La Lakewood Elementary, elevii din clasele a patra si a cincea citesc o carte si discuta despre intriga. Unul dintre elevi ridica brusc un steag: tine evidenta cat timp au stat copiii (45 de minute). Profesorul Kevin Davis spune: „E timpul pentru o pauza! Asta pare o idee buna.” El proiecteaza un videoclip pe tabla alba, iar elevii fac jogging pe loc in timp ce striga raspunsuri la intrebarile chestionarelor. Odata terminata activitatea, elevii sarbatoresc: „Am facut-o!”
Aceste tipuri de activitati, numite „brein breaks” sau „boosters de energie”, dureaza de la unu la cinci minute si incorporeaza miscarea. Deoarece creierul nostru este configurat pentru noutate, aceste activitati scurte improspateaza gandirea elevilor, rupand procesele si informatiile predictibile, repetitive. Studiile sugereaza ca astfel de activitate fizica obisnuita sprijina dezvoltarea sanatoasa a copilului prin imbunatatirea memoriei, a concentrarii si a perspectivei pozitive – facand elevii mai putin agitati si mai capabili sa se concentreze pe invatare.
Pauza de creier se numara printre multele activitati inovatoare in clasa care se desfasoara la Lakewood Elementary. Situat intr-un district scolar mic, divers din punct de vedere etnic si socioeconomic din California, Lakewood este una dintre miile de scoli americane care ofera invatare sociala si emotionala (SEL) alaturi de instruire academica. Peste 90% dintre educatorii din toata tara arata un sprijin puternic pentru concentrarea pe competente SEL, cum ar fi autogestionarea, abilitatile de relatie si luarea deciziilor responsabile, imbratisand rolul lor in educarea „copilului intreg”.
Reclama
X
Dar concentrarea pe SEL nu inseamna doar adaugarea de lectii separate, izolate. Elevii au nevoie de oportunitati de a-si dezvolta abilitati sociale si emotionale pe tot parcursul zilei de scoala, subliniaza Comisia Nationala pentru Dezvoltare Sociala, Emotionala si Academica. Exemplul lui Lakewood poate oferi o inspiratie atat de necesara pentru modul in care educatorii – care se confrunta cu constrangeri de timp si presiune academica crescuta – pot integra SEL in munca lor zilnica la clasa.
Un instrument de autoreglare: The Chillax Corner
Douazeci de copii se amesteca in sala lor de clasa viu decorata dupa pauza. Majoritatea merg direct pe un covor si formeaza un cerc – in timp ce un baiat, Marco, se aseaza in liniste la o masuta din coltul camerei. Marco s-a suparat in timpul pauzei pentru ca a avut un conflict cu colegii de clasa. Elevii de gradinita din aceasta clasa stiu ca atunci cand sunt suparati, pot vizita Chillax Corner.
Chillax Corner ofera studentilor spatiu si activitati pentru a-si regla emotiile.
Coltul Chillax este o zona linistita din sala de clasa, cu o masa, un scaun si obiecte precum mingi de stres, imagini si „fatatoare de stres”, pe care elevii le pot folosi pentru a se calma si a se pregati pentru a reveni la activitatile din clasa in mod productiv. Chillax Corner ajuta la stimularea constientizarii de sine oferind un spatiu in care elevii se pot conecta cu emotiile lor, departe de situatia care i-a generat; de asemenea, ii incurajeaza pe elevi sa foloseasca in mod independent abilitatile de autoreglare, cum ar fi luarea unei pauze sau concentrarea asupra respiratiei, pe care profesorul le predase anterior. Pe termen lung, cercetarile sugereaza ca aceste abilitati SEL de constientizare de sine si autogestionare pot imbunatati succesul scolar pe termen lung ale gradinitelor si productivitatea in clasa.
Jennifer Concepcion, profesoara de la clasa, incepe apoi o activitate in cerc comunitar in care copiii impartasesc modul in care i-au ajutat pe ceilalti la pauza. Dupa cateva minute, Marco se alatura grupului. El explica pe scurt ca a avut un conflict cu colegii sai in timpul repausului, dar acum se simte mai calm. „Nu uitati sa pastram mainile si picioarele pentru noi insine”, aminteste Concepcion in clasa. „Nu vrem sa fim motivul pentru care cineva trebuie sa mearga in coltul linistit.”
Crearea Chillax Corner este una dintre strategiile pe care Concepcion le-a folosit pentru a satisface nevoile sociale si emotionale ale elevilor. Un altul este predarea importantei unei mentalitati de crestere, convingerea ca cineva poate reusi in majoritatea situatiilor cu munca asidua si perseverenta – fata de o mentalitate fixa sau credinta ca inteligenta si abilitatile cuiva nu se vor schimba. Gradinitele din clasa ei exerseaza folosind afirmatii pozitive precum „Pot intotdeauna sa ma perfectionez” sau „Greselile ma ajuta sa invat”, practici simple care, in anumite circumstante, pot creste performanta. Ea foloseste aceste afirmatii pozitive in timpul lectiilor academice si le reaminteste studentilor sa le aplice in timp ce lucreaza cu partenerii lor.
Pe tot parcursul anului scolar, si mai ales in primele sase saptamani de scoala, Concepcion petrece timp predand direct abilitati sociale si emotionale folosind lectii separate. Apoi, intareste strategiile pe care copiii le invata, inclusiv tehnicile de autoreglare, pe parcursul zilei.
Institutul de vara GGSC pentru educatori
Un atelier de sase zile pentru a transforma intelegerea profesorilor despre ei insisi si despre elevii lor
Aplicati acum
„Aceste strategii ajuta lucrurile sa mearga bine in sala mea de clasa”, explica ea. Ea subliniaza ca Marco a avut nevoie doar de cateva minute de curs inainte de a fi gata sa se angajeze din nou, ceea ce nu a fost intotdeauna cazul studentilor. „In trecut, obisnuiam sa-i trag pe elevi deoparte pentru a discuta o problema, incercand in acelasi timp sa mentin implicat restul clasei. Acum, studentii incearca sa-si dea seama singuri, ceea ce ma elibereaza sa ma concentrez pe predarea academica.”
Construirea de relatii prin munca academica colaborativa
Invatarea prin cooperare este o parte importanta a clasei de clasa a cincea a profesoarei Allyson Guida. La inceputul anului, ea se concentreaza pe a ajuta elevii sa se cunoasca intre ei in timpul intalnirilor de dimineata si sa creeze un sentiment de comunitate de clasa prin diferite exercitii de team-building. Aceste activitati pregatesc elevii sa formeze relatii pozitive in clasa si sa lucreze in echipa. Odata ce studentii sunt capabili sa lucreze impreuna, Guida introduce munca academica colaborativa.
Intr-o lectie, de exemplu, elevii incheie un proiect de clasa pe regiuni ale lumii, care permite atat autoevaluarea, cat si invatarea prin cooperare. Fiecarui grup i s-a atribuit un articol, iar elevii au lucrat impreuna pentru a determina ideea principala si cele mai importante detalii, pe care le-au prezentat ulterior clasei. Aceste prezentari au fost inregistrate video, iar studentii vor urmari videoclipurile pentru a se evalua. Pentru aceasta clasa, explica Guida, ei vor nota prezentarea intregii echipe pe o rubrica. „Cand folosesti grila, vrei sa te gandesti la intregul grup. Ganditi-va la voi insiva ca la o unitate”, spune ea. „Doar pentru ca o persoana s-a miscat si a facut gesturi nu inseamna ca obtii un cinci [din cinci], nu.
”
Dupa ce au primit un semnal de mana de la Guida, elevii isi iau rapid laptopurile si rubricile, isi gasesc grupurile de trei si se instaleaza in diferite colturi ale camerei: unii la birouri, altii inghesuiti pe covor. Sala este in curand plina de conversatii, in timp ce unele grupuri asculta in liniste videoclipurile prezentarilor lor pe laptopuri folosind casti.
Afisele subliniaza corectitudinea si o mentalitate de crestere.
Trei baieti discuta despre prezentarea lor la un grup de birouri. „Probabil ca am luat un 3”, ii spune un student partenerului sau. „Nu, cred ca un 4”, spune altul. „Am demonstrat unele cunostinte, dar nu am demonstrat multe cunostinte. Cred ca a fost la mijloc.” Partenerii lui sunt de acord. Dar, adauga el, „Avem un 4 la vorbirea si la contactul vizual cu publicul”. Acest tip de autoevaluare a grupului de egali dezvolta abilitatile de reflexie ale elevilor si ii incurajeaza sa-si asume invatarea.
Un student il intreaba pe Guida daca ar fi in regula sa revizuiasca in continuare diapozitivele PowerPoint ale grupului. „Aceasta este cu siguranta o conversatie pe care vreau sa o ai in grupul tau”, raspunde ea. Oportunitatile de a revizui munca sunt comune in clasa ei: o sansa de a invata din greselile lor si de a dezvolta o mentalitate de crestere. Explicand ce se intampla daca nu obtine o nota buna la prezentarea ei, o eleva spune: „Noi scriem pe un post-it: trebuie sa punem ce ar trebui sa facem in continuare si asta ne va ajuta pentru restul an… atata timp cat invatam din el.”
Tipul de experiente de invatare pe care Guida le creeaza in sala de clasa, cum ar fi munca academica colaborativa, le permite elevilor sa puna in practica o gama larga de competente sociale si emotionale – de la ascultarea activa si incercarea de a intelege perspectivele celorlalti atunci cand lucreaza in grup, pana la rezolvarea problemelor. dezacorduri si a face o alegere responsabila atunci cand se decide scorurile grupului. Aceste competente nu sunt importante doar la clasa, ci Forumul Economic Mondial le-a considerat esentiale pentru succesul la locul de munca.
SEL nu este „alt lucru de facut”
Cea mai mare ingrijorare pe care o exprima profesorii atunci cand vine vorba de integrarea SEL in sala de clasa, relateaza antrenorul de instruire din Lakewood, Shana Riehl, este lipsa de timp. Dar o mica investitie merge mult. Educatorii pot preda in mod explicit competentele SEL la inceputul anului, stabilind asteptari si rutine in clasa si punand bazele unui termen productiv. Apoi, profesorii se pot concentra pe consolidarea acestor competente in timpul zilei si pe integrarea lor in practicile lor obisnuite de predare, fara a petrece mult mai mult timp de instruire.
Dupa cum le spune Riehl profesorilor sai:
Nu este altceva, nu este un alt curriculum. Poate fi pe parcursul intregii zile. Este modul in care vorbim cu studentii, cum le prezentam informatiile, cum le permitem elevilor sa gandeasca, cum le permitem studentilor sa lucreze si incercand sa-i facem sa inceapa.
Integrarea SEL in sala de clasa asigura ca elevii au o multime de oportunitati de a invata si de a exersa aceste abilitati sociale si emotionale importante, astfel incat sa fie consolidate si sa nu fie uitate. In timp, SEL devine „lentila” prin care profesorii inteleg predarea si invatarea. Si pentru studenti, aceste abilitati sunt usa pentru a deveni adulti grijulii, contribuitori si rezistenti.
