Scroll To Top Definit de altruism
Altruismul
este atunci cand actionam pentru a promova bunastarea altcuiva, chiar si cu un risc sau cost pentru noi insine. Desi unii cred ca oamenii sunt in mod fundamental interesati de ei, cercetarile recente sugereaza altceva: studiile au descoperit ca primul impuls al oamenilor este sa coopereze mai degraba decat sa concureze; ca copiii mici ii ajuta in mod spontan pe oamenii nevoiasi dintr-o preocupare reala pentru bunastarea lor; si ca chiar si primatele non-umane manifesta altruism.
Oamenii de stiinta evolutionist speculeaza ca altruismul are radacini atat de adanci in natura umana, deoarece ajutorul si cooperarea promoveaza supravietuirea speciei noastre. Intr-adevar, Darwin insusi a sustinut ca altruismul, pe care l-a numit „simpatie” sau „binevointa”, este „o parte esentiala a instinctelor sociale”. Afirmatia lui Darwin este sustinuta de studii recente in neurostiinta, care au aratat ca atunci cand oamenii se comporta in mod altruist, creierul lor se activeaza in regiuni care semnaleaza placere si recompensa, la fel ca atunci cand mananca ciocolata (sau fac sex).
Aceasta nu inseamna ca oamenii sunt mai altruisti decat egoisti; in schimb, dovezile sugereaza ca avem tendinte profund inradacinate de a actiona in ambele directii. Provocarea noastra consta in a gasi modalitati de a evoca ingerii mai buni ai naturii noastre.
Pentru mai mult:De ce unii oameni isi risca viata pentru a-i ajuta pe altii
Cititi despre cercetarile lui Kristen Renwick Monroe pentru a intelege altruistii eroici.
Pentru o imagine de ansamblu aprofundata asupra de unde vine generozitatea, care sunt beneficiile ei si cum sa o cultivati, cititi aceasta carte alba speciala despre stiinta generozitatii, pregatita pentru Fundatia John Templeton.
Articole recomandate
De ce sa-l
exersati Baietii draguti termina ultimul
cu greu. Din ce in ce mai mult, cercetarile sugereaza ca practicarea altruismului ne imbunatateste bunastarea personala – emotional, fizic, romantic si poate chiar financiar. De asemenea, este esential pentru comunitatile stabile si sanatoase si pentru bunastarea speciei noastre in ansamblu. Inca trebuie sa fii convins sa fii amabil
Citeste mai departe.
Altruismul ne face fericiti: cercetatorii au descoperit in mod constant ca oamenii raporteaza o crestere semnificativa a fericirii dupa ce au facut fapte bune pentru altii. Unele studii sugereaza ca a da altora ii face pe oameni sa se simta mai fericiti decat a cheltui bani pentru ei insisi; acest lucru a fost gasit chiar si printre copii. Aceste sentimente bune se reflecta in biologia noastra: daruirea catre caritate activeaza regiunile creierului asociate cu placerea, conexiunea sociala si increderea. Oamenii de stiinta cred, de asemenea, ca altruismul poate declansa eliberarea de endorfine in creier, dandu-ne un „high de ajutor”.
Altruismul este bun pentru sanatatea noastra: Cheltuirea banilor pe altii ne poate reduce tensiunea arteriala. Persoanele care fac voluntari tind sa experimenteze mai putine dureri, o sanatate fizica generala mai buna si mai putina depresie; persoanele in varsta care fac voluntariat sau ajuta in mod regulat prietenii sau rudele au sanse semnificativ mai mici de a muri. Cercetatorul Stephen Post raporteaza ca altruismul chiar imbunatateste sanatatea persoanelor cu boli cronice precum HIV si scleroza multipla.
Altruismul este bun pentru concluzia noastra: studiile sugereaza ca altruistii pot culege beneficii financiare neasteptate din bunatatea lor, deoarece altii se vor simti obligati sa-si rasplateasca bunatatea; alte cercetari au descoperit ca donarea de bani catre organizatii de caritate ar putea face corporatiile mai valoroase. In regnul animal, animalele care coopereaza intre ele sunt mai productive si supravietuiesc mai mult.
Altruismul este bun pentru vietile noastre amoroase: cand cercetatorul David Buss a chestionat peste 10.000 de oameni din 37 de culturi, a descoperit ca bunatatea este criteriul lor cel mai important pentru o partenera si singura cerinta universala pentru un partener in toate culturile. Altruistii fac si mai mult sex.
Altruismul lupta impotriva dependentei: studiile au aratat ca dependentii care ii ajuta pe altii, chiar si in moduri mici, isi pot imbunatati semnificativ sansele de a ramane treji si de a evita recidiva; acest lucru este valabil atat pentru adulti, cat si pentru adolescenti.
Altruismul promoveaza conexiunile sociale: atunci cand daruim altora, ei se simt mai aproape de noi, iar noi ne simtim mai aproape de ei. „A fi amabil si generos te face sa-i percepi pe ceilalti mai pozitiv si mai caritabil”, scrie psihologul pozitiv Sonja Lyubomirsky in cartea ei The How of Happiness, iar acest lucru „incurajeaza un sentiment sporit de interdependenta si cooperare in comunitatea ta sociala”.
Altruismul este bun pentru educatie: programe de invatare prin servicii de inalta calitate, in care elevii isi completeaza invatarea la clasa cu servicii comunitare din lumea reala, imbunatatesc performanta academica si ii fac pe elevi sa se simta mai conectati la scoala lor. Si atunci cand elevii se angajeaza in „invatare prin cooperare”, in care trebuie sa lucreze impreuna pentru a finaliza un proiect, au sanse mai mari sa aiba relatii pozitive, o sanatate psihologica mai buna si sunt mai putin probabil sa agreseze. Adolescentii care se ofera voluntari pentru a ajuta copiii mai mici isi pot reduce factorii de risc pentru boli cardiovasculare.
Altruismul este contagios: atunci cand daruim, nu ajutam doar pe cel care primeste imediat darul nostru. De asemenea, stimulam un efect de unda de generozitate prin comunitatea noastra. Cercetare de catre
James Fowler si Nicholas Christakis au aratat ca altruismul se poate raspandi cu trei grade – de la persoana la persoana la persoana la persoana. „Ca rezultat”, scriu ei, „fiecare persoana dintr-o retea poate influenta zeci sau chiar sute de oameni, pe care unii nu ii cunoaste si nu i-a intalnit”.
Pentru mai multe: Cititi articolul nostru despre „Cinci moduri in care daruirea este buna pentru tine” si explicatia lui Christine Carter despre „Ce primim cand daruim”.
Articole recomandate
Cum il cultiv
Studiile arata ca copiii se comporta altruist chiar inainte de a invata sa vorbeasca. Dar, de prea multe ori, nu actionam in functie de tendintele noastre spre bunatate pe masura ce imbatranim. Iata cateva activitati specifice, bazate pe stiinta, pentru cultivarea altruismului de pe noul nostru site Greater Good in Action:
Acte aleatorii de bunatate: Cum sa te simti mai fericit facand lucruri pentru altii.
Feeling Connected: Un exercitiu de scriere pentru a stimula conexiunea si bunatatea.
Pune o fata umana suferintei: cand citesti stirile, cauta profiluri ale unor indivizi anume si incearca sa-ti imaginezi cum a fost viata lor.
Stimularea altruismului: creeaza mementouri de conexiune.
Iata cateva modalitati mai largi de a ne cultiva propriile instincte altruiste si de a ajuta la motivarea altruismului in altii.
Conectati-va:Sa ne simtim conectati cu alti oameni – chiar si doar citind cuvinte precum „comunitate” si „relatie” – ne face mai altruisti. Mementourile de conexiune pot fi foarte subtile: intr-un studiu, cand copiii mici au vazut pur si simplu doua papusi fata in fata pe fundalul unei fotografii, aveau sanse de trei ori mai mari sa fie de ajutor decat atunci cand vedeau papusile in alte ipostaze. Mai larg, copiii care sunt crescuti intr-un mediu de caldura si sprijin ofera mai mult celorlalti cand sunt adulti.
Fii personal:Suntem mai altruisti cand vedem oamenii ca indivizi, nu statistici abstracte. Asadar, daca doriti sa incurajati ajutorul pentru persoanele aflate in nevoie, dati-le problemei o fata umana si recunoasteti ca multi factori in afara controlului lor i-ar fi putut determina sa aiba nevoie. In acelasi mod, oamenii (inclusiv copiii) raspund mai altruist atunci cand se simt personal responsabili pentru o problema: cei care trec intr-o criza au mult mai multe sanse sa raspunda daca sunt evidentiati individual: „Hei, tu cu camasa cu dungi, poti sa ma ajuti
”— decat daca aud un apel general la ajutor.
Vedeti-va in ceilalti:In general, oamenii sunt mult mai predispusi sa ajute membrii propriului grup, dar cercetarile au aratat ca cine credem ca apartine „in-grupului” nostru poate fi foarte maleabil. Gasirea unui fir de similitudine cu altcineva – chiar si ceva atat de simplu ca sa-ti placa acelasi sport sau echipa sportiva – poate motiva actiunea altruista fata de acea persoana, in unele cazuri depasind rivalitatile de grup in mijlocul razboiului.
Cultivati empatia: Cercetarile efectuate de Jamil Zaki si Jason Mitchell sugereaza ca abilitatile implicate in empatie – a lua perspectiva cuiva si a impartasi sentimentele sale – pot sta la baza comportamentului altruist.
Multumiri:Oamenii recunoscatori sunt mai generosi, poate pentru ca platesc cadourile pe care le apreciaza ca le primesc de la altii. Primirea recunostintei poate incuraja si altruismul – de exemplu, atunci cand un server scrie „multumesc” pe factura unui restaurant, bacsisul sau creste cu pana la 11%.
Condus de exemplu:Oamenii care manifesta in mod constant altruism ii incurajeaza pe altii sa urmeze exemplul. Pur si simplu citirea despre acte extraordinare de bunatate ii face pe oameni mai generosi, poate pentru ca experimenteaza sentimentul cald si inaltator pe care psihologii il numesc „inaltare”, pe care il primim atunci cand vedem acte de bunatate neasteptate. Acesta este un sfat deosebit de important daca aveti grija de copii: cercetarile sugereaza ca copiii altruisti au parinti sau alti ingrijitori care modeleaza in mod deliberat un comportament util sau subliniaza valorile altruiste. Organizatiile care daruiesc isi pot inspira si pe adeptii sa dea.
Pune oamenii intr-o dispozitie buna:A te simti fericit ii face pe oameni mai generosi. Si pentru ca a fi generos pare sa-i faca pe oameni fericiti, cercetatoarea Lara Aknin vede o „bucla de feedback pozitiv” fata de altruism care ar putea beneficia organizatiilor caritabile: „Amintirea donatorilor de donatii anterioare i-ar putea face fericiti, iar experimentarea fericirii ar putea duce la a face un cadou generos. ”
Incurajeaza colaborarea si subliniaza obiectivele comune: atunci cand copiii trebuie sa lucreze impreuna la o sarcina, este mult mai probabil sa imparta roadele eforturilor lor in mod egal. Cand elevii participa la exercitii de „invatare prin cooperare” in grupuri mici, este mai probabil sa arate bunatate fata de colegii lor in general.
Recunoasteti daruirea, dar nu cu recompense:Oamenii sunt mai predispusi sa fie altruisti atunci cand altii vor sti despre faptele lor bune, poate pentru ca ei presupun ca bunatatea lor va fi reciproca in continuare. Insa prea multa recunoastere se poate intoarce inapoi: copiii mici care primesc recompense materiale pentru bunatate devin mai putin probabil sa ajute in viitor. Cand apare oportunitatea de a darui, pur si simplu amintirea copiilor de bunatatile lor din trecut poate inspira mai multa daruire.
Invata sa iubesti sa daruiesti: fa sa dai o alegere, nu ceva pe care sa-ti fortezi copiii (sau pe tine insuti) sa faca. A afla mai multe despre unde exista nevoi si unde pot avea cel mai mare impact ii poate inspira pe copii sa daruiasca si sa vada daruirea ca parte a identitatii lor.
Obtineti timp de partea dvs.:In studiile fundamentale ale lui Daniel Batson si John Darley, cand oamenii au vazut pe cineva cazut pe un trotuar, decizia lor de a ajuta depindea de un singur factor: daca au intarziat la o intalnire. Au fost altruisti doar atunci cand au simtit ca au timp sa fie, ceea ce ofera lectii importante pentru cultura noastra din ce in ce mai ocupata: incetineste, nu exagera si fa-ti timp pentru a fi constienti de mediul inconjurator.
Ajutati la construirea unei comunitati de sprijin: un studiu a constatat ca cartierele cu mai multe structuri de sprijin pentru copii, cum ar fi activitatile extrascolare si institutiile religioase, aveau adolescenti mai altruisti. Cantitatea de avere din cartierul lor nu a fost un factor. Acest lucru sugereaza ca voluntariatul nu doar te face sa te simti bine, ci ajuta si la construirea unei comunitati mai altruiste.
Combaterea inegalitatii:Studiile sugereaza ca atunci cand oamenii simt un sentiment umflat de statut, devin mai putin generosi. Poate de aceea oamenii mai bogati din Statele Unite acorda un procent mai mic din venitul lor in scopuri caritabile, mai ales atunci cand locuiesc in cartiere cu o proportie mare de alti oameni bogati. Dar atunci cand oamenii cu statut inalt sunt facuti sa simta o conexiune plina de compasiune cu ceilalti sau simt ca statutul lor scade, devin mai generosi.
Cultivati admiratia: diverse experimente sugereaza ca sentimentul de admiratie ne poate determina sa fim mai folositori si mai generosi fata de ceilalti.
Pentru mai multe: Cititi „Sapte sfaturi pentru promovarea generozitatii”, „Sase moduri de a va stimula obiceiurile de a ajuta” ale lui Stephen Post si „Trei moduri prin care scolile pot ajuta copiii sa cultive bunatatea”.
Articole Promovate
Acest articol – si tot ce este de pe acest site – este finantat de cititori ca tine.
Deveniti un membru abonat astazi. Ajutati-ne sa continuam sa aducem „stiinta unei vieti pline de sens” pentru dvs. si pentru milioane de oameni de pe tot globul.
