Sunt extrovertit – sau asa mi s-a spus. In general, sunt mai plin de energie de a fi cu alti oameni decat de singura si imi place sa transmit idei de la prietenii mei, mai degraba decat sa ma gandesc la ele singur.
Extroversiunea (versus introversia) este una dintre cele „Cinci Mari” trasaturi de personalitate pe care psihologii le-au identificat ca fiind cheia personalitatii cuiva. Alaturi de celelalte patru trasaturi – deschiderea catre experiente noi, agreabilitatea sau preocuparea pentru armonia sociala, constiinciozitatea sau autodisciplina si nevroticismul sau instabilitatea emotionala – nivelul nostru de extroversie este considerat oarecum „fixat” pana cand ajungem la varsta adulta, doar schimbandu-se treptat in timp.
Oamenii de stiinta cred ca trasaturile de personalitate determina nu numai cum suntem, ci pot avea, de asemenea, un impact asupra relatiilor noastre sociale, experientele de munca, sanatatea mentala si fizica si alte aspecte ale vietii noastre.
Publicitate
X
Dar un studiu publicat recent sugereaza ca „personalitatea” noastra poate fi mai schimbatoare decat credem.
Cercetatorii de la Universitatea din Chicago au analizat peste doua sute de studii pentru a vedea modul in care diferitele tipuri de psihoterapie si tratamente farmaceutice au impact asupra trasaturilor de personalitate ale persoanelor cu probleme de sanatate mintala. Desi studiile clinice nu urmaresc de obicei sa le schimbe, trasaturile de personalitate sunt adesea masurate oricum, facand posibila observarea schimbarilor.
Rezultatele analizei lor au aratat ca, in perioade relativ scurte de timp – cat 2-16 saptamani de terapie – trasaturile de personalitate s-au schimbat intr-adevar, in moduri pozitive si de durata. In special, nevroticismul a scazut si extroversiunea a crescut semnificativ, iar constiinta si amabilitatea crescand treptat. Deschiderea a fost singura trasatura care nu parea sa se schimbe prea mult.
Acest rezultat l-a surprins pe autorul principal al studiului si pe psihologul dezvoltarii Brent Roberts.
„Nici macar in imaginatia noastra nu se afla ca trasaturile de personalitate sunt lucruri care s-ar schimba pe o perioada de saptamani sau luni”, a spus el. „Suntem destul de confortabil cu ideea ca trasaturile de personalitate s-ar putea dezvolta de-a lungul anilor, dar nu ceva mai scurt decat atat.”
Analize ulterioare au sugerat ca aceste modificari ale personalitatii nu au fost temporare, ci au durat mult dupa terminarea tratamentelor terapeutice – cel putin in acele studii care au facut analize de urmarire pe termen lung. In plus, schimbarile de personalitate pareau sa reflecte schimbari reale ale trasaturilor generale, nu doar o schimbare temporara a dispozitiei, cum ar fi atenuarea depresiei sau a anxietatii.
Potrivit lui Roberts, aceste schimbari sunt semnificative din cauza modului in care trasaturile de personalitate precum constiinciozitatea si nevroticismul sunt legate de relatiile, munca si sanatatea noastra. Daca interventiile terapeutice schimba personalitatea, ele ar putea avea o semnificatie de anvergura in alte domenii ale vietii.
Poate in mod surprinzator, tipul de terapie folosit – terapia cognitiv-comportamentala sau de sustinere, de exemplu – nu parea sa conteze pentru rezultate. Acest lucru sugereaza ca nicio terapie nu a fost mai eficienta in schimbarea trasaturilor de personalitate decat alta si ca pacientii se pot schimba in moduri pe care terapeutii lor nu le tintesc in mod specific (si poate nici macar sa nu realizeze).
„Nu numai ca terapeutii ii fac pe pacienti sa se simta mai bine – reducandu-si depresia, de exemplu, ci ii inarmeaza cu instrumente care ii pot ajuta pe masura ce avanseaza”, spune Roberts. „In cea mai mare parte, asta nu a fost cu adevarat in imaginatia nimanui.”
Mai multe despre personalitate
Descoperiti modul in care diferitele personalitati se leaga de fericire.
Aflati cum personalitatea afecteaza fericirea pe care o obtinem din achizitiile noastre.
Explorati modul in care personalitatea ar putea influenta modul in care raspundeti la iertare.
Totusi, motivul clientului pentru a intra in terapie a influentat nivelul de schimbare a personalitatii. Cei care au cautat terapie pentru tulburari de anxietate sau de personalitate (cum ar fi tulburarea de personalitate limita sau tulburarea de personalitate narcisica) s-au schimbat cel mai mult, in timp ce cei cu abuz de substante si tulburari de alimentatie s-au schimbat cel mai putin. Nu este clar de ce se intampla asta, mai ales ca tulburarile de personalitate sunt considerate la fel de greu de tratat ca si abuzul de substante. Dar sugereaza ca nu toata lumea este capabila sa se schimbe in acelasi grad si ca sunt necesare mai multe cercetari pentru a descoperi de ce.
In general, aceste rezultate implica faptul ca ar putea fi nevoie sa reconsideram ceea ce intelegem prin personalitate. Desi ne putem gandi la personalitatile noastre ca la partile stabile ale a ceea ce suntem, este clar ca acest lucru nu este neaparat adevarat.
Roberts spera ca descoperirile sale vor declansa noi cercetari asupra modului in care se intampla schimbarea in timpul terapiei. S-ar putea ca personalitatea sa se schimbe nu din cauza unor tehnici terapeutice specifice, ci din cauza a ceva comun tuturor terapiilor, cum ar fi atentia si ingrijirea pozitiva pe care terapeutii le acorda pacientilor.
Oricum ar fi cazul, Roberts crede ca rezultatele sale ar putea arunca o cheie de maimuta in cercetarea personalitatii.
„Sunt unii oameni in domeniul meu care nu cred in personalitate si altii care nu cred ca personalitatea se schimba”, spune Roberts. „Spun ca, nu numai ca exista trasaturi de personalitate, ci le poti schimba. Se insurubeaza cu viziunea tuturor asupra lumii.”
