Un filozof i-a scris odata lui Frans de Waal, explicand defectul in descoperirile primatologului cu privire la ceea ce el numeste „latura emotionala a comportamentului animal”.
Era imposibil ca maimutele sa aiba simtul corectitudinii, a spus filozoful, „pentru ca simtul corectitudinii a fost descoperit in timpul Revolutiei Franceze”.
Frans de Waal: La fel ca oamenii, alaturi de agresivitate, comportamentul cimpanzeilor include reconciliere, empatie si consolare.
© Barry Bergman/UC Berkeley
Luni, intr-o aparitie plina de viata in campus gazduita de Greater Good Science Center, de Waal a oferit dovezi convingatoare ca maimutele capucine – omonime, desi probabil nu coreligionari, dintr-un ordin de calugari catolici – nu numai ca recunosc inechitatea, dar se grabesc sa o contesta.
Publicitate
X
Inaintea unei case pline de la Sibley Auditorium, de Waal a redat un videoclip al unui experiment pe care il facuse cu perechi de maimute capucine, gazduite una langa alta in custi de sticla. In schimbul ca i-a dat o pietricica unui cercetator, o maimuta primeste o bucata blanda de castravete, pe care este bucuroasa sa o primeasca – pana cand vede ca recompensa partenerului ei pentru aceeasi sarcina este un strugure gustos.
Ea mai incearca, dar in loc de struguri primeste din nou castraveti. De data aceasta, arunca cuke inapoi spre cercetator, isi zdranganeste cusca, loveste podeaua in semn de protest furios. Este o criza de furie asemanatoare, de fapt, asa cum a aratat un alt videoclip, cu cea a unui copil mic uman care isi vede fratele mai mare primind o prajitura, doar pentru a obtine jumatate.
In timpul experimentelor lui de Waal, a spus el, maimutele recompensate in mod echitabil au respins castravetele doar in 5% din timp. Daca partenerii lor primeau un strugure, totusi, ei refuzau salariul lor mai mic cu o rata de 50 la suta. Si cand partenerilor li s-a oferit un strugure „gratis”, fara sa fie nevoie macar sa ridice o pietricica, respingerii au crescut.
Un astfel de comportament, a spus de Waal, nascut in Olanda, acum la Universitatea Emory, este o dovada suplimentara ca oamenii nu sunt singura specie care se lauda cu un cod moral si ca moralitatea este separata de Dumnezeu si religie. In schimb, este legat de ceea ce el numeste „tendintele prosociale” ale primatelor si ale altor animale, o constientizare de sine – si constientizarea celorlalti – care da nastere la raspunsuri emotionale precum reconcilierea, empatia si consolarea.
„Am vazut cimpanzei ucidandu-se intre ei”, a spus de Waal, „deci sunt foarte constient de partea lor competitiva.” Totusi, dupa ce am studiat agresivitatea la cimpanzei ca student in Tarile de Jos, „M-a surprins ca dupa lupte se vor veni impreuna, s-au sarutat si s-au imbratisat, iar asta a fost de fapt mai interesant decat agresiunea in sine.”
Si cimpanzeii nu sunt singurele animale non-umane inclinate spre reconciliere. „Exista un singur mamifer care a fost testat acolo unde nu a fost gasit si acesta este un mamifer pe care multi dintre voi il aveti acasa”, a spus de Waal. „Este o pisica domestica.
„Sunt un mare iubitor de pisici”, a adaugat el, „si inca astept momentul magic.”
Felina, a explicat el, este un „vanator solitar” si, prin urmare, are mai putina nevoie de a lucra in tandem cu parteneri, asa cum primatele si elefantii s-au dovedit capabili sa faca in experimentele lui si ale altora. Dar el respinge distinctia pe care multi oameni o fac intre oameni si alte specii, „ca ceea ce fac animalele trebuie sa fie instinctiv, iar ceea ce facem noi este cultural”.
El a descris diferenta dintre doua tipuri de macaci, maimutele rhesus si cozile ciotului, precum si influenta culturala pe care o poate avea unul asupra celuilalt. Maimutele Rhesus, a spus el, sunt „foarte ierarhice”, predispuse la pedepsirea subordonatilor si nu sunt dornice de reconciliere. Maimutele cu coada ciot, prin contrast, sunt „foarte tolerante si antrenante”.
„De obicei ii compar cu new-yorkezii si californianii”, a spus el.
Intr-un experiment, maimute tinere cu coada ciot si maimute rhesus au fost gazduite impreuna timp de cinci luni – timp in care blandetea cozilor ciotului s-a indepartat de verii lor mai beligeranti.
„Ceea ce aratam aici este cat de puternic poate fi afectat comportamentul de reconciliere la maimutele rhesus de mediul social”, a spus de Waal. „Ceea ce inseamna ca oamenii, desigur, pot fi afectati si de mediul social.”
El a citat studii care dezvaluie „diferente culturale mari” intre America si Japonia, unde copiii se impaca „mult mai mult” decat omologii lor din SUA – probabil datorita, potrivit cercetatorilor, modului in care profesorii din fiecare tara gestioneaza conflictele la clasa si pe terenul de joaca.
„Profesorii din SUA, de indata ce exista o lupta intre copii, ei intervin si o opresc”, a spus el, in timp ce in Japonia „ii lasa sa lupte si sa se impace singuri”.
„Bonobo-ul este un ateu”
In timpul discursului sau de o ora, urmat de intrebari din partea publicului, de Waal a folosit date, umor si videoclipuri pentru a sparge convingerile comune despre diferentele dintre animalele umane si cele non-umane. Au fost cimpanzei care dadeau dovada de empatie, ingrijindu-se cu altruism de bunastarea partenerilor lor, de exemplu, si o pereche de elefanti care isi dadeau seama cum sa traga un aparat de hranire dificil prin coordonarea eforturilor lor.
Si, in timp ce ascultatorii sai au fost incantati de-a lungul timpului, au asistat la o multime de dovezi de „contagiune a cascatului”, care, ca si alte manifestari de empatie – umana si nu – creste si scade in raport cu „alteritatea” perceputa de altii.
De Waal, un autor prolific a carui carte cea mai recenta este The Bonobo and the Atheist, staruieste la ideea ca „oamenii sunt speciali”, o ingamfare, a spus el, predominanta in literatura de economie si antropologie: „Nu cred un cuvant despre asta.”
„Bonobo-ul este un ateu, cred”, a spus el luni. „Desi poate ca bonobo ar fi diplomatic si ar spune: „Sunt un agnostic”.
„Sunt interesat de evolutia moralitatii”, a explicat el. „Si de fiecare data cand vorbesc despre evolutia moralitatii, oamenii spun, ei bine, ea vine de la Dumnezeu, sau vine din religie. Si m-am cam saturat de asta. Pentru ca cred ca religiile noastre actuale au doar cateva mii de ani si nu-mi pot imagina ca in urma cu 200.000 de ani stramosii nostri nu aveau reguli despre bine si rau, sau corectitudine sau orice altceva. Deci moralitatea trebuie sa fie mult mai veche.”
Cel putin, ar fi adaugat el, a precedat Revolutia Franceza.
