Intr-un parteneriat romantic, dezacordurile si greselile sunt inevitabile, dar iertarea nu este.
Deci, cum schimba aprofundarea angajamentului argumentele pe care le avem
Ce conditii intr-o relatie fac iertarea mai probabila
De ce unele relatii infrunta furtuni puternice si devin mai puternice si mai rezistente cand furtuna a trecut, in timp ce altele nu o fac
Acestea sunt cateva dintre intrebarile pe care le-am explorat intr-un studiu recent pe 123 de participanti casatoriti si 93 de persoane care inca se intalneau cu o persoana. Cercetarile anterioare arata intr-adevar ca, cu cat nivelul de angajament este mai mare, cu atat suntem mai motivati sa ne iertam partenerul si sa restabilim armonia atunci cand apar probleme. Miza de a repara relatia poate fi mai mare pentru partenerii casatoriti pe termen lung, comparativ cu cuplurile relativ noi. Conflictele si transgresiunile pot deveni, de asemenea, mai multe fatete si mai complicate in timp, cuprinzand in cele din urma dezacorduri despre bani, educatie parentala, comportamente sanatoase vs. nesanatoase, familia extinsa, evenimente majore de viata si diferente de personalitate.
Reclama
X
Casatorit sau intalnit, iertarea este cheia pentru a depasi transgresiunile, am descoperit, dar nivelul de angajament al unui cuplu conteaza.

Cum ne incurcam in relatii
Le-am cerut celor 216 participanti sa descrie un conflict recent cu un partener romantic, inclusiv modul in care au comunicat iertarea ulterior. De asemenea, le-am cerut sa estimeze gravitatea acestei transgresiuni relationale si cat de multe daune a provocat-o. Ulterior, le-am analizat raspunsurile la sondaj si am examinat cuvintele cheie care apar frecvent in raspunsurile lor deschise pentru a identifica diferentele de comportamente de transgresiuni si de iertare intre participantii la intalniri si cei casatoriti. In cele din urma, am dorit sa intelegem modul in care severitatea perceputa a unei transgresiuni (adica daca este o infractiune minora sau majora) influenteaza modurile in care iertarea este comunicata intre parteneri.
Dupa cum era de asteptat, au existat diferente distincte intre persoanele care se intalnesc si cele casatorite in ceea ce priveste tipurile de transgresiuni pe care le-au intalnit. Partenerii de intalniri au avut tendinta de a mentiona probleme precum lipsa timpului petrecut suficient impreuna, lipsa de atentie, impartasirea informatiilor private cu ceilalti si comportamente problematice recurente, cum ar fi declinarea planurilor. Aceste tipare reflecta problemele cu care cuplurile se confrunta in primele etape ale unei relatii, cand inca incearca sa-si dea seama cat timp si efort sa dedice unul altuia. De asemenea, vedem cum cuplul s-ar putea lupta sa defineasca limitele noii lor relatii in acest moment, in special in conflictele care implica petrecerea timpului sau impartasirea informatiilor cu ceilalti.
Cuplurile care au fost impreuna mai mult timp s-au confruntat deja si au gestionat multe dintre aceste probleme. Pe masura ce relatiile evolueaza si se maturizeaza, deciziile financiare, copiii si alte obligatii pe termen lung incep sa aiba prioritate. Acest lucru a fost evident in randul participantilor casatoriti care au identificat probleme legate de bani, renovarea casei si deciziile parentale ca transgresiuni relationale.

Cum iertam

Am descoperit, de asemenea, ca diferentele in modul in care cuplurile casatorite si cele casatorite au comunicat iertarea erau strans legate de gravitatea perceputa a unei transgresiuni.
Expertii sustin ca iertarea reduce furia, resentimentele si stresul; promoveaza bunastarea psihica; imbunatateste satisfactia relationala; si poate chiar sa intareasca o relatie deteriorata, pe masura ce partenerii castiga o apreciere mai profunda unul pentru celalalt si pentru legaturile care ii unesc. Iertarea apare dupa ce o problema de comportament este recunoscuta de unul sau ambii parteneri. Infractorul poate cere iertare de la partenerul sau semnificativ si, odata acordat, ambii parteneri renegociaza sensul relatiei lor in timp ce repara legaturile relationale deteriorate. Iertarea este un fenomen complex care poate fi comunicat in diferite moduri:
Nonverbal (de exemplu, o imbratisare sau o ridicare din umeri)
Prin minimizare (de exemplu, „nu e mare lucru” sau „uita de asta”)
Conditionat (abordarea „te iert daca…”, in care un infractor trebuie sa-si schimbe comportamentul problematic)
Prin discutie (conversatie aprofundata despre transgresie si impactul acesteia)
si in mod explicit (de exemplu, „te iert”).
Angajamentul a schimbat tipurile de iertare
Da.
Participantii la intalniri aveau mai multe sanse sa treaca cu vederea greselile unui partener sau sa le ofere beneficiul indoielii. Deoarece relatia era inca in fazele sale incipiente, transgresiunile au fost in mare parte considerate mai putin severe, iar strategiile de minimizare si nonverbale au fost folosite in cea mai mare parte pentru a comunica iertarea. Cei din relatii de intalnire au presupus, prin urmare, ca celalalt lor semnificativ nu stia sau nu intentioneaza sa faca ceva vatamator si, prin urmare, erau dispusi sa-i ofere partenerului o alta sansa de a invata din greselile trecute.
Acest lucru nu a fost adevarat pentru multi participanti casatoriti. Erau mai putin dispusi sa scuze greselile unui sot – abaterile erau adesea identificate rapid, iar iertarea era mult mai explicita. Reconcilierea a implicat adesea multe discutii. Acest lucru se poate datora faptului ca casatoria implica un nivel mult mai mare de angajament, precum si mai multe obligatii si indatoriri comune, care la randul lor ii motiveaza pe sotii sa gaseasca solutii reciproc satisfacatoare.
Dar relatiile pe termen lung care sunt afectate de transgresiuni repetitive pot afecta in cele din urma un partener rabdator si iertator si chiar pot influenta cat de multa libertate suntem dispusi sa ne extindem pe celalalt. Am descoperit ca, cu cat casatoria este mai lunga, cu atat le ia participantilor mai mult timp pentru a-si ierta sotul (desi acest lucru nu a fost cazul in cazul cuplurilor de intalniri). Este posibil ca acest lucru sa se intample pe masura ce rabdarea se epuizeaza, iar incalcarile din trecut, care este posibil sa nu fi fost abordate sau iertate in mod adecvat, continua sa aiba loc.

Iertare adevarata vs. iertare falsa
Totusi, am gasit o zona comuna intre participantii casatoriti si la intalniri: intre ambele grupuri, problemele si conflictele severe au avut tendinta de a fi rezolvate folosind strategiile Discutie si iertare conditionata. Prin urmare, unele probleme au fost considerate suficient de grave incat participantii nu au vrut sa riste sa le dea deoparte prin minimizare sau iertare nonverbala. In schimb, in ​​aceste situatii, era mai important sa-i comunici in mod clar partenerului ca aceste tipuri de transgresiuni ar putea pune in pericol relatia.

Noua pasi catre iertare

Un proces dovedit de cercetari pentru a renunta la ranchiuna
Incercati-l acum
In cele din urma, am descoperit o noua strategie pe care o numim „pseudo-iertare”, in care exista o decizie reciproca de a suprima sau ignora un conflict. Pseudo-iertarea a fost evidenta doar in randul participantilor casatoriti, care au spus lucruri precum ca ar fi ales sa „merce mai departe” si „sa nu mai aduca niciodata in discutie”.
Poate parea convenabil sa maturati problema sub covor si sa o ignorati, refuzand sa discutati si sa rezolvati problema. Dar aceasta este in cele din urma o abordare daunatoare a conflictului, deoarece nu se comunica iertarea reala. Ca rezultat, pseudo-iertarea poate lasa pe unul sau ambii parteneri sa se simta nemultumiti si resentiti.
De ce ar folosi cuplurile aceasta strategie
Banuim ca pseudo-iertarea apare atunci cand o transgresie este strans legata de un aspect al identitatii de baza a unui individ, cum ar fi o pasiune personala, o ruda directa, un prieten foarte apropiat sau credinta sau spiritualitate. Acest lucru poate pune un sot intr-o pozitie dificila: ar trebui sa compromita cu cineva sau ceva la care ii pasa profund sau sa incerce sa-si mentina partenerul conjugal fericit
. Indemnul de a ignora problema si a amana aceasta decizie incomoda ar putea, prin urmare, sa explice de ce este pseudo-iertare. folosit de unii indivizi (in mare parte barbati).
Din pacate, suprimarea problemelor importante pur si simplu de dragul casatoriei rezolva rareori nevoile subiacente mai profunde. Problemele care raman nerezolvate atunci cand cuplurile folosesc pseudo-iertarea pot reapari, se pot acumula si, in cele din urma, pot incorda dragostea si respectul dintre ei.
Stim ca iertarea este o parte esentiala a relatiilor intime. Pe masura ce partenerii romantici construiesc bazele unei relatii fericite si satisfacatoare, ei trebuie sa navigheze in apele incercarii si reconcilierii. Iertarea este vitala pentru procesul de vindecare in urma unor transgresiuni relationale, atat minore (cum ar fi efectuarea unei achizitii scumpe), cat si majore (cum ar fi infidelitatea sexuala). Credem ca a sti cum sa comunici despre transgresiuni si gravitatea lor intr-o maniera productiva va permite partenerilor romantici sa se bucure de relatii sanatoase si satisfacatoare.
De asemenea, ajuta daca cuplurile inteleg ca transgresiunile – si strategiile de iertare care le insotesc – se pot schimba probabil pe masura ce relatia lor evolueaza in timp. Recomandam ca atelierele de consiliere si relatie de cuplu sa ofere participantilor resurse pentru a dezvolta mai bine o intelegere comuna a normelor relationale si a transgresiunilor. Acest lucru poate ajuta partenerii sa anticipeze si sa abordeze viitoarele domenii de dezacord si potential conflict. De asemenea, este important ca cuplurile sa inteleaga diferenta dintre iertare si pseudo-iertare – si, in schimb, sa imbratiseze un proces care permite ambilor parteneri sa vorbeasca despre transgresiuni si sa descopere cum sa le abordeze.