Multi americani se ingrijoreaza de diviziunea politica care ne sfasie tara. Un procent mare nu este dispus sa se angajeze cu oameni care au opinii politice opuse, iar asta creeaza mai multa animozitate.
Acest lucru este ingrijorator mai ales avand in vedere cu cate crize ne confruntam – o pandemie, o nedreptate rasiala, degradarea climei – care necesita cooperare, incredere si solutii pe care cetatenii diversificati le poate sprijini. Cum putem gasi o cale de a depasi diviziunile noastre si sa ne unim pentru o cauza comuna
. Dar poate exista o trasatura cheie de caracter care este necesara pentru aplicarea acestor instrumente intr-un mod constructiv: smerenia.
Reclama
X
„Umilinta este un fel de virtute magistrala care poate trage si alte virtuti daca oamenii o dezvolta”, spune cercetatorul in umilinta Everett Worthington.
Umilinta, asa cum o defineste Worthington, are mai multe fatete, implicand o constientizare a punctelor noastre forte si slabiciuni personale, precum si dorinta de a recunoaste acele slabiciuni in timp ce lucram pentru a le imbunatati. Necesita sa ne prezentam in moduri modeste, avand grija in acelasi timp de bunastarea celor din jurul nostru.
Un numar tot mai mare de cercetari arata ca a fi smerit poate fi util pentru a rezolva diferentele politice. Asta pentru ca umilinta ii ajuta pe oameni sa renunte la defensiva, sa preia informatii care le provoaca opiniile politice si sa vada umanitatea in oamenii de cealalta parte a spectrului politic. Desi nu este intotdeauna usor de imbratisat – mai ales pentru cei care o echivaleaza in mod gresit cu slabiciunea sau lipsa de convingere – smerenia poate fi ceea ce avem nevoie disperata acum in Statele Unite.
De ce ar trebui sa fim cu totii mai umili
Avand in vedere cercetarile privind perceptia, este destul de clar ca, atunci cand vine vorba de intelegerea celorlalti, cu totii avem slabiciuni care ar putea folosi imbunatatirea.
Cercetarile sugereaza ca nu suntem intotdeauna foarte buni sa intelegem ce gandeste sau simte o alta persoana, chiar si atunci cand incercam sa „ne punem in locul lui”. Adesea, este mai bine sa intrebam oamenii despre experienta lor si sa fim deschisi sa ascultam decat sa incercam sa ghicim pe cineva.
Prejudecatile cognitive pot fi partial de vina. De exemplu, eroarea fundamentala de atribuire – atribuirea actiunilor altora trasaturilor lor fixe de caracter, in loc sa luam in considerare ce forte exterioare au contribuit la comportamentul lor – ne poate face sa-i judecam gresit pe altii sau sa credem ca „obtin ceea ce merita”. Acest lucru poate explica de ce etichetam un coleg care ramane in urma la locul de munca „lenes” sau „incompetent”, in loc sa ne dam seama ca poate gestiona probleme dificile acasa sau are prea multe sarcini – sau de ce, cand vedem ca oamenii nu reusesc sa evacueze in timpul unei dezastru, ii numim „incapatanati”, chiar daca nu aveau mijloacele sa scape pe un teren mai sigur.
Creierul nostru ne pacaleste adesea sa vedem doar ceea ce credem deja. De exemplu, un studiu a aratat ca persoanele desemnate sa urmareasca o demonstratie au raportat diferite niveluri de violenta a protestatarilor, in functie de faptul ca sunt de acord cu cauza protestatarilor. Ei literalmente nu au putut vedea aceleasi evenimente in acelasi mod.
Cercetarile au descoperit ca oamenii gresesc adesea cat de mari sunt diferentele dintre oameni, fara a observa caracteristicile lor comune. De exemplu, oamenii din diferite partide politice tind sa judece gresit cat de departe sunt in ceea ce priveste credintele si sperantele lor pentru tara. Acest lucru poate crea o multime de antipatie, ceea ce face dificila reunirea.
Dupa cum explica o noua carte, Perception, multi factori inconstienti afecteaza modul in care ne simtim, gandim si luam decizii, inclusiv nivelul nostru personal de energie, abilitatile fizice, dispozitiile, compania pe care o pastram si multe altele. Asta inseamna ca nu putem avea intotdeauna incredere in noi insine pentru a-i vedea pe ceilalti (sau chiar lumea din jurul nostru) clar. Sa ne vedem limitarile este un prim pas bun in recunoasterea nevoii de smerenie.
Cum ajuta smerenia sa rezolvam diferentele
Este logic ca stiind ca nu detinem coltul adevarului ne poate ajuta sa ne rezolvam diferentele, diminuandu-ne intoleranta fata de diverse opinii si antipatia fata de oamenii de „de cealalta parte”. Si dovezile stiintifice confirma acest lucru.
Intr-un studiu realizat de Elizabeth Krumrei-Mancuso si Brian Newman, participantii si-au notat afilierea politica si au completat un chestionar care le masoara smerenia intelectuala in ceea ce priveste situatiile sociopolitice (recunoscand cunostintele lor limitate despre probleme precum imigratia si controlul armelor). Apoi, au raportat cat de calduros s-au simtit fata de republicani, democrati, crestini si musulmani. Cei care au avut niveluri mai ridicate de umilinta au raportat ca se simt mai caldi fata de cei care erau diferiti din punct de vedere politic sau religios de ei insisi, indiferent de afilierea politica sau religie.
Curs Bridging Differences
gratuit online, incepand cu 5 octombrie 2021: Invatati strategii bazate pe cercetare pentru conectarea intre dezbinari. Alaturati-va noua pentru a rezolva diferentele din munca, comunitatea si viata voastra.
Inregistreaza-te
„Oamenii care au mai multa umilinta trateaza oamenii care nu sunt de acord cu ei in moduri mai bune si au mai putina animozitate fata de ei”, spune Newman.
De ce ar fi acesta,
Newman crede ca oamenii umili sunt mai predispusi sa creada ca un adversar ar putea sti ceva ce nu stiu sau au experimentat ceva ce nu au experimentat. Oamenii cu mai putina smerenie, adauga el, ar considera oamenii care nu sunt de acord cu ei ca fiind suspecti, neinteligenti sau deficienti din punct de vedere moral – nu calitati indraznete.
„Cum vad infailibilitatea propriei mele pozitii (si, implicit, o pozitie opusa) determina cat de dispus sunt sa demonizez oamenii care sunt de cealalta parte”, spune Newman.
Intr-o a doua parte a studiului lor, Newman si Krumrei-Mancuso au solicitat jumatate dintre participanti sa completeze un chestionar care le-a masurat umilinta intelectuala in jurul subiectului imigratiei si criminalitatii (indemnandu-i sa ia in considerare limitele cunostintelor lor). Apoi, toti participantii au fost intrebati cat de mult sunt de acord cu afirmatia, „In general, imigrantii sunt mai susceptibili de a comite infractiuni decat cei nascuti in SUA”.
Apoi, dupa ce au obtinut informatii concrete despre subiect, jumatate dintre persoanele aflate atat in si grupurilor neprelucrate li s-a spus ca vor scrie un argument pentru sau impotriva declaratiei despre imigranti si criminalitate. Cercetatorii le-au spus celorlalte jumatati din ambele grupuri sa-si apere pozitia actuala, astfel incat sa se poata concentra mai mult pe dovezile care o sustin.
Odata ce participantii au citit informatiile (care a explicat ca, desi exista o oarecare dezacord intre experti, majoritatea dovezilor arata ca imigrantii nu comit mai multe crime), participantii au raportat din nou cat de mult au fost de acord cu declaratia. Cei care erau inalti in umilinta si pregatiti sa se gandeasca la asta au fost dispusi sa-si reconsidere puterea pozitiei lor atunci cand li s-au prezentat faptele.
„Oamenii cu smerenie intelectuala vor acorda mai multa atentie motivelor opiniilor lor”, spune Newman. „Asta inseamna ca vor observa limitele cunostintelor lor si limitele dovezilor in favoarea pozitiei lor si vor fi mai receptivi la informatii noi.”
Aceste descoperiri o reflecta pe cele ale lui Tenelle Porter si ale colegilor ei, care au gasit, de asemenea, o legatura intre a avea mai multa umilinta intelectuala si a fi deschis la opinii opuse. In acel studiu, credinta intr-o „modalitate de crestere” in jurul inteligentei – ca oamenii nu sunt inteligenti in mod natural, dar pot creste in invatare prin incercari si erori – a fost ceea ce a condus la cresterea umilintei intelectuale, sugerand ca adaptarea unei mentalitati de crestere ar putea afecta indirect modul in care acceptand ca suntem de alte puncte de vedere.
Potrivit psihologului Joshua Hook, smerenia poate ajuta la compensarea diferentelor chiar si atunci cand oamenii au convingeri puternice in jurul credintelor lor. Intr-un studiu, el si colegii sai au masurat umilinta intelectuala la liderii religiosi si au descoperit ca cei cu niveluri mai ridicate de umilinta au avut mult mai multa toleranta fata de diferentele religioase ale altora decat cei fara umilinta – indiferent de cat de religiosi erau sau daca au declarat ca sunt conservatori din punct de vedere politic. sau liberal.
„Daca sunteti constient de limitarile propriilor convingeri si de modul in care acestea au ajuns la dvs., poate ca sunteti mai in ton cu ideea ca nu aveti coltul asupra adevarului”, spune Hook.
Chiar daca te-ai putea astepta ca liderii religiosi inconjurati de familie si prieteni de diferite credinte sa fie mai toleranti cu diverse religii, descoperirile lui Hook nu au sustinut acest lucru. In schimb, a avea mai multa diversitate religioasa in grupul social a dus la mai multa toleranta doar daca cineva era si inalt in umilinta intelectuala.
„Depinde daca cineva este deschis sau nu pentru interactiunile cu oameni care sunt diferiti de ei, ceea ce duce la toleranta religioasa sau nu”, spune el.
Cum sa cultivam smerenia in noi insine
Daca acest lucru este adevarat, poate ca trebuie sa gasim modalitati de a creste umilinta in noi insine si in ceilalti. Desi cercetarea despre cum sa inducem stari umile in noi insine este tanara, exista unele dovezi ca se poate face.
Worthington si echipa sa au dezvoltat un registru de lucru pentru a-ti invata smerenia care a fost promitatoare. Prin diferite exercitii oferite in registrul de lucru, oamenii pot afla mai multe despre ce este si ce nu este umilinta, pot folosi auto-reflectii si povesti inspirationale pentru a examina umilinta in ei insisi si se pot angaja in practicarea umilintei in propriile vieti, printre alte lectii.
Reflectie de umilinta pentru adolescenti
Ajutati-i pe adolescenti sa inteleaga si sa exerseze sa fie umili
Incercati-l acum
Caietul de lucru a fost testat in studii randomizate controlate, impreuna cu alte caiete de lucru concepute pentru a invata iertarea, rabdarea sau autocontrolul sau pentru a imbunatati starea de spirit. Intr-un studiu, oamenii care au completat registrul de lucru pentru umilinta s-au dovedit nu numai ca sunt mai smeriti conform propriului raport, dar au si obtinut un scor mai mare la iertare si rabdare – si au avut mai putine dispozitii negative.
Din pacate, Worthington a fost nevoit sa suspende un studiu la scara larga despre umilinta si civilizatie atunci cand COVID a lovit. Cu toate acestea, el spera ca predarea umilintei ar putea imbunatati dialogul politic, deoarece alte cercetari au aratat ca imbunatateste interactiunile interpersonale in alte situatii.
Desigur, conversatiile politice pot fi mai greu de mentinut civil decat alte conversatii, unde poate exista mai multa bunavointa. Cu toate acestea, cel putin un studiu recent a aratat ca atunci cand oamenii sunt vazuti ca avand mai multa umilinta intelectuala, ei pot contribui la promovarea conversatiilor mai bune cu persoane care nu sunt de acord cu ei pe subiecte incarcate politic, cum ar fi pedeapsa cu moartea, actiunea afirmativa, sinuciderea asistata de un medic si genetic. alimente modificate.
Worthington spune ca exista motive intemeiate de a astepta ca oamenii mai umili din punct de vedere politic sa poarte conversatii civile si, prin urmare, se potriveste diviziunile – chiar daca ei sunt singurii care sunt umili intr-o conversatie sau chiar daca au convingeri foarte ferme. Asta pentru ca oamenii mai umili nu au nevoie sa denigreze argumentele altora sau sa-i denigreze ca oameni, ceea ce ajuta la reducerea gradului de defensivitate si deschide posibilitatea unei mai bune angajari unii cu altii.
„Oricine face tot posibilul pentru a fi respectuos va sfarsi prin a avea o interactiune mai pozitiva decat cineva care isi spune un nume sau sa fie agresiv verbal”, spune el. „Cu cat oamenii sunt mai umili din punct de vedere politic, cu atat sunt mai capabili sa poarte conversatii civile despre diferentele politice, chiar daca nu sunt de acord.”
