Casuta mea de e-mail este inundata de stiri despre focarul de coronavirus. In fiecare ora, aud despre cati oameni sunt infectati si mor, cat de ingrozitor de nepregatiti suntem pentru aceasta pandemie si cum economia se inclina. E suficient sa-mi fac capul sa explodeze de panica si de groaza.
Desigur, vreau sa fiu informat si este important sa stiu ce pot face pentru a preveni raspandirea infectiei. Cum pot face asta fara sa ma simt coplesit
. Exista o modalitate mai buna de a consuma stirile
Se pare ca exista, potrivit expertilor si cercetatorilor mass-media. Primirea unui flux constant de stiri alarmante creste stresul si anxietatea si are consecinte pe termen lung si asupra sanatatii tale fizice. Cheia este sa va echilibrati dieta media cu stiri care sunt mai inspirate sau care ofera solutii, apoi sa le impartasiti prietenilor si familiei. Facand acesti pasi, veti insufla un sentiment de speranta si de actiune personala, in voi si in ceilalti.
A primi in mod constant vesti proaste este nesanatos
Publicitate
X
Desigur, trebuie sa stim ce se intampla cu pandemia de coronavirus pentru a lua decizii bune, cum ar fi spalarea regulata a mainilor si distantarea sociala. Aceste actiuni ne ajuta sa luptam impotriva raspandirii bolii. Dar, asa cum sugereaza o noua lucrare publicata in Health Psychology, citirea constanta a stirilor negative si senzationaliste poate avea consecinte pe termen lung asupra bunastarii noastre.
Alison Holman si colegii ei de la UC Irvine au studiat epidemiile si dezastrele din trecut pentru a vedea cum afecteaza stirile pe oameni. Ei au descoperit ca cei care au citit sau au vazut stiri mai senzationaliste si repetitive au experimentat stres acut si alte simptome similare tulburarii de stres post-traumatic, cu o sanatate mai precara pana la trei ani mai tarziu.
Aceste efecte pot fi si mai dure pentru oamenii din comunitatile care au suferit deja dezastre. Intr-un studiu, Holman si colegii ei au descoperit ca new-yorkezii (care au trait pana la 11 septembrie) care au urmat stirile senzationaliste despre atentatele cu bomba la Maratonul din Boston au avut la fel de mult stres ca si oamenii care locuiau efectiv in Boston, unde au avut loc bombardamentele.
„Acoperirea media tinde spre senzationalism, afisand imagini repetate menite sa va atraga atentia, iar expunerea repetata la asta nu este buna pentru sanatatea noastra mintala”, spune Holman. „Acesta poate deveni un ciclu de suferinta, in care oamenii au multe temeri cu privire la cum arata viitorul si pur si simplu se inrautateste din ce in ce mai mult pe masura ce oamenii continua sa acorde prea multa atentie presei.”
Holman subliniaza, de asemenea, cum o dieta cu vesti proaste afecteaza capacitatea noastra de a lua decizii bune – mai ales in circumstante in care viitorul pare incert sau ambiguu. In epidemia actuala, ea vede ca acest lucru se realizeaza de catre oameni care tezaurizeaza produse precum hartie igienica sau, mai serios, masti de protectie necesare lucratorilor din domeniul sanatatii. Temerile exagerate ii determina pe oameni sa alerge la medic atunci cand au chiar simptome usoare de infectie, infundand astfel unitatile de ingrijire medicala necesare pentru cazurile mai grave.
Din fericire, exista modalitati de a obtine informatii reale fara a ne saturam cu stiri negative. Holman recomanda sa accesati site-urile web ale Centrelor pentru Controlul Bolilor si ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii pentru informatii despre virus, care sunt mai putin alarmiste si, de asemenea, non-partizane. Citirea faptelor despre boala si a ceea ce putem face pentru a preveni raspandirea ei – „poate o data pe zi”, sugereaza Holman – este infinit mai bine pentru noi decat sa parcurgem fluxurile noastre de stiri de pe retelele sociale in fiecare ora.
„Nu va lasati sa stati acolo in fata computerului si sa va uitati in mod constant si sa va reimprospatati ecranul pentru a vedea ce se intampla”, spune Holman. „Lucrurile se schimba rapid, dar stim deja ce trebuie sa facem.”
Cum proceseaza creierul nostru stirile
Totusi, este greu sa ne atragem atentia de la stirile care provoaca frica; mintile noastre se lupta cu noi. Dupa cum explica John Tierney, coautor al cartii The Power of Bad, creierul nostru are o partinire negativa care este conceputa pentru a elimina pericolul, astfel incat sa putem ramane in siguranta. Nu putem sa nu fim deturnati de stirile proaste, iar sursele de stiri vor sa valorifice acest lucru publicand cele mai senzationale povesti menite sa invoce frica.
De exemplu, el indica numeroasele articole si site-uri web care monitorizeaza ratele mortalitatii cauzate de COVID-19 si speculeaza cat de rau ar putea deveni fara a avea toate faptele – cum ar fi cate cazuri reale exista intr-o comunitate, inclusiv persoane expuse la virus fara a prezenta simptome. In urma acestui val de dezinformare ar putea incita frica mai degraba decat raspunsuri rationale la pandemie, spune Tierney.
Ghidul Greater Good pentru bunastarea in timpul coronavirusului
Practici, resurse si articole pentru indivizi, parinti si educatori care se confrunta cu COVID-19
Cititi-l acum
Cercetatorul media Karen McIntyre de la Virginia Commonwealth University ne avertizeaza, de asemenea, ca stirile negative ne pot determina sa fim mai putin amabili si de ajutor fata de ceilalti, chiar in momentul in care trebuie sa ne unim cel mai mult. In timp ce cercetarile sugereaza ca trairea emotiilor pozitive ne poate face prieteni si vecini mai buni, consumul de multe stiri negative ii face pe oameni sa fie „mai putin toleranti cu ceilalti, sa se implice intr-un comportament mai antisocial, sa aiba mai putina incredere in oameni si sa critice mai mult mass-media”, spune ea. . „Toate aceste efecte generale negative ale stirilor negative sunt doar exacerbate intr-o perioada ca aceasta, cand vedem si mai multe stiri negative.”
Stirile senzationaliste sunt, totusi, destul de greu de evitat – mai ales daca esti conectat la retelele sociale. Retelele sociale au avantajele sale, desigur, permitandu-ne sa ne intalnim cu persoane pe care nu le putem vedea in persoana din cauza izolarii sociale. Dar poate fi, de asemenea, un furtun de vesti proaste, in care povestile despre pandemie – fie ca sunt corecte sau nu – sunt impartasite din nou si din nou, perpetuand frica, furia si lipsa de speranta.
Dupa cum avertizeaza expertul media Jeff Hancock de la Universitatea Stanford, „Este problematic sa obtineti stiri de la institutiile de stiri in retelele sociale, deoarece inca ne este greu sa facem distinctia intre sursele de renume online si cele nereputabile”.
Pentru a evita sa fie dus la o plimbare emotionanta de aceste „povestiri extrem de emotionale, de tip clickbait, de dezinformare”, el sugereaza sa le evite cu totul si sa citeasca numai stiri scrise de jurnalisti de renume sau sa caute la experti in stiinta pentru a oferi informatii exacte despre pandemie – cum ar fi acest site de la Universitatea John Hopkins.
De asemenea, trebuie sa fim atenti la modul in care o dieta constanta de stiri negative ar putea afecta raspunsul nostru rational la pandemie. Prejudecatile cognitive influenteaza si modul in care procesam stirile, potrivit McIntyre. De exemplu, partinirea de confirmare a creierului nostru ne determina sa cautam doar informatii care sunt aliniate cu ceea ce credem deja si sa discreditam restul; tendinta de ancorare inseamna ca ne bazam foarte mult pe prima informatie pe care o auzim si ignoram ceea ce urmeaza. Prejudecati precum acestea ne pot impiedica sa invatam din stirile aflate in continua schimbare din jurul pandemiei, slabindu-ne sansele de a ne combate eficient.
Prejudecatile de optimism – a gandi ca lucruri rele sunt mai putin probabil sa ni se intample noua decat altor oameni – este, de asemenea, o problema, spune McIntyre. Daca credeti ca este putin probabil sa obtineti COVID-19, este posibil sa fiti mai putin inclinati sa luati masurile de precautie necesare pentru a preveni raspandirea acestuia. Asadar, trebuie sa fim atenti la modul in care aceste partiniri ne fac sa fim atenti la anumite tipuri de stiri si sa le ignoram pe altele.
„Constientizarea acestor partiniri va poate ajuta sa va preveniti sa le faceti prada”, spune ea.
De ce sa impartasim stiri incurajatoare, bazate pe solutii
Ce putem face in schimb
Putem fi mai selectivi in ceea ce priveste consumul nostru de media si sa-l folosim pentru a promova mai multa bunatate, conexiune si inspiratie.
Daca intentionati sa utilizati retelele sociale, Hancock va sugereaza sa o folositi pentru a vedea cum se descurca oamenii la care tin, cum va puteti pastra calmul sau cum sa ii ajutati pe altii care au nevoie, in special pe vecinii si comunitatile din apropiere.
„Media ne poate arata ce fac oamenii, astfel incat sa simtim ca nu suntem doar noi, nu doar eu, blocati acasa”, spune el. „Daca pot vedea ce fac altii, ne poate face sa simtim ca suntem cu totii in aceeasi barca si cred ca asta poate fi foarte puternic.”
In timp ce frica ii lasa pe oameni sa se simta neputinciosi si epuizati, sa vad ca „suntem impreuna” ajuta la usurarea poverii emotionale pe care o simtim si incurajeaza mai multa libertate – sentimentul ca putem face ceva constructiv pentru a lupta impotriva pandemiei. Puteti incuraja mai multe reuniuni, sugereaza McIntyre, citind ceea ce se numeste „jurnalism bazat pe solutii” – povesti care merg in profunzime in jurul unei probleme, dar va spun si ce se face pentru a rezolva problema in mod eficient.
„Cand vezi ce functioneaza – ca stirile nu sunt deloc rele si ca exista o multime de lucruri pe care lumea se descurca bine in acest moment – asta ajuta la atenuarea neputintei si deznadejdei pe care le simti”, spune ea. Si poate duce la mai mult altruism, pentru ca „citirea unei stiri despre cum cineva face ceva pentru a ajuta, te inspira sa vrei sa faci si ceva pentru a ajuta.”
Unde pot merge oamenii pentru a obtine acest tip de stiri
McIntyre sugereaza Solutions Journalism Network, unde puteti gasi o baza de date mare de stiri axate pe solutii, inclusiv povesti legate de virus. Ea mai mentioneaza ca mai multe ziare, inclusiv New York Times si The Guardian, au sectiuni care se concentreaza pe stiri inaltatoare, care ne pot ajuta sa ne despartim dieta de stiri proaste.
Desi majoritatea ziarelor functioneaza pe presupunerea ca „daca sangereaza, duce”, s-ar putea sa te surprinda sa stii ca reportajele pozitive si aprofundate atrag cititorii mai mult decat povestile senzationaliste, spune McIntyre. Cercetarile arata ca oamenii impartasesc mai mult povesti incurajatoare si isi pastreaza ochii pe pagina mai mult timp atunci cand citesc povesti bazate pe solutii – cu atat mai mult motiv pentru ca institutiile de stiri sa ofere o acoperire mai pozitiva si mai aprofundata si pentru noi toti sa o impartasim .
„Este important sa incercam sa citim stirile cu atentie si sa ascultam toate faptele”, spune McIntyre. „Asigurandu-va ca va verificati sursele, ca veti apela la surse de incredere pentru a obtine informatii si ca obtineti o combinatie de surse, incorporand cateva stiri constructive in mixul dvs. – toate aceste lucruri va ajuta.”
Sa fii informat fara sa te alarmezi nu este important doar pentru tine, ci pentru toata lumea. Daca ne putem face cu totii partea pentru a ne pune pe ceea ce Tierney numeste o dieta cu „vesti proaste”, fara indoiala ca vom trece impreuna mai bine peste aceasta pandemie si vom contribui la pastrarea propriei noastre sanatati mintale in acest proces.
