In lumina viitoarei curse prezidentiale si a cresterii narcisismului in randul tinerilor nostri, cred ca este sigur sa spunem ca, ca societate, ne-ar putea folosi putin mai multa umilinta.
Cultura noastra pune atat de mult pret pe realizarile exterioare, pe infatisarea si pe auto-marirea – toate lucrurile care sunt in cel mai bun caz efemere – incat chiar si o mica etalare a acestei virtuti linistite poate face pe cineva sa se simta ca un om care se ineaca si vine dupa aer.
Totusi, de ce poate fi atat de dificil pentru noi sa ne exprimam smerenia
Este pentru ca adesea interpretam gresit demonstratia sa activa ca fiind un semn de slabiciune, cand in realitate este un indiciu al unei forte interioare extraordinare
Publicitate
X
Raspunsurile pot fi gasite in ceea ce descopera oamenii de stiinta despre aceasta calitate – una atat de profund venerata de toate traditiile spirituale, incat multi o considera a fi mama tuturor virtutilor.

De ce este buna smerenia

Cand intalnesc pe cineva care iradiaza smerenie, umerii mei se relaxeaza, inima imi bate putin mai linistit si ceva din interiorul meu imi da drumul.
De ce
Pentru ca stiu ca sunt pe deplin vazut, auzit si acceptat pentru ceea ce sunt, negi si toate astea – un dar pretios si rar care permite ca zidurile noastre de protectie sa cada.
Oamenii cu adevarat umili sunt capabili sa ne ofere acest tip de dar pentru ca isi vad si isi accepta propriile forte si limitari fara a fi defensiva sau judecata – o dimensiune centrala, conform cercetatorilor, a umilintei si una care cultiva o puternica compasiune pentru umanitate.
Acest tip de acceptare de sine rezulta din fundamentarea valorii cuiva in valoarea noastra intrinseca ca fiinte umane, mai degraba decat lucruri precum salariile cu sase cifre sau corpul unui star de cinema sau urcarea pe scara corporativa sau numarul de prieteni de pe Facebook. In schimb, oamenii umili pun mare pret pe lucruri mai semnificative care beneficiaza pe altii, cum ar fi calitatile nobile.
De asemenea, ei vad viata ca pe o scoala, recunoscand ca, desi niciunul dintre noi nu este perfect, putem, fara a ne afecta in mod negativ stima de sine, sa lucram la limitarile noastre fiind deschisi la idei noi, sfaturi si critici.
Numai aceasta abilitate cultiva o forta interioara uimitoare, cel mai puternic exemplu al caruia este Gandhi, a carui Autobiografie este o calatorie de auto-disectie umilitoare. El a spus odata celebrul: „Pretind ca sunt un individ simplu, susceptibil sa greseasca ca orice alt muritor. Recunosc, totusi, ca am destula smerenie pentru a-mi marturisi greselile si pentru a-mi reveni pe pasi.”
Daca Gandhi este un exemplu de ceea ce poate realiza un lider umil, atunci societatea serveste pentru a beneficia de acest tip de guvernare. Luati in considerare ceea ce sugereaza cercetatorii „eului linistit” – o constructie asemanatoare umilintei – ca se intampla atunci cand obtinem controlul asupra ego-ului nostru: devenim mai putin probabil sa actionam agresiv, sa manipulam pe altii, sa ne exprimam necinste si sa distrugem resursele. In schimb, ne asumam responsabilitatea si ne corectam greselile, ascultam ideile altora si ne mentinem abilitatile intr-o perspectiva umila.
Cine nu si-ar dori acest tip de conducere pentru tara noastra – si pentru lume
Dar beneficiile smereniei nu se extind doar la liderii nostri. Cercetarile la inceput sugereaza ca aceasta calitate minunata este buna pentru noi individual si pentru relatiile noastre. De exemplu, oamenii umili gestioneaza stresul mai eficient si raporteaza niveluri mai ridicate de bunastare fizica si mentala. Ei arata, de asemenea, o mai mare generozitate, ajutor si recunostinta – toate lucrurile care nu pot decat sa ne apropie de ceilalti.

Trei sfaturi pentru cultivarea umilintei
Avand in vedere ceea ce oamenii de stiinta au descoperit despre umilinta, este evident ca cultivarea acestei calitati nu este pentru cei slabi de inima si nici nu pare peste noapte. Cu toate acestea, s-ar parea ca una dintre marile recompense ale smereniei este libertatea interioara de a fi nevoiti sa protejam acele parti pe care incercam sa le ascundem de noi insine si de ceilalti. Cu alte cuvinte, dezvoltam o inima linistita, intelegatoare si plina de compasiune.
Iata cateva moduri bazate stiintific de a incepe.

1. Imbratiseaza-ti umanitatea

Pentru multi, atunci cand esuam la ceva care este important pentru noi – o slujba sau o relatie, de exemplu – stima noastra de sine scade, deoarece ne-am legat valoarea de sine de acele lucruri. Dintr-o data, devenim oameni rai sau nedemni si poate fi un drum lung spre recuperare.
Nu este asa pentru oamenii cu smerenie. Dupa cum am spus mai devreme, capacitatea lor de a rezista esecului sau criticilor provine din sentimentul lor de valoare intrinseca de a fi uman, mai degraba decat din mijloacele exterioare. Deci, atunci cand esueaza la o sarcina sau nu se ridica la nivelul asteptarilor, nu inseamna ca este ceva in neregula cu ei. Inseamna doar ca sunt oameni ca noi ceilalti.
Oamenii de stiinta sugereaza ca aceasta valoare intrinseca provine din atasamentul sigur sau din legatura emotionala sanatoasa formata cu altii apropiati, de obicei ingrijitorii nostri din copilarie. Experienta acceptarii neconditionate si a iubirii, in special atunci cand suntem tineri, poate servi drept tampon impotriva efectelor criticii sau ale esecului.
Din pacate, multi dintre noi nu au experimentat un atasament sigur cand eram copii. Un studiu a constatat ca 40% dintre adulti nu sunt atasati in siguranta, dar, din fericire, acest lucru nu inseamna ca suntem condamnati. Ne putem vindeca prin relatii sanatoase cu adulti, cum ar fi prietenii, partenerii romantici sau chiar cu o putere mai mare. Acest articol recent GGSC sugereaza cateva modalitati.

2. Practicati mindfulness si autocompasiunea

In ultimii ani, mindfulness si autocompasiunea au fost legate de o mai mare rezistenta psihologica si bunastare emotionala. Si nu imi pot imagina sa dezvolt smerenia fara ei.
Potrivit oamenilor de stiinta, oamenii umili au o imagine exacta despre ei insisi – atat defectele lor, cat si darurile lor – care ii ajuta sa vada ce ar putea avea nevoie de schimbare in interior.
Mindfulness ne creste constientizarea de sine, dandu-ne permisiunea de a ne opri si de a ne observa gandurile si emotiile fara a judeca (daca judecam ce se intampla in interiorul nostru, ne pictam o viziune distorsionata asupra noastra).
Cu cat devenim mai constienti de vietile noastre interioare, cu atat este mai usor sa vedem unde credintele si actiunile nesanatoase ne pot limita. Observand si apoi acceptand acele parti din noi insine care fac ravagii si care ne cer sa schimbam apelurile la autocompasiune sau a ne trata cu bunatate si intelegere.
Odata ce acceptam ceea ce trebuie schimbat, atunci putem incepe procesul de transformare. Imi place zicala unui intelept: „Daca esti intr-o camera intunecata, nu invinge intunericul cu un bat. Mai degraba, aprindeti lumina.” Cu alte cuvinte, inlocuiti cu blandete si rabdare un gand sau o actiune negativa cu una pozitiva si, in timp, este posibil sa nu recunoastem nici macar persoana care am fost candva.

3. Exprimati recunostinta

A spune „multumesc” inseamna ca recunoastem darurile care vin in viata noastra si, ca urmare, recunoastem valoarea altor oameni. Foarte simplu, recunostinta ne poate face sa ne concentram mai putin pe noi insine si sa ne concentram mai mult asupra celor din jurul nostru – un semn distinctiv al oamenilor umili.
Intr-adevar, un studiu recent a constatat ca recunostinta si smerenia se intaresc reciproc. Exprimarea recunostintei ne poate induce smerenie, iar oamenii umili au o capacitate mai mare de a transmite recunostinta.
Atat scrisorile de recunostinta, cat si jurnalele de recunostinta au fost folosite in acest studiu – practici usor de efectuat, care sunt descrise mai detaliat pe site-ul web al GGSC, „Binele in actiune mai mare”.
Poate ca cheia umilintei este sa vedem viata ca pe o calatorie spre cultivarea acelor calitati care scot la iveala tot ce este mai bun in noi insine si in ceilalti si fac din aceasta lume un loc mai bun.
Si aceasta calatorie nu este doar pentru omul obisnuit, ci una in care s-au angajat multi dintre cei mai mari lideri ai nostri. Pentru a incheia cu cuvintele unuia care a cunoscut umilinta, Nelson Mandela:
Dupa cum am spus, primul lucru este sa fii sincer cu tine insuti. Nu poti avea niciodata un impact asupra societatii daca nu te-ai schimbat pe tine insuti… Marii facatori de pace sunt toti oameni integri, cinstiti si umili.
Acesta este primul dintr-o serie despre umilinta. Articolele ulterioare vor aborda smerenia si conducerea scolii, umilinta culturala si umilinta pentru elevi.