In urma dezastrelor naturale, cum ar fi un uragan sau un cutremur, multi oameni se bazeaza pe generozitatea strainilor pentru a-si reconstrui viata. Donatiile catre organizatiile de ajutor in caz de dezastre, bancile locale de alimente si scutece si alte organizatii caritabile pot face o mare diferenta pentru persoanele care au mare nevoie.
Cu toate acestea, stim ca nu toti cei care pot dona acestor organizatii ajung sa-si deschida portofelele. De fapt, un fenomen cunoscut sub denumirea de colaps (sau estompare) a compasiunii ii poate face pe oameni mai putin generosi in urma unor situatii catastrofale – sau oricand ne confruntam cu multi oameni care au nevoie.
Exista modalitati prin care organizatiile de caritate si persoanele fizice pot ajuta la depasirea tendintei noastre de a limita generozitatea
Din fericire, mai multe studii sugereaza ca exista. Iata zece metode bazate pe dovezi pentru a incuraja oamenii sa dea mai mult pentru caritate.
1. Concentreaza-te pe o singura persoana (si foloseste-l pentru a depasi prejudecatile)
Publicitate
X
Este mai usor sa dai unei singure persoane decat unui grup de oameni, spune cercetarea.
Mai multe studii au gasit dovezi care sustin „efectul de victima identificabila”, observatia ca oamenii sunt mai dispusi sa acorde ajutor unui singur individ cu un nume si o fata decat unei victime anonime sau unui grup nebulos de victime. Acest efect poate fi profund. Intr-un studiu, oamenii au fost dispusi sa doneze mult mai multi bani unui singur copil infometat decat celor doi frati numiti infometati. Acest lucru sugereaza ca organizatiile caritabile care incearca sa ajute mii de oameni ar trebui sa sublinieze modul in care un potential donator ar putea face diferenta pentru o anumita persoana (chiar daca donatia lor ar putea face mult mai mult decat atat).
Cu toate acestea, nu toate victimele identificabile sunt tratate la fel.
Tindem sa avem dificultati in identificarea cu membrii grupurilor stigmatizate in mod traditional, chiar si atunci cand suntem fata in fata cu o persoana individuala care are nevoie, probabil pentru ca ne temem de costurile emotionale care ar putea fi suportate de a ajuta persoana respectiva. De exemplu, un studiu a constatat ca participantii anticipau ca vor simti mai multa epuizare emotionala din cauza ajutorarii unei persoane stigmatizate (in acest caz, o persoana cu o problema cu drogurile) decat din cauza ajutorarii pe cineva care avea o boala incontrolabila. De asemenea, participantii au aratat dovezi de dezumanizare a persoanei cu problema drogurilor.
In mod incurajator, un al doilea experiment a constatat ca incadrarea in mod proactiv a situatiei unei persoane ca „inspiratoare si plina de satisfactii” mai degraba decat „obositoare si obositoare din punct de vedere emotional” ar putea preveni epuizarea emotionala anticipata si semnele de dezumanizare.
Acest lucru sugereaza ca organizatiile care ajuta populatiile stigmatizate in mod traditional pot fi capabile sa obtina mai multa generozitate de la un grup mai larg de oameni, incadrand cu atentie solicitarile lor intr-o lumina pozitiva. Acest lucru poate permite mai multor oameni sa-si depaseasca frica de epuizare emotionala si sa stimuleze un sentiment de conexiune cu persoana aflata in nevoie.
2. Ajutati oamenii sa-si simta emotiile, mai degraba decat sa le reprime.
Un studiu sugereaza ca este mai putin probabil sa dorim sa ajutam grupurile, deoarece oamenii considera ca nevoile grupurilor mai mari sunt coplesitoare din punct de vedere emotional. Pentru a preveni aceste costuri emotionale, oamenii isi reduc emotiile si isi amorteau compasiunea si sentimentul de conexiune cu membrii grupului mare.
Cu toate acestea, acest studiu a mai descoperit ca acest efect de colaps al compasiunii poate fi contracarat prin instruirea preventiva si explicita pe oameni sa-si simta emotiile, mai degraba decat sa incerce sa le regleze.
Intr-un experiment, participantii carora li s-a spus sa adopte o „atitudine detasata si lipsita de emotii” au experimentat un colaps al compasiunii cand au auzit povesti despre opt copii fata de un singur copil din Darfur. Acesta nu a fost cazul cand cercetatorii i-au spus altui grup sa „lasi sa-ti simti emotiile fara a incerca sa scapi de ele” – acei participanti au simtit niveluri similare de compasiune atat pentru copilul singur, cat si pentru grupul de copii.
Desi acest experiment nu a testat daca aceasta compasiune similara ar avea ca rezultat donatii similare, sugereaza ca instruirea oamenilor sa fie mai in acord cu emotiile lor poate duce la cresterea daruirii.
3. Leaga daruirea cu un simt al identitatii si al scopului
Cercetarile sugereaza ca legarea generozitatii de identitatea unei persoane poate creste intentiile sale generoase – ei sunt mai dispusi sa daruiasca atunci cand vad generozitatea ca parte din ceea ce sunt.
De exemplu, intr-un studiu, copiii mici aveau mai multe sanse sa-i ajute pe altii atunci cand au fost identificati ca „ajutor”. Un alt studiu a constatat ca atunci cand oamenii dadeau ceva care le reprezenta esenta, cum ar fi o semnatura, posesiunea personala sau donarea de sange, ei au fost mai dedicati sa ajute cauza in viitor, comparativ cu oamenii care au oferit ceva mai putin personal.
„Oamenii sunt mai dispusi sa dea atunci cand vad generozitatea ca parte a ceea ce sunt”
– Dr. Summer Allen
Un alt studiu a constatat ca oamenii care se identifica ca ecologisti sunt mai putin susceptibili de a experimenta compasiune cand vine vorba de sprijinirea initiativelor de conservare a mediului. Intr-un experiment, cei care nu sunt ecologisti au donat mult mai putin atunci cand au avut optiunea de a ajuta toti ursii polari decat au facut pentru a ajuta un singur urs polar. Ecologistii, in schimb, au dat la fel in ambele conditii.
Astfel, a face oamenii sa se identifice cu o organizatie de caritate, o cauza sau un grup de persoane aflate in nevoie poate duce la o mai mare generozitate, impiedicand acesti oameni sa blocheze emotional o situatie stresanta.
4. Cereti oamenilor sa plateasca mai tarziu (si multumiti-le imediat)
Schimbarea momentului unei solicitari poate ajuta la motivarea potentialilor donatori care se afla pe ochi sa dea.
Potrivit unui studiu, crearea unui interval de timp intre momentul in care ceri cuiva sa doneze si momentul in care acesta se despart de banii lor ar putea ajuta sa-i convingi pe donatorii reticenti sa spuna „da”. Acest studiu a aratat ca oferirea participantilor posibilitatea de a decide sa doneze unei organizatii de caritate, dar oferindu-le posibilitatea de a alege daca sa trimita banii in acea zi sau mai tarziu, a crescut numarul total de persoane care au decis sa doneze. Cercetatorii speculeaza ca acest lucru se datoreaza faptului ca donatorii au primit imediat o recompensa pozitiva de a decide sa ajute organizatia de caritate, dar durerea de a plati efectiv banii a fost intarziata si astfel redusa.
De asemenea, studiul a constatat ca o modalitate de a determina si mai multi oameni sa dea este sa le permiteti sa se angajeze sa dea, dar sa le spuneti ca isi pot anula angajamentul in orice moment. Cumva, a avea o iesire usoara a facut ca oamenii sa fie mai putin probabil sa-si inverseze decizia de a da.
Recunostinta a ajutat, de asemenea, la amplificarea efectelor pozitive ale intarzierii platii: trimiterea participantilor un simplu e-mail prin care le multumi pentru angajamentul lor a redus la jumatate numarul participantilor care au renuntat ulterior la angajamentul lor.
5. Descrieti impactul cadoului
Mai multe despre generozitate
Cititi o carte alba speciala despre stiinta generozitatii – explicand de unde provine, care sunt beneficiile sale si cum sa o cultivati.
Explorati cum creierul nostru ne face generosi si cum creierul nostru limiteaza generozitatea.
Aflati sapte sfaturi pentru a stimula generozitatea.
Descoperiti trei moduri de a face sa va simtiti bine oferirea.
Cat de altruist esti
Faceti testul nostru.
Cand vine vorba de donatii caritabile, oamenii vor sa stie ca donatiile lor au un impact. Mai multe studii evidentiaza acest fapt, precum si mecanismele care le pot permite oamenilor sa simta impactul daruirii lor in unele contexte mai mult decat in altele.
Un studiu a constatat ca, in trei experimente diferite, adaugarea de detalii tangibile despre interventiile unei organizatii caritabile a crescut donatiile, deoarece aceste detalii au crescut convingerea participantilor ca generozitatea lor ar putea avea un impact asupra unei anumite probleme.
Mai multe informatii despre unde vor merge banii de caritate ii fac pe oameni mai fericiti de decizia lor de a darui.
Intr-un studiu, a oferi mai multi bani unei organizatii de caritate a dus la mai multa fericire, dar numai atunci cand participantilor li s-a spus ca donatia lor ar cumpara in mod special o plasa de pat pentru un copil din Africa (si modul in care acea plasa de pat ar face diferenta in viata acelui copil) — nu atunci cand li s-a spus ca donatia lor va sprijini pur si simplu fondul general al organizatiei de caritate.
Acest lucru sugereaza ca evidentierea impactului pe care o donatie sau un cadou il are asupra destinatarului poate creste recompensele emotionale asociate cu generozitatea si ar putea duce la cresterea daruirii.
6. Faceti ca daruirea sa se simta bine
Intr-adevar, cand vine vorba de donatii caritabile, exista o legatura puternica – si adesea o bucla de feedback – intre generozitate si emotie.
Faceti sa va simtiti bine daruirea
Cum sa incurajati bunatatea in moduri care sa stimuleze si fericirea
Incercati-l acum
Intr-un studiu din 2016, cercetatorii le-au cerut unor participanti sa faca un exercitiu de scriere menit sa treaca sentimente pozitive: fie si-au exprimat recunostinta, au scris despre un sine ideal viitor, fie au scris despre o experienta extrem de bucuroasa. Dupa cum sa dovedit, acesti participanti au depus mai mult efort atunci cand li s-a cerut sa faca acte de bunatate in comparatie cu participantii care au facut o sarcina de scris neutra.
Intr-un alt studiu, participantii care si-au amintit o perioada in care au cumparat ceva pentru altcineva s-au simtit mai fericiti decat cei care si-au amintit ca au cheltuit bani pentru ei insisi – si cu cat participantii urmareau mai fericiti aceasta amintire, cu atat erau mai probabil sa aleaga sa cheltuiasca bani pentru altcineva. intr-un experiment de laborator ulterior. Acest lucru sugereaza ca exista o bucla de feedback intre fericire si generozitate.
7. … Sau face ca daruirea sa para un sacrificiu
Alte studii raporteaza o relatie diferita intre emotii si generozitate: asa-numitul „efect de martiriu”.
Intr-un studiu, oamenii au fost dispusi sa doneze mai mult unei organizatii de caritate atunci cand anticipau ca vor trebui sa sufere pentru a strange bani. Au dat mai multi bani atunci cand au participat la o cursa de caritate decat la un picnic de caritate, desi in general preferau sa participe la picnic.
Alte experimente din acest studiu au descoperit ca oamenii au perceput donatiile care necesita durere si efort ca fiind mai semnificative si ca efectul a fost cel mai puternic atunci cand donatiile caritabile erau cauzate de cauze care aveau de-a face cu suferinta umana.
8. Provoca-i pe cei care daruiesc sa simta uimire sau elevatie
Sentimentele de uimire – sentimentul de a fi in prezenta a ceva vast care transcende intelegerea cuiva a lumii – pot creste, de asemenea, generozitatea.
Intr-un studiu din 2012, participantii care au vizionat videoclipuri uimitoare au raportat o mai mare disponibilitate de a-si oferi timpul voluntar pentru a-i ajuta pe altii – printre o serie de alte efecte pozitive – in comparatie cu participantii care au vizionat videoclipuri care au indus alte emotii.
Un alt studiu, publicat anul trecut, a constatat ca participantii care au facut fotografii cu scene inspiratoare ale naturii au raportat ca se simt mai amabili, mai de ajutor si mai conectati cu ceilalti decat participantii care au fotografiat medii construite de oameni sau care nu au facut nicio fotografie. Un alt studiu le-a cerut unor participanti sa stea printre copaci falnici de eucalipt si sa se uite in sus timp de un minut, in timp ce alti participanti pur si simplu au privit in sus la o cladire timp de un minut. Cei care s-au uitat la copaci au experimentat mai multa uimire – si, de asemenea, au luat mai multe pixuri pentru un cercetator care le-a varsat „in mod accidental” pe pamant.
Cu alte cuvinte, incurajarea oamenilor sa se simta uimitoare poate avea avantajul suplimentar de a-i determina pe acesti oameni sa se comporte mai generos.
In mod similar, sentimentele de inaltare – sentimentul pe care il avem atunci cand asistam la o fapta buna sau un act exemplar din punct de vedere moral – pot inspira generozitate. Un studiu a constatat ca studentii care au raportat ca au trait frecvent momente de inaltare au raportat, de asemenea, ca se implica frecvent in comportamente amabile si utile, cum ar fi schimbarea pentru un strain sau donarea de sange, in timp ce un alt studiu a constatat ca inducerea sentimentelor de ridicare morala prin clipuri video sau povesti scrise a crescut. donatiile participantilor albi catre o organizatie de caritate orientata spre negru.
9. Personalizati contestatiile pentru donatii
In mod ciudat, o modalitate de a creste succesul apelurilor pentru donatii poate fi adaptarea mesajului solicitarii in functie de bogatia potentialului donator.
Un studiu recent – intitulat corect „Atat egoismul, cat si abnegatia incep cu sine” – a constatat ca indivizii mai bogati erau mai dispusi sa dea si sa dea mai mult atunci cand apelul punea accent pe agentia personala si urmarirea obiectivelor individuale: „Tu = Salvator de viata, ca si sunetul asta
” sau „Uneori, o persoana trebuie sa se prezinte si sa ia masuri individuale. Acesta este unul dintre acele vremuri.”
Persoanele mai putin instarite, pe de alta parte, au avut mai multe sanse sa dea ca raspuns la apelurile care evidentiau comuniunea si urmarirea unor obiective comune: „Sa salvam o viata impreuna” sau „Uneori, o comunitate trebuie sa se prezinte si sa sustina un obiectiv comun. .”
Aceste rezultate sugereaza ca incurajarea generozitatii in spectrul socioeconomic poate avea mai mult succes daca mesajele adresate persoanelor bogate sunt diferite de cele adresate persoanelor mai putin bogate.
10. Profita de generozitatea contagioasa
Mai multe studii sugereaza ca generozitatea poate fi contagioasa din punct de vedere social.
Intr-un studiu, participantii care i-au urmarit pe altii facand donatii generoase donate mai mult decat cei care au urmarit donatii zgarcite. Un alt experiment din acest studiu a constatat ca, atunci cand oamenii au observat raspunsurile grupului empatic la scenarii emotionale, au mai multe sanse sa experimenteze empatie in ei insisi si sa doneze mai multi bani unui adapost pentru persoane fara adapost.
Un studiu diferit, care a implicat un joc in care participantii puteau alege sa actioneze egoist sau cooperant, a constatat ca fiecare contributie generoasa a fost triplata de alti participanti pe parcursul experimentului, sugerand ca generozitatea poate aparea in cascada prin retelele sociale. De fapt, cercetatorii au descoperit ca un act generos al unei persoane ar putea inspira generozitate in cineva cu trei grade indepartat de ea, aratand modul in care o singura persoana poate influenta zeci sau poate sute de oameni din reteaua lor de socializare, inclusiv pe cei pe care nu i-au intalnit niciodata.
Un alt studiu care foloseste diverse jocuri economice a sugerat ca doar o singura persoana care actioneaza ca „contribuitor consecvent” – cineva care alege sa fie generos tot timpul, indiferent de alegerile celorlalti – ii face pe ceilalti dintr-un grup sa fie mai generosi si mai cooperanti.
Impreuna, aceste studii arata ca exista modalitati subtile de a-i determina pe oameni sa devina mai generosi in viata lor de zi cu zi. Intr-o lume in care mass-media ne poate face foarte constienti de oamenii care au nevoie, avem nevoie de toate aceste instrumente pentru a ne ajuta reciproc sa depaseasca prabusirea compasiunii si sa ne permitem sa iasa in fata.
