Saptamana trecuta, am detaliat pericolele grave pe care cercetarile le-au legat de mituirea si recompensarea copiilor. Din fericire, cercetarea ne ofera si modalitati de a ne motiva copiii sa faca acele sarcini adesea plictisitoare, dar necesare.
Copiii mei au multe de realizat din momentul in care ajung acasa de la scoala pana in momentul in care merg la culcare, care este in general aproximativ trei ore sau mai putin:
• Curatati si puneti rucsacul deoparte
• 20-30 de minute de teme, plus alte 20 de minute de lectura
• Goliti masina de spalat vase
• Ajuta la gatit cina
• Ajuta la curatarea bucatariei
• Pregateste pranzul pentru ziua urmatoare
• Hraneste si ingrijeste-le animalele de companie
• Pune-le hainele deoparte si ia-le camerele
• Dus (nu atat de des, sa se spuna adevarul)
• Alege-le hainele pentru a doua zi.
Publicitate
X
Cand te gandesti ca le dau copiilor mei timp liber de joaca cand ajung acasa si ca luam cina impreuna timp de 30 de minute sau mai mult, aceasta este o lista uriasa pentru un copil de opt si aproape 10 ani, una care necesita concentrare.
Stiu la ce se gandesc cei mai multi dintre voi: nu este mult mai usor sa faceti singuri majoritatea acestor lucruri.
Pentru mine, este o chestiune de principiu (nu sunt slujitorul copiilor mei, ei fac parte din familie si nevoia de a ajuta), practic (sunt un parinte singur si, de fapt, am nevoie de ajutorul lor pentru a face totul) si fericire (cercetarile arata ca copiii sunt mai fericiti atunci cand contribuie la propria gospodarie).
Deci, desi este adevarat ca uneori mi-ar fi mai usor sa fac totul singur, nu cred ca este un plan deosebit de bun pentru bunastarea sau sentimentul de sine al copiilor mei.
Inapoi la rutina noastra de scoala-noapte: pentru a trece prin aceasta lista, am nevoie ca copiii mei sa fie concentrati. Si pentru concentrare, avem nevoie de motivatie. Acestea fiind spuse, copiii mei, chiar si atunci cand sunt motivati, sunt usor distrasi de aproape orice.
Aici este locul in care cercetarea ajuta. Cheia este sa-si activeze motivatia intrinseca, unitatea lor interna de a face lucrurile, mai degraba decat sa se bazeze pe recompense externe (sau amenintari si pedepse). Dupa cum am mentionat saptamana trecuta, imi place cartea lui Dan Pink Drive. In ea, Pink inventeaza termenul „Efectul Sawyer”, bazat pe pasajul din Aventurile lui Tom Sawyer a lui Mark Twain, in care Tom ii insala pe cativa dintre prietenii sai sa-l ajute sa spele in alb gardul de 810 de metri patrati al matusii sale Polly, convingandu-i. ca este un privilegiu fantastic. Baietii se distreaza impreuna pictand gardul, iar Tom ajunge la urmatoarea concluzie: „Munca consta in tot ceea ce un corp este OBLIGAT sa faca, iar Jocul consta in tot ceea ce un corp nu este obligat sa faca.”
Acest efect Sawyer — munca poate deveni joaca in conditiile potrivite, iar jocul poate deveni munca atunci cand o facem obligatorie — rezuma esentialul a ceea ce stim despre motivatie. Iata lucrurile pe care cercetarile sugereaza ca le putem face pentru a profita de motivatia intrinseca a copiilor:
1) Transformati-o in joaca. „Timpul bucatariei” in gospodaria noastra, de exemplu, este o activitate creativa continua. Un copil este bucatar principal, celalalt DJ principal. Golirea masinii de spalat vase este adesea partial o petrecere de dans; gatitul poate produce mai multe preparate creative pentru copii decat alimente recunoscute (aseara Molly a „inventat” cidru condimentat cu miere, lamaie); curatarea implica adesea de aproximativ un milion de ori mai multe sapunuri decat este necesar.
Nu este fantezist sau deosebit de eficient, dar cu siguranta distractiv. Am auzit-o pe Molly spunand unei prietene zilele trecute: „Vino la mine acasa la cina – mama te va lasa sa gatesti SI sa faci vasele!”
2) Inventeaza noi provocari. Golirea masinii de spalat vase ar putea fi frustrant pentru copiii mei, deoarece sunt prea scurti pentru a ajunge la majoritatea dulapurilor; acest lucru face o sarcina plictisitoare aproape imposibila. Asa ca i-am lasat sa stea pe blat in acte de indrazneala sa puna deoparte paharele de vin, ceea ce ei cred ca este foarte distractiv.
3) Fa-l diferit. Fiecare copil trebuie sa gateasca cel putin o cina pe saptamana la noi acasa, dar nu poate gati aceeasi masa de doua ori in aceeasi luna (cu exceptia cazului in care este o cerere de ziua de nastere, desigur). Acest lucru ii obliga sa-si planifice mesele, ceea ce o face mai degraba o activitate creativa decat o corvoada de rutina.
4) Leaga-l la un scop mai mare. Cand copiilor li se permite sa participe activ la ceva care este mai mare decat ei insisi – familia si gospodaria lor – sentimentul lor de scop in viata creste. Pot fi auzit adesea subliniind rolurile importante ale copiilor in familia noastra: „Ca parte a acestei familii, poti sa ne ajuti la planificarea meselor.” Sau: „In familia noastra, copiii isi fac singuri pranzul, pentru ca stii ce este sanatos”. Sau, „Multumesc pentru ajutor. Familia noastra face o echipa grozava.” O bucatarie curata dupa o cina deosebit de dezordonata
High fives peste tot.
5) Ofera-le autonomie. Acesta este poate cel mai important si este atat de dificil pentru mine. (Fratele meu ameninta adesea ca mi se face un tricou pe care scrie: „Nu sunt sef, oamenii au nevoie doar de directie.”) Din pacate, si in mod ironic, seful meu este foarte demotivant pentru copiii mei. Lasati copiii sa ofere contributii acolo unde pot este esential pentru pastrarea autonomiei lor si, cu cat se simt mai independenti, cu atat vor fi mai motivati. Cheia, pentru mine, este sa nu folosesc limbajul de control; in loc sa le spun doar ce vreau sa faca, trebuie sa spun lucruri precum „Ar fi extrem de util daca tu…” Aceasta postare este despre cum sa vorbesti cu copiii pentru a le oferi mai multa autonomie.
Pentru toti cei care au postat comentarii saptamana trecuta si pentru toti cei care lucreaza la asta acum: Ajuta aceste sugestii
Unde aveti nevoie de clarificari
Daca aveti un exemplu specific cu care doriti ajutor, va rugam sa postati un videoclip rapid pe YouTube in care va puneti intrebarea aici.
© 2011 Christine Carter, Ph.D.
Alaturati-va Campaniei pentru 100.000 de parinti mai fericiti semnand acest angajament simplu.
Deveniti un fan Raising Happiness pe Facebook.
Urmareste-te pe Christine Carter pe Twitter
Aboneaza-te la podcastul Happiness Matters de pe iTunes.
Inscrie-te la CLASA Cresterea Fericirii!
