Derulati la
inceput Empatia
definita
Termenul „empatie” este folosit pentru a descrie o gama larga de experiente. Cercetatorii in emotii definesc, in general, empatia ca fiind capacitatea de a simti emotiile altor oameni, impreuna cu capacitatea de a-si imagina ceea ce ar putea gandi sau simti altcineva.
Cercetatorii contemporani diferentiaza adesea doua tipuri de empatie: „empatia afectiva” se refera la senzatiile si sentimentele pe care le avem ca raspuns la emotiile altora; aceasta poate include oglindirea a ceea ce simte persoana respectiva sau doar sa se simta stresata atunci cand detectam frica sau anxietatea altuia. „Empatia cognitiva”, numita uneori „asumarea perspectivei”, se refera la capacitatea noastra de a identifica si intelege emotiile altor oameni. Studiile sugereaza ca persoanele cu tulburari din spectrul autist au dificultati in a empatiza.
Empatia pare sa aiba radacini adanci in creierul si corpurile noastre si in istoria noastra evolutiva. Forme elementare de empatie au fost observate la rudele noastre primate, la caini si chiar la sobolani. Empatia a fost asociata cu doua cai diferite in creier, iar oamenii de stiinta au speculat ca unele aspecte ale empatiei pot fi urmarite pana la neuronii oglinda, celule din creier care se declanseaza atunci cand observam pe altcineva care efectueaza o actiune aproape in acelasi mod in care ar face-o. foc daca am efectuat acea actiune noi insine. Cercetarile au descoperit, de asemenea, dovezi ale unei baze genetice a empatiei, desi studiile sugereaza ca oamenii isi pot imbunatati (sau restrictiona) abilitatile empatice naturale.
A avea empatie nu inseamna neaparat ca vom dori sa ajutam pe cineva care are nevoie, desi este adesea un prim pas vital catre o actiune plina de compasiune.
Pentru mai multe: Cititi eseul lui Frans de Waal despre „Evolutia empatiei” si prezentarea de ansamblu a lui Daniel Goleman asupra diferitelor forme de empatie, bazandu-se pe lucrarea lui Paul Ekman.
Articole recomandate
De ce o practicati
Empatia este un element de baza al moralitatii – pentru ca oamenii sa urmeze Regula de Aur, este de ajutor daca se pot pune in pielea altcuiva. Este, de asemenea, un ingredient cheie al relatiilor de succes, deoarece ne ajuta sa intelegem perspectivele, nevoile si intentiile celorlalti. Iata cateva dintre modalitatile prin care cercetarea a marturisit importanta de anvergura a empatiei.
Studiile fundamentale ale lui Daniel Batson si Nancy Eisenberg au aratat ca oamenii cu o empatie mai mare au mai multe sanse sa-i ajute pe altii care au nevoie, chiar si atunci cand fac acest lucru impotriva interesului lor propriu.
Empatia este contagioasa: atunci cand normele de grup incurajeaza empatia, oamenii sunt mai predispusi sa fie empatici – si mai altruisti.
Empatia reduce prejudecatile si rasismul: intr-un studiu, participantii albi care au facut sa empatizeze cu un barbat afro-american au demonstrat ulterior mai putine partiniri rasiale.
Empatia este buna pentru casnicia ta: cercetarile sugereaza ca ai putea intelege emotiile partenerului tau adanceste intimitatea si creste satisfactia relatiei; este, de asemenea, fundamental pentru rezolvarea conflictelor. (Christine Carter de la GGSC a scris despre strategii eficiente pentru dezvoltarea si exprimarea empatiei in relatii.)
Empatia reduce hartuirea: studiile programului inovator Roots of Empathy de la Mary Gordon au descoperit ca acesta scade hartuirea si agresivitatea in randul copiilor si ii face mai amabili si mai incluzivi fata de semenii lor. Un studiu fara legatura a constatat ca batautii nu au „empatie afectiva”, dar nu empatie cognitiva, sugerand ca ei stiu cum se simt victimele lor, dar le lipseste tipul de empatie care i-ar descuraja sa-i raneasca pe altii.
Empatia reduce suspendarile: intr-un studiu, studentii profesorilor care au participat la un program de formare pentru empatie aveau sanse la jumatate mai mari de a fi suspendati, in comparatie cu studentii profesorilor care nu au participat.
Empatia promoveaza actele eroice: un studiu fundamental al lui Samuel si Pearl Oliner a constatat ca oamenii care au salvat evreii in timpul Holocaustului au fost incurajati la o varsta frageda sa ia perspectivele altora.
Empatia lupta impotriva inegalitatii. Dupa cum au sustinut Robert Reich si Arlie Hochschild, empatia ne incurajeaza sa ajungem si sa dorim sa ajutam oamenii care nu fac parte din grupul nostru social, chiar si pe cei care apartin unor grupuri stigmatizate, cum ar fi cei saraci. In schimb, cercetarile sugereaza ca inegalitatea poate reduce empatia: oamenii manifesta mai putina empatie atunci cand ating un statut socioeconomic mai inalt.
Empatia este buna pentru birou: managerii care demonstreaza empatie au angajati care se imbolnavesc mai rar si raporteaza o fericire mai mare.
Empatia este buna pentru ingrijirea sanatatii: un studiu la scara larga a constatat ca medicii cu o empatie ridicata au pacienti care se bucura de o sanatate mai buna; alte cercetari sugereaza ca pregatirea medicilor pentru a fi mai empatici imbunatateste satisfactia pacientului si bunastarea emotionala a medicilor.
Empatia este buna pentru politie: cercetarile sugereaza ca empatia ii poate ajuta pe ofiterii de politie sa-si creasca increderea in gestionarea crizelor, sa difuzeze crizele cu mai putina forta fizica si sa se simta mai putin indepartati de oamenii cu care au de-a face.
Pentru mai multe: Aflati despre de ce ar trebui sa invatam empatia prescolarilor.
Articole recomandate
Cum il cultiv
Oamenii experimenteaza empatie afectiva inca din copilarie, simtind fizic emotiile ingrijitorilor lor si adesea oglindand acele emotii. Empatia cognitiva apare mai tarziu in dezvoltare, in jurul varstei de trei pana la patru ani, aproximativ atunci cand copiii incep sa dezvolte o „teorie a mintii” elementara – adica intelegerea faptului ca alti oameni experimenteaza lumea diferit decat ei.
Din aceste forme timpurii de empatie, cercetarile sugereaza ca putem dezvolta forme mai complexe care merg in mare masura spre imbunatatirea relatiilor noastre si a lumii din jurul nostru. Iata cateva activitati specifice, bazate pe stiinta, pentru cultivarea empatiei de pe site-ul nostru Greater Good in Action:
Ascultare activa: Exprimati interesul activ pentru ceea ce are de spus cealalta persoana si faceti-o sa se simta auzita.
Identitate comuna: Gandeste-te la o persoana care pare sa fie foarte diferita de tine si apoi enumera ce ai in comun.
Pune o fata umana suferintei: cand citesti stirile, cauta profiluri ale unor indivizi anume si incearca sa-ti imaginezi cum a fost viata lor.
Stimularea altruismului: creeaza mementouri de conexiune.
Si iata cateva dintre cheile pe care cercetatorii le-au identificat pentru a cultiva empatia in noi insine si in ceilalti:
Concentrati-va atentia spre exterior: a fi constient de mediul inconjurator, in special de comportamentele si expresiile altor oameni, este crucial pentru empatie. Intr-adevar, cercetarile sugereaza ca practicarea mindfulness ne ajuta sa luam perspectivele altor oameni, dar sa nu ne simtim coplesiti atunci cand intalnim emotiile lor negative.
Iesi din capul tau: cercetarile arata ca ne putem creste propriul nivel de empatie imaginandu-ne in mod activ ceea ce ar putea experimenta altcineva.
Nu trageti concluzii despre ceilalti: simtim mai putina empatie atunci cand presupunem ca oamenii care sufera primesc cumva ceea ce merita.
Aratati un limbaj corporal empatic: empatia este exprimata nu doar prin ceea ce spunem, ci si prin expresiile faciale, postura, tonul vocii si contactul vizual (sau lipsa acestora).
Medita:Cercetarile in neurostiinta realizate de Richard Davidson si colegii sai sugereaza ca meditatia – in special meditatia de bunatate iubitoare, care concentreaza atentia asupra preocuparii pentru ceilalti – ar putea creste capacitatea de empatie in randul meditatorilor pe termen scurt si pe termen lung deopotriva (desi in special in randul meditatorilor de lunga durata). ).
Exploreaza lumi imaginare: cercetarile efectuate de Keith Oatley si colegii sai au descoperit ca oamenii care citesc fictiune sunt mai adaptati la emotiile si intentiile celorlalti.
Alaturati-va trupei: studii recente au aratat ca a canta muzica impreuna creste empatia la copii.
Joaca-te: Cercetarile in neurostiinta sugereaza ca atunci cand concurem impotriva altora, creierul nostru creeaza un „model mental” al gandurilor si intentiilor celeilalte persoane.
Luati lectii de la bebelusi:Programul Roots of Empathy de la Mary Gordon este conceput pentru a stimula empatia prin aducerea bebelusilor in salile de clasa, stimuland instinctele de baza ale copiilor de a rezona cu emotiile altora.
Combaterea inegalitatii: Cercetarile au aratat ca atingerea unui statut socioeconomic mai inalt diminueaza empatia, poate pentru ca oamenii cu SES inalt au mai putina nevoie de a se conecta cu ceilalti, de a se baza pe sau de a coopera cu altii. Pe masura ce decalajul se mareste intre cei care au si cei care nu au, riscam sa ne confruntam si cu un decalaj de empatie. Acest lucru nu inseamna ca banii sunt rai, dar daca ai o multime de ei, ar putea fi nevoie sa fii mai intentionat sa-ti pastrezi propria empatie fata de ceilalti.
Acordati atentie fetelor:Cercetarile de pionierat realizate de Paul Ekman au descoperit ca ne putem imbunatati capacitatea de a identifica emotiile altor oameni prin studierea sistematica a expresiilor faciale. Faceti testul nostru de inteligenta emotionala pentru o instructie sau consultati programul FACE al lui Ekman pentru un antrenament mai riguros.
Credeti ca empatia poate fi invatata: oamenii care cred ca nivelurile lor de empatie sunt schimbatoare depun mai mult efort pentru a fi empatici, a-i asculta pe ceilalti si a-i ajuta, chiar si atunci cand este o provocare.
Pentru mai multe : initiativa Start Empathy a Fundatiei Ashoka urmareste cele mai bune practici ale educatorilor pentru predarea empatiei. Initiativa a acordat premii pentru 14 programe evaluate pentru a face cea mai buna treaba in educarea empatiei. Organizatia nonprofit Playworks ofera si opt strategii pentru dezvoltarea empatiei la copii.
Care sunt capcanele si limitarile empatiei
Conform cercetarilor, avem mai multe sanse sa ajutam un singur pacient decat un grup mare de victime fara chip si empatizam mai mult cu membrii din grup decat cu membrii din afara grupului. Reflecta acest lucru un defect al empatiei in sine
. Unii critici cred ca asa sunt, in timp ce altii sustin ca adevarata problema este modul in care ne suprimam propria empatie.
La urma urmei, empatia poate fi dureroasa. O „capcana a empatiei” apare atunci cand suntem atat de concentrati sa simtim ceea ce simt ceilalti, incat ne neglijam propriile emotii si nevoi – iar alti oameni pot profita de acest lucru. Medicii si ingrijitorii sunt expusi unui risc deosebit de a se simti coplesiti emotional de empatie.
In alte cazuri, empatia pare sa fie daunatoare. Empatizarea cu grupurile externe ne poate face mai reticenti in a ne angaja cu ei, daca ne imaginam ca ne vor critica. Sociopatii ar putea folosi empatia cognitiva pentru a-i ajuta sa exploateze sau chiar sa tortureze oamenii.
Chiar daca suntem bine intentionati, avem tendinta de a ne supraestima abilitatile empatice. S-ar putea sa credem ca stim intreaga poveste despre alti oameni atunci cand de fapt facem judecati partinitoare – ceea ce poate duce la neintelegeri si poate exacerba prejudecatile.
Articole recomandate
Acest articol – si tot ce este de pe acest site – este finantat de cititori ca tine.
Deveniti un membru abonat astazi. Ajutati-ne sa continuam sa aducem „stiinta unei vieti pline de sens” pentru dvs. si pentru milioane de oameni de pe tot globul.
