Fii nemilos.
In calitate de recrut al Armatei SUA, asa a fost invatat Christopher L. Kukk sa treaca inainte – si este o filozofie pe care o vei auzi in salile de consiliu, in echipele sportive si chiar in scoala. Teoria este ca exista doar atat de mult succes si trebuie sa concurezi agresiv pentru asta.
Dar, conform noii carti a lui Kukk, The Compassionate Achiever: How Helping Others Feels Success, nemilosirea este supraevaluata. In schimb, el contureaza o cale catre succes si realizare pavat cu compasiune, altruism si bunatate. Urmand sugestiile sale, putem invata sa cultivam compasiunea si sa culegem beneficiile pentru productivitatea noastra, sanatatea mintala si organizatiile noastre.
Beneficiile compasiunii la locul de munca
Publicitate
X
Compasiunea inseamna sa recunosti ca altii sufera si sa te angajezi sa-i ajute, explica Kukk. Multi teoreticieni ai evolutiei cred acum ca am evoluat pentru a fi plini de compasiune, deoarece i-a ajutat pe stramosii nostri sa supravietuiasca. Dupa cum spune teoria, grupurile care au fost cele mai altruiste si pline de compasiune ar fi mai puternice si s-ar pastra reciproc in siguranta.
In tribul urban modern, al carui domeniu este adesea biroul mai degraba decat savana, compasiunea pare sa fie inca benefica. Organizatiile cu o cultura a compasiunii tind sa inregistreze mai putin epuizare, mai multa munca in echipa si angajati si clienti mai multumiti, de exemplu.
A fi plin de compasiune este, de asemenea, bun pentru corpul nostru. Compasiunea elibereaza hormonul oxitocina, explica Kukk, care (printr-o cascada de alte efecte fiziologice) ne face in cele din urma sa ne simtim mai fericiti si mai optimisti – doua trasaturi care sunt legate de succes.
Lucratorii plini de compasiune se concentreaza pe sprijinirea altora, ceea ce le poate scadea tensiunea arteriala, stresul si depresia, in timp ce le creste stima de sine. Si antrenamentul in compasiune ne poate face mai rezistenti la stres. Cand munca devine intensa, cu alte cuvinte, angajatii plini de compasiune sunt cei mai capabili sa ramana calmi si implicati.
„Compasiunea este fundamentul succesului”, scrie Kukk. „Persoanele care realizeaza compasiune contesta ideea ca trebuie sa ai grija de numarul unu pentru a fi numarul unu.”
Patru pasi pentru cultivarea compasiunii
Mai multe despre Compassion in Business
Cititi un interviu cu Monica Worline despre cultivarea unui loc de munca plin de compasiune.
Explorati cum sa cresteti compasiunea la locul de munca.
Aflati de ce are sens compasiunea in afaceri.
Cat de plina de compasiune este organizatia dvs.
Faceti testul nostru!
Cum raspundem cu compasiune cand cineva vine la noi cu o problema – un termen limita pe care nu il pot indeplini, un coleg cu care se cearta sau ceva care il streseaza
In mijlocul unei zile pline, s-ar putea sa simtim nevoia pentru a le minimiza problema sau a oferi o incurajare superficiala. In schimb, Kukk sugereaza un proces in patru pasi in care ne facem timp sa ne conectam, sa empatizam si sa oferim ajutor.
1. Asculta pentru a invata.Cand un coleg de munca comunica cu noi, practicarea ascultarii active arata respect si ingrijorare. Pentru a face acest lucru, nu ne propunem sa ne aparam punctul de vedere sau sa venim cu un raspuns inteligent; in schimb, scopul este sa auzi cu adevarat ceea ce spune cealalta persoana. Asta ne cere sa lasam munca deoparte si telefoanele mobile departe si sa ne concentram toata atentia asupra lor.
Dupa ce am ascultat, putem incerca sa parafrazam ceea ce au spus pentru a ne asigura ca am auzit corect. Daca exista o pauza in conversatie, sfatuieste Kukk, rezista impulsului de a o umple. Tacerea ne poate permite sa reflectam la ceea ce am auzit si poate comunica sens in sine. De asemenea, ii permite persoanei care vorbeste sa-si adune gandurile si sa-si adune curajul pentru a-si exprima sentimente profunde.
Cercetarile sugereaza ca, cu cat intelegi mai mult ce spune cineva, cu atat raspunsul creierului tau il oglindeste pe al lui. Cand se intampla acest lucru, comunicarea este lina; ambii oameni simt ca sunt pe aceeasi lungime de unda.
2. Intelegeti ce optiuni va pot ajuta.Dupa ce am ascultat un coleg care are nevoie, urmatorul pas este sa sintetizam informatiile pe care le-am auzit. Trebuie sa intelegem nu doar faptele, ci si ceea ce gandesc si simt ei cu privire la problema: par deschisi si gata sa faca brainstorming solutii.
Sunt inchisi si sunt defensivi, convinsi ca au dreptate.
Se simt coplesiti si neajutorati.
Mentalitatea lor va determina raspunsul cel mai util, fie ca este vorba de a pune mai multe intrebari care ar putea duce in cele din urma la o solutie, de a oferi o sugestie neamenintatoare sau de a oferi incurajare si o crestere a moralului.
De exemplu, sa zicem ca un angajat vine la tine plangandu-se ca este incarcat cu sarcini care nu sunt treaba lui. Felul in care vorbeste despre aceasta problema va poate oferi un indiciu cu privire la tipul de raspuns pe care il cauta: este pur si simplu o solutie practica, cum ar fi delegarea sarcinilor altora sau stabilirea unor prioritati clare
Un fel de validare, cum ar fi recunoasterea acestui lucru nu ar trebui s-au intamplat
Sau sprijin emotional, pentru a-l ajuta sa faca fata stresului
„Nu poti intelege oamenii daca nu stii unde stau emotional cu o problema”, scrie Kukk.
3. Conectati-va la resurse.Odata ce intelegem cum sa mergem mai departe, putem pune colegul nostru in legatura cu resurse care ar putea ajuta, inclusiv colegi, resurse online sau strategii utile.
Uneori, insa, noi, ca ajutoare, ramanem blocati. Privim o problema dintr-un punct de vedere – ca manager, poate – si nu ne putem invata in jurul ei. Cu toate acestea, solutia este chiar in fata noastra, daca am putea schimba perspectivele si am aduce expertiza din celelalte roluri ale noastre ca parinti, sportivi sau artisti, de exemplu.
Intr-o situatie dificila de clasa, scrie Kukk, el a comutat intre perspectivele sale ca profesor, tata si fost agent de contrainformatii. Cand a observat ca unul dintre elevii sai incepea sa se comporte diferit (o abilitate de contrainformatii), el a intrebat-o cu blandete despre asta. El si-a combinat dorinta paterna de a ajuta cu stiinta ca (ca profesor) nu era cea mai competenta persoana pentru a face acest lucru si a ajuns sa o ajute sa obtina consiliere.
4. Luati masuri pentru o solutie.Cand actionam cu compasiune, ne simtim responsabili pentru a-i ajuta pe ceilalti – iar cand ne simtim mai responsabili, suntem si mai perseverenti.
Aceasta perseverenta ne permite sa depasim orice teama, incertitudine sau indoiala pe care o simtim: este locul meu sa ajut
Ce se intampla daca inrautatesc lucrurile
Nu ar fi mai bine sa intrebe pe altcineva
. Aici, spune Kukk, cea mai buna atitudine de cultivat este una de optimism realist: sa crezi ca poti fi de ajutor, dar sa intelegi clar potentialele obstacole si cum ar putea fi gestionate.
Forma pe care o ia acest ajutor depinde in mare masura de situatie, inclusiv de ce fel de ajutor este dorit si de ce capacitati aveti. Totusi, actiunea este cheia: este punctul culminant al primilor trei pasi de ascultare, intelegere si conectare la resurse.
Una dintre cele mai dificile parti ale ajutorului, spune Kukk, este sa reziste la impulsul de a rezolva problemele oamenilor pentru ei, mai ales daca suntem intr-o pozitie de autoritate. In schimb, de obicei este mai bine sa dai inapoi, sa sfatuiesti si sa-i lasi sa reuseasca singuri.
Aceasta formula in patru pasi poate parea mecanica la inceput, dar scopul este de a cultiva un obicei mai larg si o mentalitate de compasiune. La randul sau, actiunea noastra plina de compasiune ar putea inspira pe ceilalti din jurul nostru, creand o cultura de cooperare si bunatate care sa stimuleze productivitatea. Si putem aplica aceleasi principii mult dincolo de interactiunile la locul de munca, pe masura ce ne confruntam cu suferinta celor dragi, comunitatile noastre si in lume.
Avand in vedere inclinatia sa practica, The Compassionate Achiever se concentreaza mai putin pe stiinta compasiunii si mai mult pe modul de aplicare a acesteia. Unele continuturi par sa se indeparteze de compasiune in sine – patrunzand adanc in buruienile cum sa cultive abilitatile asociate, de exemplu, sau combinand compasiunea cu pur si simplu ajutarea altora. Dar este clar ca Kukk insusi a facut din compasiune un mod de viata si ca locurile noastre de munca ar fi mai bine daca mai multi oameni i-ar urma exemplul.
