Cu totii ne-am dorit uneori mai multa vointa. Doar daca am avea mai multa stapanire de sine, stapanire sau capacitatea de a intarzia satisfacerea, am fi mai perseverenti in a ne urmari obiectivele.
Dar exista o problema cu acest scenariu: vointa nu functioneaza de obicei. Numai puterea de vointa nu va poate asigura ca veti intarzia satisfactia sau ca veti rezista tentatiei de a va atinge obiectivele pe termen lung. Va esua si probabil exact atunci cand aveti cea mai mare nevoie.
Unii dintre voi poate ca ati descoperit deja ca acest lucru este adevarat. Gandeste-te la dietele pe care le-ai inceput si pe care le-ai oprit, la sarcinile de lucru pe care le-ai amanat pentru a sta cu prietenii sau la berea suplimentara pe care ai avut-o cand ai vrut sa te opresti la una. Toate acestea sunt cazuri in care vointa te-a esuat.
Reclama
X
Problema este ca atunci cand ne confruntam cu alegeri intre placere acum si recompensa in viitor, de multe ori o vom alege pe prima. Asta pentru ca a face alegeri grele este costisitor in ceea ce priveste resursele noastre cognitive: cu cat trebuie sa reziste mai mult tentatiei, cu atat suntem mai pregatiti sa cedam. Si cu cat suntem mai nesiguri ca eforturile noastre actuale vor da roade, cu atat este mai putin probabil sa luam o decizie mai inteleapta. Sacrificiul in prezent functioneaza daca recompensele viitoare sunt garantate, ceea ce sunt rareori – si par cu atat mai putin daca ai crescut intr-un mediu dificil.
Deci, ce ne ajuta
in noua mea carte, Succesul emotional, va propun sa cultivati emotiile pozitive de recunostinta, compasiune si mandrie. De ce aceste emotii
Pentru ca au evoluat pentru a ne ajuta sa actionam in moduri „prosociale” (amabile si de ajutor), scotand fara efort naturile noastre mai bune si incurajand o viziune pe termen lung asupra actiunilor noastre actuale. Si aceste emotii au trei avantaje fata de ratiune, obiceiuri si vointa: puterea lor nu scade dupa utilizarea repetata, nu pot fi deturnate pentru a favoriza recompense imediate si ne imbunatatesc deciziile in diferite domenii ale vietii in acelasi timp.
Recunostinta
Propria mea cercetare s-a concentrat asupra modului in care stimularea recunostintei afecteaza comportamentul si am descoperit ca este de mare ajutor pentru autocontrol.
Intr-un studiu care a fost o versiune pentru adulti a celebrului „test marshmallow” al lui Walter Mischel, le-am rugat oamenilor sa-si aminteasca o perioada in care s-au simtit recunoscatori, fericiti sau neutri. Le-am rugat apoi sa faca mai multe alegeri de forma: „Ati prefera sa aveti $X acum sau $Y in zilele Z (unde Y a fost intotdeauna mai mare decat X si Z a variat). Am descoperit ca sentimentul de recunostinta aproape ca dubleaza autocontrolul oamenilor – ei erau mai dispusi sa astepte recompensa viitoare decat cei care se simteau fericiti sau neutri. Aceste descoperiri reflecta un studiu mai recent care arata o legatura intre recunostinta zilnica si rabdarea si autocontrolul mediu mai mare.
Beneficiile recunostintei pentru stapanire de sine se extind si la a fi dispus sa se sacrifice pentru a-i ajuta pe altii. Intr-un experiment, de exemplu, i-am facut pe unii oameni sa se simta recunoscatori, punand un actor sa le vina in ajutor in rezolvarea unei probleme pe care am manipulat-o in laborator. Dupa ce au parasit laboratorul, participantii au fost rugati sa ajute o alta persoana cu un proiect care presupunea rezolvarea unor probleme grele. Cei care au experimentat recunostinta s-au oferit voluntar sa persevereze cu problemele mai mult timp, in ciuda faptului ca nu au fost urmariti sau au platit un pret pentru a face acest lucru.
Recunostinta duce la perseverenta si in alte contexte. De exemplu, cercetatoarea Alice Isen a descoperit ca medicii care au fost inclinati sa se simta recunoscatori au fost mai dispusi sa petreaca timpul necesar pentru citirea corecta a dosarului pacientului, ceea ce a condus la diagnostice mai precise. Alte experimente au aratat ca recunostinta ii ajuta pe oameni sa fie mai orientati spre viitor si sa manifeste mai mult autocontrol. Si, spre deosebire de puterea vointei, recunostinta nu necesita mult efort – oamenii par sa le faca placere.
Cum va puteti creste recunostinta
Pastrati un jurnal de recunostinta, in care scrieti si reflectati la cateva lucruri pentru care sunteti recunoscator. De doua sau trei ori pe saptamana este suficient si este util sa reflectati la lucruri mai mici, mai frecvente, cum ar fi un ajutor modest de la un prieten sau un coleg de munca.
Jurnalul de recunostinta
Numara binecuvantarile tale si bucura-te de o sanatate mai buna si de fericire
Incercati-l acum
Daca aveti probleme in a fi recunoscator – daca simtiti ca munca voastra grea a fost responsabila pentru orice succes pe care l-ati experimentat – incercati sa va amintiti evenimentele care au fost esentiale pentru atingerea obiectivelor tale. Poate ca ai avut un mentorat bun la inceputul carierei tale scolare sau profesionale, sau cineva te-a ajutat financiar sau s-a intamplat sa te afli in locul potrivit la momentul potrivit. Chiar si norocul, reincadrat in acest fel, poate duce la un sentiment de recunostinta.
Compasiune
In timp ce recunostinta provine din constientizarea ca altii ne-au oferit ceva de valoare, compasiunea inseamna sa ne pasa de ceilalti fara a primi beneficii. Interesant este ca compasiunea are, de asemenea, o latura prosociala care pare sa ne ajute sa ne pregatim pentru un viitor mai bun – mai ales daca o putem indrepta catre sine-ul nostru viitor.
Intr-un studiu, cercetatorii au folosit software de modelare a fetei pentru a crea versiuni mai vechi ale fetelor tinerilor participanti si apoi au intervievat participantii despre obiectivele lor in viata in timp ce se uitau fie la fata lor actuala, fie la versiunea mai veche. Dupa interviu, ei au fost intrebati cum ar raspunde daca li s-ar inmana 1.000 de dolari. Cei care si-au vazut viitorul au decis sa economiseasca de doua ori mai mult pentru un fond de pensii decat cei care nu au facut-o (mai degraba decat sa-l cheltuiasca pe placeri imediate). Mai mult, motivatia de a economisi a crescut pe masura ce versiunile mai vechi ale fetei lor au fost facute sa para triste – o schimbare care ar induce empatie si compasiune.
Asadar, compasiunea pentru viitorul nostru ne poate ajuta sa facem alegeri dificile. Oamenii mai plini de compasiune par, de asemenea, mai putin reactivi fata de ceilalti.
Intr-un experiment, participantilor care jucasera un joc de economie li s-a oferit sansa de a pedepsi trisatorii si au facut acest lucru in mod agresiv – ceva care nu serveste la nimic altceva decat la razbunare. Dar daca erau pregatiti sa simta mai intai compasiune – nu pentru trisor, ci pentru un alt participant – ei nu s-au comportat agresiv. Acest tip de autocontrol opreste stapanirea normala, care adesea scapa de sub control si ii face pe oameni sa piarda pe termen lung.
In mod similar, autocompasiunea – compasiunea indreptata catre sine – s-a dovedit a fi, de asemenea, motivanta: autocompasiunea are ca rezultat o perseverenta mai mare atunci cand oamenii trebuie sa rezolve probleme, sa faca alegeri morale si sa se confrunte cu slabiciunile personale, in comparatie cu pur si simplu sentimentul de autocompasire ridicat. stima.
Cum incurajam compasiunea
Meditatia poate fi o modalitate eficienta – in special tipurile care se concentreaza pe compasiune si autocompasiune. Practica de meditatie pe termen lung duce la mai multa compasiune, dar chiar si antrenamentul pe termen scurt poate produce un raspuns mai plin de compasiune: intr-un studiu, participantii au fost mai dispusi sa-si cedeze locul unei persoane in carje dupa opt saptamani de meditatie decat cei care au fost. asteapta sa ia cursul de meditatie.
In mod similar, experientele cu alte persoane in care ne sincronizam miscarile sau obiectivele – cum ar fi cantand intr-un cor, dansand impreuna sau concurand impreuna – pot ajuta la dezvoltarea compasiunii pentru ei. Pur si simplu incercarea de a cauta puncte comune cu ceilalti, spre deosebire de a sublinia diferentele, va merge mult. Si, atunci cand te lupti, ajuta sa-ti arati compasiune mai degraba decat sa te faci de rusine pentru esecuri.
Mandria
Desi poate mai nuantata decat compasiunea sau recunostinta, mandria ne poate ajuta, de asemenea, sa ne atingem obiectivele, atata timp cat nu se transforma in orgoliu.
Mandria este un raspuns natural pentru a-ti indeplini cu succes obiectivele si a fi recunoscut de ceilalti pentru abilitatile tale. Cand este autentic, le semnaleaza celorlalti ca esti o persoana capabila si de incredere, asa cum a evoluat in primul rand – ca o modalitate de a-si ridica statutul intr-un grup. Oamenii cu mai multa mandrie autentica tind sa-si atinga obiectivele si sa aiba un autocontrol mai mare.
Oamenii care sunt indusi sa se simta mandri isi maresc semnificativ eforturile de lucru la sarcini dificile, inclusiv jobul solicitant de a fi agent de vanzari. Iar descoperirile recente au aratat ca, atunci cand oamenii au experimentat mandria, ei si-au redus reducerea recompenselor viitoare intr-un mod similar cu atunci cand experimenteaza recunostinta.
Dar mandria poate avea un dezavantaj: poate duce la aroganta daca ia forma unei false mandrie.
Putem incuraja mandria autentica de noi insine si de altii, recunoscand importanta unei mentalitati de crestere: convingerea ca invatam din greselile noastre si ca efortul conteaza. Laudandu-i pe altii care dau dovada de efort, mai degraba decat pur si simplu succes, ii poate ajuta si sa-i protejeze impotriva orgoliului.
Adevaratele chei ale succesului
In timp ce emotiile pozitive precum recunostinta, compasiunea si mandria ne pot incuraja sa fim mai perseverenti in atingerea obiectivelor noastre – si sa ne ajute sa stam departe de comportamentul imoral – toate au un alt beneficiu: hranirea relatiilor noastre sociale, ceea ce duce la mai mult succes si fericire. De fapt, acesta este motivul principal pentru care exista in primul rand emotiile orientate social care construiesc autocontrolul: ele favorizeaza conexiunea sociala, care necesita adesea cooperare si sacrificiu de sine.
Cultivarea acestor stari in noi insine ne va creste motivatia de a actiona in moduri care sa beneficieze pe altii, inclusiv pentru viitorul nostru. Asa ca, daca vrei cu adevarat sa perseverezi, inceteaza sa mai incerci sa treci cu vointa. In schimb, incepeti sa exersati recunostinta, compasiunea si mandria. Tu – si cei din jur – veti fi bucurosi ca ati facut-o.
