Daniela Kaufer este profesor asociat la UC Berkeley, care studiaza biologia stresului, examinand la nivel molecular modul in care creierul raspunde la anxietate si evenimente traumatice. Descoperirile ei recente dezvaluie diferenta dintre stresul bun si stresul rau, precum si indicatii despre cum sa raspundeti la evenimentele stresante intr-un mod sanatos. Ea a fost intervievata de scriitorul de sanatate Peter Jaret pentru buletinul informativ Berkeley Wellness, unde a aparut initial aceste intrebari si raspunsuri.
Peter Jaret: Majoritatea dintre noi consideram stresul ca pe un lucru rau. Stresul poate fi bun pentru tine
Daniela Kaufer in laborator.
© Peg Skorpinski, UC Berkeley
Daniela Kaufer:Ideea predominanta in cultura noastra este ca stresul este rau. Oamenii se plang ca sunt stresati. Dar invatam ca cantitatile moderate de stres au beneficii puternice. Raspunsul la stres este conceput pentru a ne ajuta sa reactionam atunci cand se intampla ceva potential amenintator, pentru a ne ajuta sa facem fata si sa invatam din el. Cercetarile noastre arata ca stresul moderat, de scurta durata, poate imbunatati vigilenta si performanta si poate stimula memoria.
Publicitate
X
PJ: Cum masurati efectele stresului Nu
stiu:In munca noastra, studiem efectele stresului asupra sobolanilor si ne uitam in mod specific la cresterea celulelor stem intr-o parte a creierului numita hipocamp. Hipocampul este implicat in raspunsul la stres si este, de asemenea, foarte important pentru invatare si memorie. Am descoperit ca atunci cand sobolanii sunt expusi la stres moderat pentru o perioada scurta de timp – fiind imobilizati pentru cateva ore, de exemplu – cresterea celulelor stem este stimulata, iar acele celule continua sa formeze neuroni sau celule cerebrale. Cateva saptamani mai tarziu, testele arata imbunatatiri ale invatarii si memoriei. Am aratat ca celulele specifice generate in timpul stresului au devenit activate. Dar cand animalele sunt expuse la stres cronic sau intens – fiind imobilizate zile intregi, de exemplu,
PJ: Ce zici de oameni
Cantitati gestionabile de stres pot creste puterea creierului Nu
stiu:Credem ca acelasi lucru se intampla si la oameni. Stresul gestionabil creste vigilenta si performanta. Si prin incurajarea cresterii celulelor stem care devin celule cerebrale, stresul imbunatateste memoria. Cresterea celulelor stem si a generarii de neuroni are sens din punct de vedere adaptiv. Daca un animal intalneste un pradator si reuseste sa scape, este important sa ne amintim unde si cand a avut loc acea intalnire, pentru a o evita pe viitor. Daca mergi pe o alee si cineva te ameninta, este important sa-ti amintesti exact unde ai fost pentru a evita acea alee in viitor. Creierul raspunde constant la stres. Stresul extrem sau cronic poate avea un efect negativ. Dar stresul moderat si de scurta durata, cum ar fi un examen viitor sau pregatirea pentru a sustine un discurs in public, imbunatateste performanta cognitiva si memoria.
PJ: Cand prea mult stres devine daunator
DK:Indivizii variaza foarte mult in modul in care raspund la stres. Acelasi factor de stres poate fi gestionabil pentru o persoana si coplesitor pentru altul, in functie partial de perceptie. Oamenii care se simt rezistenti si increzatori ca pot gestiona stresul sunt mult mai putin probabil sa fie coplesiti de acesta – si mai probabil sa aiba un raspuns sanatos – decat cei care considera stresul ca fiind rau. Un alt factor este controlul. Este mult mai putin probabil ca stresul sa fie daunator daca oamenii au un anumit control asupra situatiei. Un termen limita strans este stresant, dar usor de gestionat daca aveti capacitatea de a-l respecta. Daca nu, daca te simti neajutorat, este mai probabil ca stresul sa fie daunator. Experientele timpurii de viata modeleaza, de asemenea, modul in care oamenii raspund la stres. Daca ai mult stres la inceputul vietii, ai putea fi mai vulnerabil la efectele nocive ale stresului. Cercetare de Rachel Yehuda, un om de stiinta de la Scoala de Medicina Icahn din Muntele Sinai si de la Centrul Medical pentru Afaceri Veteranilor James J. Peters din New York, a aratat ca supravietuitorii Holocaustului au niveluri crescute de hormoni de stres. Cele mai recente cercetari ale ei arata ca chiar si descendentii supravietuitorilor Holocaustului au niveluri mai ridicate ale hormonilor de stres.
PJ: Munca ta se concentreaza pe efectele stresului asupra creierului. Stresul afecteaza alte sisteme ale corpului
DK:Stresul cronic poate contracta vasele de sange si creste riscul de boli cardiovasculare. Cercetarile arata ca prea mult stres poate suprima sistemul imunitar. Cercetarile noastre si alte cercetari au aratat ca stresul cronic reduce si fertilitatea la animale. La femelele de soareci, de exemplu, stresul scade libidoul, reduce fertilitatea si creste riscul de avort spontan. De asemenea, stim ca stresul extrem poate duce la tulburarea de stres post traumatic, care este un domeniu care ma intereseaza foarte mult. Dupa cum am spus, este important sa ne amintim amenintarile. Dar este si important sa le poti uita pe masura ce apar noi experiente. Sa presupunem ca un barbat cu o barba alba lunga te sperie cand erai copil. Este sanatos sa incepi sa uiti acea amintire cand ajungi sa vezi ca barbatii cu barba alba lunga nu sunt in mod inerent periculosi. Problema cu tulburarea de stres post traumatic este ca oamenii nu pot uita. Nu pot lasa amintirile traumatizante sa dispara. Intrebarea este de ce. Si nu avem inca un raspuns.
Mai multe despre stres
Kelly McGonigal explica „Cum sa transformi stresul in curaj si conexiune”.
Robert Sapolsky exploreaza psihologia stresului.
Jeremy Adam Smith explica relatia dintre stres si empatie.
Cat de stresat esti
Faceti testul!
PJ: Puteti oferi strategii utile pentru a va asigura ca stresul este mai degraba benefic decat daunator Nu
stiu:Daca ai tendinta de a avea o atitudine pozitiva – un sentiment de incredere in tine ca poti trece printr-o perioada dificila – ai mai multe sanse sa ai un raspuns sanatos decat daca percepi stresul ca fiind catastrofal. Un alt factor puternic este sprijinul social. Daca aveti prieteni si familie la care puteti apela intr-o perioada stresanta, este mai probabil sa gestionati bine stresul. Sprijinul social atenueaza stresul. Este ceva ce majoritatea dintre noi stim intuitiv. Acum incepem sa intelegem din punct de vedere biologic. Cercetatorii au identificat un hormon numit oxitocina care reduce raspunsul la stres. Potrivit psihologului Kelly McGonigal, oxitocina este imbunatatita prin contactul social si sprijinul.
Un alt tampon puternic pentru stres este exercitiul fizic. Vedem dovezile in studiile pe animale. Rozatoarele carora li se permite sa alerge au mai multe sanse sa creeze noi celule cerebrale ca raspuns la stres decat animalele sedentare. Cred ca acelasi lucru poate functiona si pentru oameni. Oamenii care sunt activi raspund mai bine atunci cand apare stres decat cei care sunt inactivi. Activitatea fizica dupa o experienta stresanta ajuta si la moderarea efectelor stresului.
PJ: Ce faci cand viata ta devine stresanta
DK:Nu sunt cel mai bun model de urmat. O sa scriu propuneri de grant la unu dimineata, total stresat. Stiu ce ar trebui sa fac. Inainte sa devin om de stiinta, m-am format ca instructor de yoga. Stiu ca ar trebui sa fac o pauza de yoga. Dar cred ca ajuta sa stiu din cercetarile mele ca stresul poate fi benefic, asa ca cel putin am o atitudine pozitiva. Si asta joaca un rol important in a ajuta oamenii sa gestioneze stresul intr-un mod sanatos.
