegerea acestei partiniri ne poate ajuta in incercarile noastre de a ajuta oamenii sa-si schimbe comportamentul problematic, cum ar fi un copil care nu studiaza. Cel mai bine este adesea sa luati in considerare modalitati de a elimina obstacolele care ingreuneaza schimbarea, decat sa incercati sa cresteti motivatia prin recompense si pedepse.
„Daca vrei sa fii cea mai inteleapta persoana din camera, disciplineaza-te sa nu te grabesti sa judeci despre indivizi pana cand nu stii si simti ca apreciezi cu adevarat fortele situationale si constrangerile care le fac simtita influenta”, scriu autorii.
Gilovich si Ross trec prin multe dintre cele mai importante descoperiri in cercetarea psihologiei sociale si explica cum functioneaza. Invatam ca modul in care este incadrat un eveniment va influenta modul in care ne simtim in legatura cu el; modul in care senzatiile corpului, cum ar fi caldura si frigul, sau durerea, pot determina interpretarea noastra asupra emotiilor noastre; cum imaginarea unei obligatii in viitor ne face mai probabil sa fim de acord cu ea; cum recompensele mai mari pentru schimbarea comportamentului conduc la o motivatie mai slaba de a mentine acea schimbare; modul in care ne rationalizam comportamentele pentru a evita disonanta cognitiva; si multe, multe alte descoperiri care explica legatura dintre mintea noastra si comportamentul nostru.
In ultimele lor capitole, ei aplica aceasta cercetare la probleme importante ale timpului nostru, cum ar fi cresterea fericirii umane, reducerea conflictelor dintre grupuri, educarea tinerilor expusi riscului si combaterea schimbarilor climatice. Invatam ca, pentru a creste fericirea, ar trebui sa cheltuim pe experiente mai degraba decat pe bunuri, sa incercam sa savuram experientele de varf si sa dam celorlalti mai degraba decat sa cedam sa ne rasfatam pe noi insine. Pentru a reduce conflictele, trebuie sa intelegem cum realismul nostru naiv zadarniceste capacitatea noastra de a face compromisuri. Pentru a educa tinerii expusi riscului, trebuie sa invatam o mentalitate de crestere si sa legam realizarea de obiectivele personale. Si, pentru a reduce rezistenta la combaterea schimbarilor climatice, trebuie sa ne imbunatatim simtul comun al scopului prin crearea unei comunitati de indivizi care isi fac partea lor.
Cum sa cunosti prietenul de inamic
In timp ce cartea lui Gilovich si Ross este detaliata si se concentreaza asupra modului in care a fi „intelept psihic” poate imbunatati societatea in general, autorii Friend & Foe Galinsky si Schweitzer (amandoi profesori de afaceri) au o agenda mai restransa: explorarea modului in care psihologia noastra influenteaza deciziile noastre de a coopera. sau sa concureze intre ei, mai ales in lumea afacerilor.
Potrivit lui Galinsky si Schweitzer, cercetarile sustin ideea ca suntem atat o specie cooperanta, cat si competitiva si, din aceasta cauza, experimentam cateva paradoxuri uluitoare. De exemplu, uneori ne simtim mai amenintati atunci cand cei mai apropiati noua reusesc decat atunci cand altii reusesc, pentru ca suntem „cablati sa cautam comparatii sociale”.
Dupa cum au aratat experimentele cu maimute capucine, noi, primatele, nu suntem multumiti si nu vom lucra in cooperare cand vedem vecinii nostri obtinand ceva mai bun pentru acelasi efort. Comparatiile sociale ne pot face sa ne simtim plini de resentimente sau auto-umflati, in functie de partea pe care ne aflam, desi acordam alocatii pentru cei pe care ii consideram „mai sus” in ierarhia sociala, cum ar fi un sef.
Deci, de ce este util de stiut acest lucru
Autorii sugereaza ca intelegerea comparatiei sociale va ajuta sa anticipati emotiile incarcate in jurul pierderii (relativ vorbind). De exemplu, daca prietenul tau primeste o marire de salariu la serviciu si tu nu, poti fi pregatit pentru inevitabila dezamagire si lasa-l sa te motiveze sa muncesti mai mult. Dimpotriva, daca obtineti marirea, puteti nivela terenul de joc emotional prin impartasirea unor informatii negative — poate explicand cum marirea inseamna ore de lucru mai lungi pentru dvs. — si permitandu-i prietenului dvs. sa se rasfete cu niste „schadenfreude” – sentimentul pozitiv pe care il aveti uneori. ia din nenorocirea altora.
Crearea sigurantei psihologice la locul de munca
Mai multe despre creier
Descoperiti cum sa folositi neurostiinta pentru a va regla creierul.
Aflati despre neurostiinta prejudecatilor.
Cititi alte trei carti despre schimbarea psihologica si luarea deciziilor.
Cartea este plina de tratate similare despre dihotomiile in comportamentul uman, impreuna cu sfaturi pentru a lucra mai eficient cu acestea. De exemplu, autorii exploreaza cum sa ne gestionam dorinta de a forma ierarhii cu nevoia de a lucra mai cooperant; cum sa folosim puterea cu intelepciune, astfel incat sa nu cream mai multa izolare sociala pentru noi insine sau sa atragem resentimente; si cum sa inspiri incredere si sa stii cand sa ai incredere, mai degraba decat sa fii dus la plimbare.
In cazul ierarhiilor, este important ca superiorii sa ofere „siguranta psihologica” celor care se afla in pozitii unice, astfel incat acestia sa se simta in siguranta sa contribuie la luarea deciziilor, mai ales in situatiile care necesita efort de grup. Cu putere, este important sa stii cand sa arati respect fata de ceilalti si cand sa arati incredere – prea des, puternicul se concentreaza pe aparitia increzatoare, dar uita sa recunosti contributiile celorlalti, ceea ce duce la resentimente. Si, cu incredere, este important sa arati competenta si caldura, dar si sa formezi relatii pe termen lung si sa folosesti „barfa” – un sistem natural pentru a verifica fiabilitatea celorlalti.
Intr-un capitol despre femeile la locul de munca, autorii explica modul in care femeile se gasesc adesea intr-o dubla obligatie, care trebuie sa para competente si competitive pentru a merge inainte la locul de munca, dar se confrunta cu resentimentele colegilor pentru aceste calitati. Multe dintre atributele pe care le asociem femeilor – atat negative, cum ar fi „a nu fi bun la matematica”, cat si pozitive, cum ar fi „a fi cald si grijuliu” – sunt de fapt influentate de putere, scriu autorii, iar cercetarile au aratat ca sunt destul de maleabil. Daca vrem sa rectificam discriminarea de gen, trebuie sa folosim tehnici care reduc partinirea in angajare, precum si indrumarea femeilor care sunt deja la locul de munca, sustin ei.
„Fie ca este in sala de clasa, pe terenul de atletism, in sala de teren sau in sala de consiliu, o cultura a egalitatii poate determina un grup sa aiba un avantaj competitiv fata de rivalii sai mai putin egali”, scriu autorii. „Cand vine vorba de gen, abordarea cooperanta si incluziva este cea care creste nivelul de talent si prezice succesul competitiv.”
Puterea Friend & Foe consta in utilizarea stiintelor sociale pentru a-i sfatui pe cei care doresc sa navigheze mai atent in relatiile de munca (sau in orice relatie). Dar uneori cartea pare o colectie de rezultate interesante de studiu contraintuitive, mai degraba decat un intreg coeziv cu un punct de vedere clar. Cu siguranta, cartea are o multime de povesti interesante si sfaturi prescriptive bune. Dar, ar fi fost frumos daca ar fi fost doar putin mai inspirational, poate… si mai putin concentrat pe obiectivele de succes in afaceri.
Totusi, in combinatie, aceste doua carti ofera un tratat puternic despre motivul pentru care avem nevoie de stiinte sociale pentru a ne ajuta sa ne intelegem mai bine natura umana, astfel incat sa luam decizii mai intelepte de tot felul. Provocarea suprema a timpului nostru pare sa fie „sa te cunosti pe tine insuti”, iar ambele carti ne lumineaza cu privire la acest subiect. Numai cunoscandu-ne pe noi insine – instinctele si partinirile noastre – putem lucra spre o societate mai buna, fara a fi prosti in privinta modului in care o vom realiza.
