Poate credinta religioasa sa te faca mai fericit
Este o intrebare care i-a afectat pe oamenii de stiinta ai fericirii. Desi are sens ca religia ar putea aduce sens vietii oamenilor, sensul nu este neaparat acelasi cu fericirea – chiar daca ne ofera alte beneficii.
In plus, a fi religios inseamna adesea a participa la slujbe religioase si a face parte dintr-o retea de socializare, ceea ce tinde sa-i faca pe oameni mai fericiti. Asadar, este greu sa descifrezi impactul credintei din alti factori, cum ar fi comunitatea, asupra fericirii. In cele din urma, in timp ce unele studii la scara larga au gasit o corelatie intre religiozitate si fericire, altele au avut rezultate mixte, sugerand ca povestea poate fi complexa sau poate implica factori tangentiali cu credinta religioasa.
Reclama
X
Intr-adevar, un nou studiu sugereaza ca poate depinde de societatea in care traiesti.
Cercetatorii au chestionat 40.534 de respondenti selectati aleatoriu din 43 de natiuni despre fericirea lor si credinta lor religioasa. Cercetatorii si-au masurat, de asemenea, sentimentul de libertate personala, deoarece autonomia a fost, de asemenea, legata de fericire si poate intra in conflict direct cu autoritatea religioasa.
Pentru a masura religiozitatea, participantii au fost intrebati daca au respectat regulile religiei lor strict, rar sau undeva la mijloc. Pentru a masura autonomia, sondajul a intrebat daca respondentii se simt liberi sa traiasca viata asa cum isi doresc, daca problemele le impiedica sa faca ceea ce isi doresc sa faca sau undeva la mijloc.
Cand cercetatorii au analizat modul in care acesti factori au interactionat in interiorul indivizilor din diferite tari, au descoperit ca oamenii care au simtit ca au mai multa autonomie au avut tendinta de a fi mai putin religiosi, iar cei care au fost mai religiosi au avut tendinta sa pretuiasca mai putin libertatea personala, indiferent unde traiau.
Dar relatia dintre religie si fericire si dintre autonomie si fericire a variat in functie de locul in care locuiau oamenii si de conditiile din tara lor. In tarile democratice mai dezvoltate din punct de vedere economic, in care libertatea personala era foarte apreciata, religiozitatea era mult mai putin legata de fericire decat de autonomia personala, in timp ce in tarile mai putin dezvoltate economic, care sunt conservatoare din punct de vedere religios si apreciaza colectivismul, era adevarat invers.
„Asocierea dintre religie si fericire nu este intamplatoare”, spune autorul principal al studiului, Michael Minkov. „Depinde de cat de bogata si individualista sau saraca si colectivista este o tara.”
Descoperirile sale par sa contrazica ceea ce cred multi oameni – ca diferentele religioase conduc la variatii culturale intre tari. In schimb, spune el, se pare ca diferitele conditii economice creeaza si mentin credintele religioase, iar religia este mai valoroasa pentru oameni atunci cand traiesc in tari cu o dezvoltare economica scazuta si mai putina democratie – locuri in care abuzul de putere, inegalitatea de gen si alte forme de viata. factorii de stres sunt adesea mai mari, adauga el.
„Se pare ca oamenii au nevoie de religie pentru a face fata din punct de vedere psihologic provocarilor vietii pe care le intampina zilnic”, spune el. „Le da speranta, sens si un sens al scopului.”
In timp ce acest tipar era aproape universal, Statele Unite ale Americii au fost putin aberante. Desi SUA este una dintre cele mai vechi democratii moderne, religia inca ii face pe oameni mai fericiti acolo – asemanator cu felul in care o face in tarile mai sarace. Acest rezultat il incurca pe Minkov.
„Nu am o explicatie buna pentru acest fenomen”, spune el. „Daca ar fi sa fac ipoteza, as spune ca, spre deosebire de celelalte tari bogate si democratice, SUA au multe inegalitati sociale si un sistem socioeconomic care lasa in urma multi oameni, multi membri ai grupurilor minoritare simtindu-se defavorizati si discriminati. ” Aceste conditii stresante ar putea stimula religiozitatea.
Descoperirile lui arunca o lumina noua asupra conexiunii dintre religiozitate si fericire. Poate, spune Minkov, religia este mai putin utila pentru bunastarea noastra atunci cand traim intr-o tara in care oamenii au libertate, siguranta economica, incredere in guvernul lor si o plasa de siguranta sociala.
„Satisfactia cu viata mai mare a oamenilor din societatile democratice bogate poate fi un alt factor care deprima religiozitatea acolo: oamenii pur si simplu nu au nevoie sa fie religiosi in sens traditional”, spune el. „Ei nu obtin nimic din asta, deoarece au suficienta satisfactie de viata fara religie.”
Stiinta fericirii De
ce este nevoie pentru a trai o viata mai fericita
Aflati strategii testate de cercetare pe care le puteti pune in practica astazi. Gazduit de psihologul premiat Dacher Keltner. Coprodus de PRX si UC Berkeley’s Greater Good Science Center.
Multe religii invata o morala care pare depasita in lumea moderna, spune Minkov, de exemplu, invatand ca sexul este permis numai intre cuplurile casatorite, heterosexuale. Preceptele despre ceea ce ai voie sa mananci sau sa bei, de asemenea, se ciocnesc cu libertatea individuala, spune el. El sugereaza ca, pe masura ce tarile se dezvolta mai economic si sistemele lor politice devin mai democratice, religia poate deveni mai putin importanta pentru cetatenii lor – cu exceptia cazului in care si institutiile religioase evolueaza.
„Institutiile religioase consacrate vor trebui sa se reinventeze sau sa se confrunte cu disparitia pe termen lung”, spune el.
Pe de alta parte, pandemia actuala si haosul economic si incertitudinea pe care le provoaca ar putea incetini acest proces, adauga el. Daca teoria lui este corecta, iar pandemia are ca rezultat mai multa instabilitate economica si sentimente de deznadejde, este posibil ca chiar si cei care traiesc in democratii moderne si bogate sa apeleze mai mult la autoritatea religioasa pentru confort.
Desigur, nu ar trebui sa tragem concluzii definitive despre religie, autonomie si fericire doar din acest studiu, spune Minkov. El ii provoaca pe alti cercetatori sa studieze in continuare rolul religiei si al autonomiei in fericire, deoarece religia afecteaza atat de multi oameni si atat de multe relatii intre natiuni – la bine si la rau.
„Deoarece religiozitatea este unul dintre cei mai mari diferentieri culturali din natiunile moderne, merita multa atentie academica”, spune el.
