Ce este exact creativitatea
Asadar, multi dintre noi presupunem ca creativitatea este ceva ce am avut in copilarie, dar am pierdut-o, sau ceva alocat unor indivizi rarizati pe care nu-l putem admira decat de departe.
Dar stiinta a aratat ca, in multe feluri, suntem cu totii pregatiti sa cream. Cheia este recunoasterea faptului ca creativitatea are mai multe fatete – la nivelul creierului, personalitatii si al procesului creativ – si poate fi afisata in multe moduri diferite, de la experienta profund personala de a descoperi o noua idee sau experienta pana la exprimarea noastra prin cuvinte, fotografii, moda si alte creatii de zi cu zi, la munca unor artisti renumiti care transcende vremurile.
Oamenii de stiinta care studiaza creativitatea au descoperit ca creativitatea nu implica o singura regiune a creierului sau chiar o singura parte a creierului, asa cum sugereaza mitul „creierului drept” al creativitatii; in schimb, atrage intregul creier. Acest proces complex consta din multe sisteme cognitive (atat constiente, cat si inconstiente) si emotii care interactioneaza, cu diferite regiuni ale creierului recrutate pentru a gestiona fiecare sarcina si pentru a lucra impreuna ca o echipa pentru a duce treaba la bun sfarsit.
Reclama
X
Descoperirea „retelei implicite” a creierului – partea creierului care lucreaza atunci cand nu suntem implicati in mod intentionat in alte sarcini – este una dintre cele mai importante descoperiri recente din neurostiinta. Reteaua implicita ne permite sa construim sens personal din experientele noastre, sa ne imaginam alte perspective si scenarii, sa intelegem povesti si sa reflectam asupra starilor mentale si emotionale – atat ale noastre, cat si ale altora. Nu ar trebui sa fie surprinzator faptul ca activitatea acestei retele – asa cum ne place sa o numim, „reteaua imaginatiei” – ne informeaza si ideile cele mai creative.
Cu toate acestea, reteaua de „atentie executiva” a creierului este cruciala pentru creativitate. Procesele de control executiv sustin gandirea creativa, ajutandu-ne sa planificam in mod deliberat actiunile viitoare, sa ne amintim sa folosim diverse tactici creative, sa tinem evidenta strategiilor pe care le-am incercat deja si sa respingem ideile cele mai evidente. De asemenea, ele ne ajuta sa ne concentram imaginatia, blocand distragerile externe si permitandu-ne sa ne acordam experientelor noastre interioare.
Atunci cand generam idei noi, aceste retele – impreuna cu reteaua proeminenta, care este responsabila pentru motivatie – se angajeaza intr-un dans complex. Cercetatorii au observat acest tango cognitiv in actiune prin scanarile creierului oamenilor implicati in procesele lor personale de creatie. Initial, starile creierului lor seamana cu o stare de flux sau o absorbtie completa in sarcina. Retelele de imaginatie si proeminenta sunt foarte active, in timp ce domeniul executiv mai concentrat este relativ linistit. Cu toate acestea, pe masura ce oamenii creativi isi perfectioneaza si perfectioneaza in continuare munca, reteaua de atentie executiva devine din ce in ce mai activa.
Oamenii creativi sunt deosebit de buni la exercitarea flexibilitatii in activarea si dezactivarea acestor retele cerebrale care, in majoritatea oamenilor, tind sa fie in dezacord intre ele. Facand acest lucru, ei sunt capabili sa jongleze cu moduri de gandire aparent contradictorii – cognitiv si emotional, deliberat si spontan. Chiar si la nivel neurologic, creativitatea este dezordonata.
Deci, ce putem face pentru a creste aceasta flexibilitate cognitiva
In cartea noastra, Wired to Create, exploram cum sa dezvoltam creativitatea ca obicei, mod de viata si stil de interactiune cu lumea. Prezentam multe paradoxuri – atentie si ratacire a mintii, deschidere si sensibilitate, singuratate si colaborare, joc si seriozitate, intuitie si ratiune – care contribuie la procesul creativ. Incurajam oamenii sa-si imbratiseze paradoxurile si complexitatile si sa se deschida la un nivel mai profund de intelegere si exprimare de sine. Tocmai aceasta capacitate de a mentine sinele in toata frumusetea sa dimensionala este chiar miezul realizarii creative si al implinirii creative.
Iata cateva dintre obiceiurile mintii pe care le recomandam pentru a stimula mai multa creativitate in viata ta.
1. Joc imaginativ
Observarea copiilor in jocul imaginativ dezvaluie un izvor al creativitatii nascute in mod natural. Atunci cand sunt implicati in jocul de prefacare, copiii adopta mai multe perspective si manipuleaza jucaus emotiile si ideile.
Ca adulti, cultivarea unui simt al jocului copilaresc poate revolutiona modul in care lucram.
Cercetarile arata ca formele hibride de munca si joaca pot oferi de fapt cel mai optim context pentru invatare si creativitate, atat pentru copii, cat si pentru adulti, si ca jocul si bucuria intrinseca sunt strans legate, creand o sinergie care duce in mod natural la o mai mare inspiratie, efort si crestere creativa.
2. Pasiune
Pasiunea provine adesea dintr-o experienta sau o relatie care ne-a miscat cumva si poate duce la inspiratie. Este adesea combustibilul emotional care porneste pe o cale creativa, dar este doar un inceput. Oamenii care isi indeplinesc visele creative pe termen lung echilibreaza entuziasmul fata de viitor cu strategii realiste pentru a se apropia de obiectivele lor; inspiratie cu munca grea; si visand cu a face.
Cand cineva va sfatuieste sa „Urmati-va pasiunea”, aveti grija: in afara de faptul ca este unul dintre cele mai comune clisee, nu este un sfat foarte util. Trebuie sa cauti pasiunea care sa fie in armonie cu sinele tau autentic si sa fie compatibila cu celelalte activitati ale tale. Pasiunea de a te dovedi celorlalti probabil nu va duce la creativitate, deoarece se bazeaza pe evitarea provocarilor care altfel ar duce la crestere. Asadar, desi ar trebui sa fiti deschis la ceea ce va inspira, nu urmati pasiunea orbeste. Asigura-te ca rezoneaza cu adevarat cu tine si cu abilitatile tale.
3. Visarea cu ochii deschisi
Oamenii creativi stiu, in ciuda a ceea ce le-ar fi spus parintii si profesorii lor, ca visarea cu ochii deschisi este altceva decat o pierdere de timp. O trecere in revista a celei mai recente stiinte a viselor cu ochii deschisi a aratat ca ratacirea mintii ofera recompense foarte personale, inclusiv incubatie creativa, constientizare de sine, planificare viitoare, reflectie asupra sensului experientelor cuiva si chiar compasiune.
Oricat de inactiv ar parea, actul de ratacire a mintii este adesea orice, in afara de lipsit de minte; poate duce la imbunatatiri ale gandirii creative. Asadar, data viitoare cand lucrati din greu la un proiect creativ sau o sarcina de lucru care necesita concentrare intensa si coletele creative, incercati sa luati o pauza de visare de cinci minute la fiecare ora. Incercati sa va implicati intr-o activitate simpla care va va permite mintii sa rataceasca, cum ar fi mersul pe jos, mazgalitul sau curatarea, si vedeti cum va afecteaza ideile si gandirea.
4. Singuratatea
Metaforica „camera proprie” este o nevoie de baza pentru multi oameni creativi. Acum, stiinta a consolidat ceea ce obiceiurile de lucru ale nenumaratilor artisti au demonstrat: timpul pentru reflectie solitara hraneste cu adevarat mintea creativa.
Oamenii in neurostiinta au descoperit ca reflexia solitara, concentrata in interior, foloseste o retea cerebrala diferita de atentia concentrata spre exterior. Cand focalizarea noastra mentala este indreptata spre lumea exterioara, reteaua de atentie executiva este activata, in timp ce reteaua imaginatiei este de obicei suprimata. Acesta este motivul pentru care cele mai bune idei ale noastre nu tind sa apara atunci cand atentia noastra este pe deplin angajata asupra lumii exterioare.
Este important sa-ti faci timp pentru singuratate, sa-ti oferi spatiu pentru a reflecta, a face noi conexiuni si a gasi sens. Din pacate, singuratatea este subestimata in societate, ceea ce ii face pe multi oameni sa evite timpul singur. Avem tendinta de a privi timpul petrecut singur ca timp pierdut sau ca un indiciu al unei personalitati antisociale sau melancolice. Dar capacitatea de a ne bucura si de a folosi in mod productiv propria companie poate declansa creativitatea, ajutandu-ne sa ne atingem gandurile si propriile noastre lumi interioare. Deci, nu o evita… imbratiseaza-l!
5. Intuitia
Intuitia provine din sistemele inconstiente sau spontane de procesare a informatiilor si joaca un rol important in modul in care gandim, rationam, cream si ne comportam social. In ultimii treizeci de ani, oamenii de stiinta cognitiv au facut progrese uriase in demistificarea puterii mintii inconstiente, ducand la recunoasterea unei teorii a procesului dublu a cognitiei umane – sau teoria „creierului rapid si lent”. Intuitia face parte din sistemul rapid al creierului.
Creierul rapid este structural mai sofisticat decat creierul lent. Ne ajuta sa asimilam informatii noi in structurile noastre de cunostinte existente si ne ajuta sa recunoastem modele complexe si sa facem conexiuni neconventionale care duc la idei si solutii mai originale. Creierul rapid joaca cel mai mare rol atunci cand genereaza idei creative, in timp ce creierul lent mai deliberat joaca un rol mai important atunci cand exploreaza acele idei si se joaca cu ele, pentru a le determina utilizarile si aplicatiile. Atat creierul rapid, cat si creierul lent au un rol de jucat.
6. Deschidere catre experienta
Deschiderea catre experienta – impulsul pentru explorarea cognitiva a lumii interioare si exterioare – este singura trasatura de personalitate cea mai puternica si mai consistenta care prezice realizarile creative. Deschiderea poate fi intelectuala, caracterizata prin cautarea adevarului si impulsul de a se angaja cu idei; estetica, caracterizata prin impulsul de a explora fantezia si arta si de a experimenta absorbtia emotionala in frumusete; sau afectiv, caracterizat prin explorarea profunzimii emotiei umane.
Cercetarile au descoperit ca dorinta de a invata si de a descoperi pare sa aiba o influenta semnificativ mai mare asupra calitatii muncii creative decat doar intelectul. Asadar, daca doriti sa va stimulati creativitatea, incercati o noua cale creativa sau un mediu de exprimare total diferit sau luati un nou drum spre casa de la serviciu sau cautati un nou grup de oameni cu interese sau valori diferite pe care le puteti invata din. Deschiderea catre noi experiente va poate ajuta sa va cresteti complexitatea integrativa – capacitatea de a recunoaste noi modele si de a gasi legaturi intre informatii care aparent nu au legatura.
7. Mindfulness
In timp ce capacitatea de a observa momentul prezent fara distragere sau judecata este o abilitate vitala pentru oricine cauta bucurie si implinire in viata, este deosebit de importanta pentru ganditorii creativi.
Un numar mare de cercetari a asociat mindfulness – atat ca practica, cat si ca trasatura de personalitate – cu multe beneficii cognitive si psihologice, cum ar fi o concentrare imbunatatita a sarcinilor si o atentie sustinuta, empatie si compasiune, introspectie, autoreglare, memorie imbunatatita si invatare imbunatatita si afect pozitiv si bunastare emotionala. Multe dintre acestea sunt esentiale pentru creativitate.
Cu toate acestea, pentru o flexibilitate cognitiva si creativitate optime, cel mai bine este sa obtineti un echilibru intre mindfulness si ratacirea mintii. Unele forme de mindfulness pot de fapt sa functioneze impotriva creativitatii – in special, cele care incurajeaza o persoana sa renunte la gandire, mai degraba decat sa accepte gandurile intr-un mod mai deschis. In mod interesant, meditatia de monitorizare deschisa, care pune accent pe acordarea cu experienta subiectiva, s-a descoperit ca creste atat activarea, cat si conectivitatea functionala a retelei imaginatiei. Asadar, incercati sa practicati o forma de meditatie cu monitorizare deschisa sau nondirectiva si permiteti o ratacire constructiva a mintii, stimuland totodata atentia.
8. Sensibilitate
Daca ne gandim la creativitate ca „conectand punctele” intr-un fel, atunci oamenii sensibili – cei care au o sensibilitate sporita fata de mediul inconjurator si, de asemenea, o experienta intensa a aportului senzorial, cum ar fi sunetul, iluminarea si mirosul – experimenteaza o lume in care sunt atat mai multe puncte cat si mai multe oportunitati de conectare.
Sensibilitatea poate fi atat o binecuvantare, cat si un blestem – ducand la o mai mare intensitate a experientei, precum si la coplesire emotionala. Jurnalistul Andrea Bartz a scris in Psychology Today ca „cei care invata sa reduca neobosit si cresterea emotiei, care este acompaniamentul aproape invariabil al sensibilitatii extreme, sunt capabili sa transforme perceptia bruta intr-o perceptie ascutita”.
Deci, mai degraba decat sa incerci sa te intaresti, poate vrei sa-ti valorifice sensibilitatea in expresia artistica.
9. Transformarea adversitatii in avantaj
Experientele de pierdere, lupta, suferinta si infrangere pot fi catalizatori puternici pentru cresterea personala, creativitate si transformare profunda. De multe ori prin suferinta invatam compasiune, din pierdere invatam intelegerea si din depasirea luptelor ajungem sa ne descoperim propria putere si frumusete.
Evenimentele adverse ne pot forta sa ne reexaminam convingerile si proiectele de viata, iar aici consta puterea si potentialul lor creativ. Dupa experienta adversitatii, mintea demonteaza in mod activ vechile sisteme de credinte care nu mai rezista si creeaza noi structuri de sens si identitate. Pentru a intelege experientele dificile, incercati scrierea expresiva, despre care cercetarile au descoperit ca poate diminua simptomele stresului post-traumatic si depresiei, imbunatatind in acelasi timp unele functii cognitive, cum ar fi memoria de lucru.
Interesant este ca cercetarile au descoperit ca evenimentele extrem de pozitive – in special cele care trezesc sentimente de uimire, uimire, inspiratie si conexiune cu ceva mai mare decat sinele – pot, de asemenea, incuraja creativitatea. Emotiile pozitive construiesc resursele psihologice ale unei persoane, largand atentia, inspirand ganduri si comportamente noi si stimuland gandirea creativa. Deci, daca sunteti in cautarea unui impuls creativ, tratati toate momentele semnificative ale vietii – cele bune si cele rele – ca potentiale surse de inspiratie si motivatie.
10. Gandirea diferita
Oamenii creativi sunt uniti prin refuzul lor de a respecta modurile conventionale de a gandi si de a face lucrurile. Alegand sa faca lucrurile diferit, ei accepta posibilitatea incertitudinii si esecului – dar tocmai acest risc deschide posibilitatea unei adevarate inovatii.
Secretul maretiei creative pare sa fie a face lucrurile diferit, chiar si atunci cand asta inseamna a esua. In special in timpul fazelor de generare a ideilor, incercarea si eroarea este esentiala pentru inovare. Dean Keith Simonton, care studiaza creativitatea, a descoperit ca calitatea ideilor creative este o functie pozitiva a cantitatii: cu cat creatorii genereaza mai multe idei, cu atat sunt mai mari sansele sa produca o eventuala capodopera. A face lucrurile diferit inseamna ca probabil vei face lucrurile rau sau gresit; asa ca asteptati-va la asta si nu lasati precautia sa stea in calea creativitatii.
Daca urmati toate aceste rute catre creativitate, veti deveni un geniu creativ
Nu neaparat. Dar, atunci cand artistul traieste in orice persoana, indiferent de genul sau de lucrare, el devine o creatura inventiva, cercetatoare, indrazneata, auto-expresiva. Daca invatam sa ne imbratisam propriul sine dezordonat si creativ, le dam altora permisiunea sa faca acelasi lucru. Ajutam la crearea unei lumi care este mai primitoare pentru spiritul creativ si facem posibila gasirea unei conexiuni mai mari cu ceilalti si cu noi insine in acest proces.
