Victor Strecher, un om de stiinta comportamental la Scoala de Sanatate Publica a Universitatii din Michigan, si-a pierdut fiica de 19 ani din cauza unui atac de cord brusc in 2010; traia de ani de zile cu o boala cardiaca rara. Fragilitatea ei si eventuala moarte i-au schimbat gandurile despre ce ar trebui sa fie viata si cum sa o traiasca – si l-a determinat sa scrie o carte numita Life on Purpose.
Cartea este o explorare meditativa, uneori inspirationala, a naturii scopului – atat ia in considerare modul in care filozofii au dezbatut mult timp relatia dintre scop si fericire si, de asemenea, impartaseste povesti inaltatoare ale unor indivizi care si-au descoperit scopul. Include revelatiile personale ale lui Strecher, precum si cele ale altora care si-au gasit scopul si si-au schimbat traiectoria vietii.
Dar cartea este si o trecere in revista a stiintei scopului, care a inflorit in ultimii ani. Potrivit Strecher, puterea scopului vietii cuiva – care implica o combinatie de a trai in conformitate cu valorile si obiectivele tale si de a te stradui sa faci o diferenta pozitiva in lume – poate fi masurata si se coreleaza foarte mult cu bunastarea psihologica si chiar cu markerii sanatatea fizica si longevitatea.
Publicitate
X
De exemplu, studiile au descoperit ca pentru fiecare crestere de un punct pe o scara de sase puncte de masurare a scopului in viata, adultii cu boli de inima au un risc scazut cu 27% de a avea un atac de cord pe o perioada de doi ani. Pentru adultii in varsta, o diferenta de un punct in scop poate insemna o scadere cu 22% a riscului de a avea un accident vascular cerebral.
Nu este clar cum scopul vietii ar avea aceste efecte; dar este posibil sa existe un fel de interactiune cu stresul, despre care s-a demonstrat deja ca ne afecteaza la nivel celular. Intr-un studiu, cercetatorii au analizat modul in care meditatia ar putea afecta sanatatea genelor la mamele extrem de stresate. Lungimea telomerilor mamelor – limitele de capat ale genelor care tind sa se scurteze odata cu varsta – au fost masurate inainte si dupa ce unele dintre mame au participat la o retragere de meditatie atenta.
In comparatie cu un grup de control, femeile care au primit antrenamentul de meditatie au avut intr-adevar telomeri mai lungi la sfarsitul retragerii, ceea ce sugereaza o sanatate mai buna. Dar cercetatorii au descoperit ca acest efect nu a fost explicat de cresterea gradului de atentie, asa cum era de asteptat, ci de cresterea sensului scopului vietii, pe care meditatia l-a inspirat.
Studii ca acestea arata potentialele impacturi pozitive ale scopului, care, sustine Strecher, ar trebui sa ne incurajeze sa luam in considerare promovarea acestuia in scolile si locurile noastre de munca. De exemplu, studentii care sunt incurajati sa considere educatia ca fiind relevanta pentru scopul lor de viata au mai multe sanse sa incerce mai mult in clasele pe care le considera plictisitoare sau grele, cum ar fi orele de stiinta si matematica. Iar afacerile care pun scopul pe primul plan tind sa fie locuri de munca mai placute si mai de succes financiar pe termen lung decat cele care urmaresc doar profit.
Intr-un studiu, cercetatorii au descoperit ca angajatii din spital au fost cu 45% mai inclinati sa foloseasca o buna igiena a spalarii mainilor daca li s-a spus ca ajuta la prevenirea imbolnavirii pacientilor decat daca li s-a spus ca ii ajuta. Conectarea obiceiurilor lor la un scop orientat spre servicii a inspirat un comportament mai bun.
„Sa le arati angajatilor ca actiunile lor ii afecteaza pe altii poate duce la comportamente transcendent – si poate salva vieti”, spune Strecher.
Punerea in practica a scopului
Bineinteles, a da un rost de a avea un scop in viata nu o va reduce. Trebuie sa fie autentic si sa reflecte cu adevarat obiectivele si valorile tale. De asemenea, exista o diferenta intre a-ti gasi scopul si a actiona conform acestuia, spune Strecher.
„Procesul dinamic de a te alinia cu scopul vietii tale necesita energie si vointa: vant in panze pentru a te inainta si o carma puternica pentru a preveni sa nu fii suflat din cursa”, scrie el.
Dar cum putem trece de la imaginarea scopului nostru la indeplinirea lui
Sunt necesare energie si vointa, scrie Strecher, iar acestea pot fi stimulate prin luarea unor alegeri mai sanatoase in stil de viata: dormit si mancat mai bine, facand miscare si fii mai prezent in viata ta de zi cu zi (de exemplu, prin meditatie sau tai chi sau alte practici care iti sporesc prezenta). ). Relatiile dintre alegerile unui stil de viata sanatos, energie, vointa si scop sunt toate bidirectionale, ceea ce inseamna ca se influenteaza reciproc, scrie el. Prin urmare, are sens sa-ti dai seama atat de scopul tau, cat si sa te angajezi mai mult in comportamente sanatoase, pentru a avea suficienta energie si vointa pentru a-ti urmari scopul. O mare parte a cartii sale este dedicata sugerarii cum sa faca asta.
Mai multe despre scop
Explorati diferenta dintre o viata fericita si una plina de sens.
Aflati sapte moduri de a ajuta liceenii sa-si gaseasca un scop.
Descoperiti beneficiile pentru sanatate ale unui scop.
Doriti sa va explorati scopul
Incercati fotografiile semnificative sau cele mai bune practici posibile.
Desi studiile gasite de-a lungul cartii dau o oarecare credinta afirmatiilor lui Strecher despre beneficiile scopului, ele sunt relativ putine la numar si nu intotdeauna complet convingatoare. Chiar si Strecher recunoaste ca stiinta este inca la inceput.
„Inca nu stim prea multe despre interventiile menite sa creasca scopul vietii, daramite rezultatele lor”, scrie el.
Scopul poate fi mai evaziv decat ne dam seama – poate punctul culminant al unei vieti de interactiuni personale si experiente individuale – si poate fi aproape imposibil de promovat in publicul larg.
Totusi, n-ar strica lumea daca toti am incepe sa ne examinam vietile in moduri mai profunde si am incerca putin mai mult sa ne gasim propriul scop. La urma urmei, orice eforturi care ne sporesc dorinta de a ajuta lumea sunt probabil pozitive. Si consecintele de a nu face acest lucru ar putea fi ingrozitoare.
„Daca as fi in locul tau, n-as astepta mai multe cercetari. Mi-as dobandi un scop”, scrie Strecher. „Dovezile stiintifice care sustin beneficiile unuia sunt extrem de promitatoare si, cu riscul de a suna putin alarmiste, avem nevoie de ele.”
