Ce se intampla atunci cand simtim empatie pentru o alta persoana
. Ce simti atunci cand acel student cu anxietate cronica se scufunda mai mult in scaunul lui sau adolescenta ta plange in hohote prin usa inchisa a dormitorului ei
. Empatia sau capacitatea de a „simti” si de a impartasi emotiile altora poate fii un cadou frumos care ne conecteaza unul cu celalalt. Cu toate acestea, se poate simti, de asemenea, sfasietor si chiar insuportabil uneori. Cercetatorii ne spun ca raspunsurile noastre empatice initiale se pot schimba in una dintre cele doua directii – spre suferinta empatica sau preocupare empatica.
Suferinta empatica, asociata cu sentimente negative, poate duce la retragere, sanatate precara si epuizare. Preocuparea empatica, pe de alta parte, poate duce la sentimente pozitive, sanatate buna si dorinta de a ajuta.
Reclama
X
Preocuparea empatica, cu accent pe ceilalti, ne poate motiva sa amelioram suferinta altei persoane, totusi suferinta empatica ne poate lasa prinsi in propria noastra suferinta, deoarece este un raspuns mai concentrat pe sine – un fel de scadere emotionala.
Daca simti frecvent suferinta atunci cand empatizezi cu altcineva, exista o baza biologica pentru durerea ta de inima. O revizuire a mai multor studii de imagistica cerebrala ne spune ca persoana care se confrunta direct cu durerea si persoana care empatizeaza cu acea durere pot impartasi modele de activare a creierului foarte asemanatoare.
Cu toate acestea, atunci cand experimentati ingrijorare empatica, nu impartasiti neaparat aceleasi sentimente dureroase ca si cealalta persoana (de exemplu, tristete sau frica). De fapt, s-ar putea sa fii, de asemenea, destul de constient ca esti distinct si diferit de persoana care sufera de langa tine.
Asadar, cum te poti proteja de suferinta emotionala si sa te diferentiezi de studentul, prietenul sau membrul familiei care sufera din viata ta, fara a deveni indiferent fata de acea persoana.
Cum poti cultiva preocuparea empatica si poti naviga mai bine in suferinta empatica
Iata cateva strategii.
1. Inregistreaza-te cu tine
Iti vezi copilul fricos din sala de clasa coplesit din nou de emotiile ei. Inima ta este acolo, peste camera, cu ea si esti o pierdere emotionala. Necazul
In acea stare, nu o poti ajuta.
Aceasta este ceea ce cercetatorii Robin Stern si Diana Divecha numesc „capcana empatiei”. Cand observi ca te simti stresat de lupta altcuiva, merita sa faci o pauza, sa tragi aer si sa te intrebi exact ce simti. De ce ai nevoie acum
Cand si cum ai putea raspunde acestui copil
Aceia dintre noi care lucreaza in profesiile de ajutor trebuie sa promoveze acest nivel de constientizare de sine in mod regulat. Am vorbit cu multi profesori care adesea simt ca energia lor emotionala este dispersata in clasa si nu sunt siguri unde sa se gaseasca in acest proces.
Exista un motiv pentru care toti continuam sa folosim analogia cu masca de oxigen. Este esential – nu egoist – sa va verificati mai intai propria masca (adica, „Am ceea ce am nevoie pentru a merge mai departe
Am respirat adanc si mi-am simtit picioarele pe pamant.
Sunt calm, linistit si sunt capabil sa raspund ganditor
”. In caz contrar, s-ar putea sa perpetuati sentimentele de suferinta si sa nu reusiti sa va adresati cu o preocupare empatica reala, in primul rand.
2. Intrebati-va gandurile si sentimentele
Daca navigati prin sentimente deosebit de suparatoare, care sunt inevitabil impletite cu ganduri si comportamente, luati in considerare una dintre strategiile cele mai bazate pe cercetare pentru gestionarea emotiilor dificile: reevaluarea cognitiva.
Aceasta implica schimbarea interpretarii unei situatii sau a unui eveniment. Poate ajuta la diminuarea sentimentelor de anxietate atat emotionale, cat si fizice si poate fi folosit si pentru a reduce depresia dupa experiente stresante.
Daca empatizezi cu un copil in durere (sau simti doar frustrare, frica sau tristete), poti sa-ti pui o serie de intrebari, fie in acel moment, fie mai tarziu in cursul zilei:
Care este situatia care m-a declansat
Ce sunt eu gandire sau imaginare
Ce ma face sa simt acest gand
Ce ma face sa cred ca gandul este adevarat sau exact
Ce ma face sa cred ca gandul nu este adevarat sau, cel putin, nu este complet adevarat
. Exista o alta modalitate de a privi acest lucru
Daca da, ce este Exista o
actiune pe care as putea alege sa o iau chiar acum
Prin chestionarea regulata a gandirii tale intr-un mod structurat, poti incepe sa-ti schimbi perspectiva, sa diminuezi sentimentele neplacute si, in cele din urma, sa raspunzi mai atent studentilor si colegilor tai.
3. Exersati-va verbalizarea sentimentelor
Mai multe despre suferinta empatica
Aflati cum ne putem reinnoi si extinde empatia.
Explorati cum sa evitati capcana empatiei.
Descoperiti cele sase obiceiuri ale oamenilor foarte empatici.
Cat de empatic esti
Faceti testul nostru despre empatie!
O alta strategie de luat in considerare este pur si simplu sa-ti denumesti sentimentele cu alti prieteni sau colegi de incredere.
Intr-un studiu recent asupra profesionistilor din domeniul sanatatii care au primit formare in comunicare non-violenta (NVC), cei care si-au exprimat mai frecvent sentimentele in timpul instruirii au vazut o reducere a suferintei empatice trei luni dupa aceea.
Procesele de comunicare non-violenta se concentreaza pe exprimarea si primirea empatiei pentru sentimente si nevoile umane de baza, pe ascultarea profunda unii pe altii si pe baza capacitatii noastre innascute de compasiune si conexiune. Participantii la acest studiu s-au concentrat pe exprimarea si raspunsul la emotii puternice, cum ar fi frustrarea si furia, in timp ce discutau despre adevaratele provocari de comunicare la locul de munca. Facilitatorii au oferit instrumente si sugestii pentru discutii, in timp ce modelau cum sa se angajeze in comunicare non-violenta.
Participantii care au dat declaratii mai clare si mai simple de sentiment (de exemplu „Ma simt multumit/multumit/bucuros/fericit” sau „Ma simt dezamagit/iritat/suparat/sub presiune”), inregistrate si numarate de cercetatori in timpul discutiilor de grup, au fost, de asemenea, mai bune capabil sa gestioneze factorii de stres la locul de munca mai tarziu, in comparatie cu un grup de control fara pregatire de comunicare.
Cercetatorii speculeaza ca antrenamentul NVC poate reduce suferinta empatica, deoarece ii ajuta pe oameni sa se distanteze de emotiile lor. Daca puteti identifica, numi si accepta o emotie (fie cu voce tare sau in minte), emotia isi poate pierde din intensitate.
4. Hraniti un raspuns ingrijorat si plin de compasiune
Poate mai mult decat antrenamentul de comunicare non-violenta, antrenamentul pentru compasiune se dovedeste a fi util in reducerea distresului empatic. Cercetatorii ne spun ca simtim preocuparea empatica si compasiunea in mod similar si ca ambele ne pot conduce sa-i ajutam pe altii, spre deosebire de suferinta empatica. Compasiunea include atat preocuparea pentru suferinta celuilalt, cat si dorinta de a ajuta la atenuarea acestei suferinte.
Un curs de opt saptamani despre compasiune pe care l-am urmat anul trecut m-a sensibilizat la experienta mea de suferinta empatica (in special ca mama) si m-a ajutat sa-mi pastrez sentimentele de suferinta in timp ce exersez abilitatea de a ma diferentia de copilul meu. In cele din urma, am reusit sa ajung la copilul meu si elevii mei dintr-un loc mai puternic de atunci. Nu este intotdeauna usor, dar meditatiile din centrul antrenamentului pentru compasiune m-au ajutat sa exersez in mod regulat cateva abilitati cheie: sa-mi observ sentimentele empatice, sa ma vizualizez ca fiind diferit de persoana care sufera la care tin si sa transmit ingrijorari si sentimente bune in exterior.
Antrenamentul pentru compasiune include adesea meditatia „bunatatea iubitoare”, in care extindeti sentimente de caldura si grija fata de dvs., o persoana apropiata, o persoana neutra, o persoana in dificultate si un strain complet. Cercetarile arata ca meditatia regulata de mindfulness ne imbunatateste capacitatea de a raspunde cu compasiune la suferinta altor oameni. Exista, de asemenea, o meditatie mai specializata a compasiunii. In cele din urma, cursul de opt saptamani de la Stanford pentru cultivarea compasiunii se concentreaza pe dezvoltarea preocuparii empatice, a compasiunii si a bunatatii pentru tine si ceilalti prin practici de mindfulness (cum ar fi cele de mai sus), precum si discutii si activitati care se bazeaza pe cercetarea psihologiei si a compasiunii.
Exista instrumente la dispozitie pentru a ne ajuta sa traversam emotiile dificile si sa iesim cu o capacitate mai mare de a fi prezenti si de ajutor studentilor, familiei si prietenilor nostri. Controlandu-ne cu noi insine, punandu-ne la indoiala gandurile si sentimentele, verbalizandu-ne sentimentele si cultivand ingrijorarea plina de compasiune prin practici de mindfulness, putem deveni mai rezistenti la serviciu si acasa.
