Am fost cu totii acolo. Esti ghemuit intr-o sedinta sau intr-o sala de clasa, se presupune ca esti atent, dar mintea ta s-a ratacit de mult, scotand liste cu toate lucrurile pe care trebuie sa le faci sau pe care le-ai putea face daca nu ai fi blocat aici. …
Dintr-o data iti dai seama ca toata lumea se uita in directia ta, asteptand un raspuns. Dar te uiti in gol, te apuci de paie pentru a da un raspuns semi-coerent. Blestemul mintii ratacitoare!
Dar nu-ti face griji, nu esti singur. De fapt, un studiu recent realizat de Matthew Killingsworth si Daniel Gilbert a luat probe de peste 2.000 de adulti in timpul activitatilor lor de zi cu zi si a constatat ca, in 47% din cazuri, mintea lor nu era concentrata pe ceea ce faceau in prezent. Si mai izbitor, cand mintea oamenilor rataceau, ei au declarat ca sunt mai putin fericiti.
Reclama
X
Acest lucru sugereaza ca ar putea fi bine sa gasim modalitati de a reduce aceste distrageri mentale si de a ne imbunatati capacitatea de concentrare. In mod ironic, ratacirea mintii in sine poate ajuta la intarirea capacitatii noastre de a ne concentra, daca este folosita in mod corespunzator. Acest lucru poate fi realizat folosind o abilitate veche: meditatia. Intr-adevar, un nou val de cercetari dezvaluie ce se intampla in creierul nostru atunci cand mintea noastra rataceste – si arunca lumina asupra multitudinii de beneficii cognitive si emotionale care vin cu o concentrare sporita.

Ce se intampla in mintea ratacita

Pentru ceva ce se intampla atat de des, ce stim cu adevarat despre acest proces de ratacire a mintii
De mii de ani, practicile contemplative precum meditatia au oferit un mijloc de a privi in interior si de a investiga procesele noastre mentale. Poate parea surprinzator, dar ratacirea mintii este de fapt un element central al meditatiei cu atentie concentrata (FA). In acest stil fundamental de meditatie, practicantul este instruit sa isi mentina atentia asupra unui singur obiect, adesea senzatiile fizice ale respiratiei.
Suna destul de simplu, dar este mult mai usor de spus decat de facut. Incearca cateva minute si vezi ce se intampla.
Daca esti ca majoritatea oamenilor, in scurt timp atentia ta se va rataci in ganduri, fantezie, analiza, planificare. La un moment dat, s-ar putea sa realizezi ca mintea ta nu mai este concentrata pe respiratie. Cu aceasta constientizare, procedati sa va degajati de gandul care v-a indepartat mintea si sa va indreptati atentia inapoi spre respiratie. Cateva momente mai tarziu, ciclul se va repeta probabil.
La inceput s-ar putea parea ca tendinta spre ratacirea mintii ar fi o problema pentru practica meditatiei FA, deraiandu-ti continuu atentia de la „scopul” de a-ti mentine mintea pe respiratie.
Cu toate acestea, practica este cu adevarat menita sa evidentieze aceasta traiectorie naturala a mintii si, facand acest lucru, va antreneaza sistemele de atentie sa devina mai constiente de peisajul mental in orice moment dat si mai abil in navigarea acestuia. Cu o practica repetata, nu dureaza atat de mult sa observi ca ai alunecat intr-un fel de ruminatie sau visare cu ochii deschisi. De asemenea, devine mai usor sa renunti la trenul actual de ganduri si sa-ti readuci concentrarea pe respiratie. Cei care practica spun ca gandurile incep sa para mai putin „lipicioase” – nu au o asemenea strangere asupra ta.
Ca neurostiinta si meditator, am fost mult timp fascinat de ceea ce s-ar putea intampla in creierul meu cand meditez. Fiind familiarizat atat cu practica meditativa subiectiva, la persoana intai, cat si cu cercetarea stiintifica obiectiva, la persoana a treia, m-am intrebat ce s-ar intampla daca as pune impreuna aceste doua moduri de investigare. As putea obtine o imagine mai precisa a modului in care functioneaza acest proces in creier, valorificand experienta acestor schimbari cognitive in timpul meditatiei
Am inceput prin a lua in considerare reteaua de mod implicit, un set de zone ale creierului care tind sa creasca in activitate atunci cand nu suntem implicati activ in altceva – cu alte cuvinte, atunci cand mintea noastra are tendinta de a rataci. Poate ca aceasta retea implicita a fost cea care a continuat sa intre in timpul meditatiei mele, interferand cu capacitatea mea de a-mi mentine atentia concentrata. Si poate ca aceasta retea a fost ceea ce am invatat sa „tui jos”, exersand iar si iar. M-am intrebat daca as putea testa asta stiintific.
Sprijinit de finantare de la Mind & Life Institute, si cu ajutorul colegilor de la Universitatea Emory, am inceput sa testez ce zone ale creierului erau legate de meditatie. Le-am rugat meditatorilor sa se concentreze asupra respiratiei lor in timp ce le scanam creierul: ori de cate ori isi dadeau seama ca mintea lor rataceau, apasau un buton. Apoi isi intorceau concentrarea asupra respiratiei, ca de obicei, iar practica va continua. In timp ce au facut acest lucru, am colectat date RMN care arata care regiuni ale creierului au fost active inainte, in timpul sau dupa apasarea butonului care corespundeau diferitelor stari mentale.
Studiul, publicat in revista NeuroImage, a constatat ca, intr-adevar, in perioadele de ratacire a mintii, regiunile retelei implicite ale creierului au fost activate. Apoi, cand participantii au devenit constienti de aceasta ratacire a mintii, regiunile creierului legate de detectarea evenimentelor importante sau relevante au aparut online. Dupa aceea, zonele retelei cerebrale executive au preluat controlul, redirectionand si mentinand atentia asupra obiectului ales. Si toate acestea s-au intamplat in 12 secunde in jurul acelor apasari de buton.
Privind activitatea din aceste retele cerebrale in acest fel sugereaza ca atunci cand iti prinzi mintea ratacind, treci printr-un proces de recunoastere si de trecere din procesarea modului implicit prin angajarea a numeroase retele de atentie. Intelegerea modului in care creierul alterneaza intre starile concentrate si distrase are implicatii pentru o mare varietate de sarcini de zi cu zi. De exemplu, atunci cand mintea ta s-a ratacit in acea intalnire, s-ar putea sa te ajute sa stii ca treci in modul implicit – si te poti readuce in mod deliberat la momentul respectiv. Aceasta este o abilitate care se poate imbunatati cu antrenament.

Beneficiile concentrarii construirii

Care sunt alte implicatii practice ale acestor cunostinte
Cercetari comportamentale recente arata ca practicarea meditatiei antreneaza diverse aspecte ale atentiei. Studiile arata ca antrenamentul cu meditatie nu numai ca imbunatateste memoria de lucru si inteligenta fluida, ci chiar si scorurile standardizate ale testelor.
Nu este surprinzator – acest tip de exercitiu mental repetat este ca si cum ai merge la sala, doar ca iti construiesti creierul in loc de muschi. Iar ratacirea mintii este ca greutatea pe care o adaugi la mreana – ai nevoie de ceva „rezistenta” la capacitatea pe care incerci sa o construiesti. Fara ratacirea mintii pentru a-ti deraia incercarile de a ramane concentrat, cum ai putea sa-ti antrenezi abilitatile de a-ti urmari mintea si de a-ti controla atentia
In studiul nostru, am vrut sa analizam si efectele experientei de meditatie pe parcursul vietii asupra activitatii creierului. In acord cu un numar tot mai mare de studii, am descoperit ca experienta a contat – cei care erau meditatori mai experimentati aveau niveluri diferite de activitate cerebrala in retelele relevante. Acest lucru sugereaza ca creierul lor s-ar fi schimbat din cauza practicii repetate, un proces numit neuroplasticitate.
O zona a creierului a iesit in evidenta in aceasta analiza: cortexul prefrontal medial, o parte a retelei de mod implicit, care este in special legata de gandurile concentrate pe sine, care alcatuiesc o buna parte din continutul care rataceste mintea. Se pare ca meditatorii cu experienta au dezactivat aceasta regiune mai repede dupa ce au identificat ratacirea mintii decat oamenii care nu meditasera la fel de mult – sugerand ca ar putea fi mai buni la eliberarea gandurilor care distrag atentia, cum ar fi o re-hash a unei liste personale de lucruri de facut sau a unor usoare. au suferit ieri la serviciu.
Intr-un studiu de urmarire, am descoperit ca aceiasi participanti au avut o coerenta mai mare intre activitatea din cortexul prefrontal medial si zonele creierului care va permit sa dezactivati atentia. Aceasta inseamna ca regiunile creierului pentru dezactivarea atentionala au un acces mai mare la regiunile creierului care stau la baza distragerii, facand posibil dezactivarea mai usor. Alte descoperiri sustin aceasta idee – meditatorii mai experimentati au o conexiune sporita intre modul implicit si regiunile creierului de atentie si o activitate mai mica in modul implicit in timpul meditatiei.
Acest lucru ar putea explica modul in care este mai usor sa „renunti” gandurilor pe masura ce devii mai experimentat in meditatie – si, astfel, esti mai capabil sa te concentrezi. Gandurile devin mai putin lipicioase, deoarece creierul tau este reconectat pentru a recunoaste mai bine si a se dezactiva de ratacirea mintii. Si daca te-ai luptat vreodata cu ruminarea – sa retraiesti o experienta negativa din nou si din nou, sau sa te stresezi (neproductiv) in legatura cu un eveniment viitor – poti aprecia cum a-ti putea renunta gandurile ar putea fi un beneficiu imens.
Intr-adevar, studiul Killingsworth si Gilbert pe care l-am mentionat mai devreme a constatat ca atunci cand mintile oamenilor rataceau, ei aveau tendinta de a fi mai putin fericiti, probabil pentru ca gandurile noastre tind adesea spre ruminare negativa sau stres. De aceea, meditatia mindfulness a devenit un tratament din ce in ce mai important al dificultatilor de sanatate mintala, cum ar fi depresia, anxietatea, tulburarea de stres post-traumatic si chiar disfunctia sexuala.

Mai multe despre Mindfulness si Mind-Wandering

Aflati mai multe despre cum ratacirea mintii va poate face nefericit
Cat de atent sunteti
Faceti testul nostru!
Urmariti-va pe Jon Kabat-Zinn vorbind despre mindfulness.
Citind toate acestea, te-ar putea face sa crezi ca ne-ar fi mai bine daca ne-am putea trai viata intr-o stare constanta de concentrare a momentului prezent, asemanatoare unui laser. Dar o minte ratacita nu este deloc rea. Nu numai ca o putem folosi pentru a ne concentra folosind meditatia FA, dar si capacitatea de a ne proiecta fluxul mental din prezent si de a imagina scenarii care nu se intampla de fapt este extrem de valoroasa din punct de vedere evolutiv, ceea ce poate explica de ce este atat de important in viata noastra mentala. . Aceste procese permit creativitatea, planificarea, imaginatia, memoria – capacitati care sunt centrale nu numai pentru supravietuirea noastra, ci si pentru insasi esenta fiintei umane.
Cheia, cred, este sa inveti sa devii constient de aceste tendinte mentale si sa le folosesti cu un scop, mai degraba decat sa le lasi sa preia controlul. Meditatia poate ajuta cu asta.
Asa ca nu te bate in bataie data viitoare cand te vei afla departe de locul unde trebuia sa fie mintea ta. Este natura mintii sa rataceasca. Folositi-l ca pe o oportunitate de a deveni mai constient de propria experienta mentala. Dar s-ar putea sa doriti totusi sa va intoarceti la momentul prezent, astfel incat sa puteti gasi un raspuns la intrebarea pe care toata lumea o asteapta.