Viata ne arunca haos in mod regulat, fie ca este vorba despre finantele noastre, relatiile noastre sau sanatatea noastra. In lumea muncii, aproximativ 50% dintre oameni sunt epuizati in industrii precum asistenta medicala, banca si organizatiile nonprofit, iar angajatorii cheltuiesc 300 de miliarde de dolari pe an pentru stresul la locul de munca.
Ca raspuns, continuam sa continuam, supravietuind cu adrenalina. Ne exageram; mai bem o cafea; raspundem la inca un e-mail. Daca ramanem amplificati tot timpul, ne gandim, in cele din urma vom reusi sa ducem lucrurile la bun sfarsit.
Dar tot ceea ce face este sa ne epuizeze, sa ne epuizeze productivitatea si sa conduca la epuizare.
Reclama
X
Exista o alta cale — o cale mai calma. Cultivarea unei stari de spirit mai odihnitoare si mai relaxata nu inseamna ca ne vom ineca sub toate responsabilitatile noastre. In schimb, cercetarile sugereaza ca ne vor aduce mai multa atentie, energie si creativitate pentru a le aborda. Si stiinta indica, de asemenea, modalitati simple prin care putem accesa acea stare de spirit calma pentru a fi mai rezistenti in vietile noastre haotice.
O minte stresata vs. o minte calma
Stresul nu a fost niciodata menit sa fie o experienta 24/7. Dupa cum explica profesorul de la Stanford, Robert Sapolsky, ar trebui sa te simti stresat doar in cele cinci minute inainte de a muri. Cand esti urmarit in savana de un animal salbatic, raspunsul tau la stres ar trebui sa-ti salveze viata – iti mobilizeaza atentia, muschii si sistemul imunitar pentru a te scoate rapid din pericol. Cand animalele evadeaza, ele ies imediat din modul lupta sau fugi si in modul „odihna si digerare”, in care sistemul nervos parasimpatic lucreaza pentru a-si umple resursele.
Acest raspuns la stres ar trebui sa fie de scurta durata, deoarece iti uzeaza corpul, sanatatea si energia. De asemenea, afecteaza lucruri precum inteligenta ta emotionala si luarea deciziilor. Cand esti strans lichidat, este mai probabil sa reactionezi la situatii decat sa raspunzi cu ratiune.
De asemenea, percepi lumea diferit. Stresul ne face sa ne concentram indeaproape, impiedicandu-ne sa vedem imaginea de ansamblu. Cand suntem mai calmi, atentia noastra devine mai larga. De fapt, vedem literalmente mai multe lucruri. Intr-un studiu, participantii au trecut printr-un antrenament de meditatie de trei luni. Apoi s-au angajat in ceva numit sarcina de clipire atentionala, in care urmariti imaginile care apar rapid una dupa alta. De obicei, atunci cand oamenii fac acest exercitiu, atentia lor nu capteaza toate imaginile tinta. Dar dupa acel antrenament de mindfulness, participantii au putut sa culeaga mai multe imagini tinta decat inainte de retragere, ceea ce sugereaza ca starea lor de spirit a devenit mai atenta.
A fi capabil sa participi mai mult inseamna ca observi mai multe lucruri despre alti oameni si ca poti comunica cu acestia in moduri mai puternice. Stresul ridicat si anxietatea (sau orice fel de emotie negativa) ne fac sa ne concentram pe noi insine, dintr-un motiv evolutiv: cand stramosii nostri erau stresati, a fost pentru ca se aflau intr-o situatie de supravietuire. A fost bine sa fii concentrat asupra ta ca sa-ti poti salva viata.
Cand suntem stresati, este mai putin probabil sa observam daca un coleg arata ars sau trist si mai probabil sa fim iritati daca nu functioneaza asa cum ne asteptam. Cu toate acestea, atunci cand va aflati intr-un loc mai calm si mai fericit, probabil ca aceasta este ziua in care veti avea mai multa empatie: va veti observa colegul si va veti face timp sa va adresati si sa intrebati daca puteti face ceva pentru a-l sustine.
Cand esti calm, iti gestionezi si energia pentru ca nu te arde in mod constant, petrecandu-ti zilele cu sistemul nervos simpatic in plina sursa. Calmul te ajuta sa te concentrezi pe ceea ce trebuie sa faci si sa faci asta mult mai repede.
Calmul va poate afecta si creativitatea. Cercetarile sugereaza ca ideile noastre cele mai creative vin in momente in care nu suntem concentrati sau stresati in mod activ. Suntem cei mai creativi atunci cand creierul nostru este in modul unde alfa, care este o stare de spirit relaxata, cum ar fi atunci cand esti sub dus sau faci o plimbare in natura. Intr-adevar, oamenii care merg intr-o retragere imersiva in natura timp de patru zile se intorc cu 50% creativitate sporita.
Daca doriti sa profitati la maximum de dvs. in ceea ce priveste productivitatea, creativitatea si inovatia – sa faceti progrese la locul de munca sau doar sa rezolvati problemele de baza ale vietii cu care va confruntati – calmul este cheia.
Cum sa cultivam o stare de spirit calma
Stim cum sa devenim stresati. Cei mai multi dintre noi sunt foarte buni in a ne activa sistemul suprarenal si a ne inlatura. Intrebarea devine, asadar, cum te
relaxezi Cercetarile sugereaza cateva practici care nu numai ca se simt bine, ci si ne pun intr-o stare mai calma, mai relaxata – o stare din care putem face fata mai bine la orice ne-ar arunca viata.
1. Respiratia.Jake, care apare in cartea mea The Happiness Track, era un ofiter de marine americane responsabil de un Humvee pe un convoi care traverseaza Afganistan, cand vehiculul sau a trecut peste un dispozitiv exploziv improvizat. Dupa explozie, s-a uitat in jos si a vazut ca picioarele ii erau grav fracturate sub genunchi. In acel moment de soc, teroare si durere, si-a amintit de un exercitiu de respiratie despre care citise pentru situatii extreme de razboi.
I-a permis sa-si faca datoria, care era sa verifice pe toti ceilalti din vehicul. I-a dat prezenta sufleteasca sa dea ordin sa cheme ajutor si apoi sa-si inchida propriile picioare si sa le sprijine inainte de a cadea inconstient – ceea ce i-a salvat viata.
Respiratia noastra este o modalitate puternica de a ne regla emotiile si este ceva pe care il consideram de la sine inteles. Prin respiratie, va puteti activa sistemul nervos parasimpatic – raspunsul calmant al corpului.
De aceea, ne-am orientat spre respiratie pentru a-i ajuta pe veterani, dintre care 50% nu vad nicio imbunatatire a simptomelor de trauma din terapie sau medicamente. Veteranii erau sceptici, dar am inceput sa le invatam diferite exercitii de respiratie. In cateva zile, unii dintre ei au inceput sa doarma fara medicamente; dupa programul de o saptamana, multi dintre ei nu s-au mai calificat ca avand stres post-traumatic, iar asta a persistat pana la un an mai tarziu.
Folosindu-ti respiratia, poti schimba felul in care te simti. Intr-un alt studiu, cercetatorii au observat oamenii care simt emotii diferite si au descoperit ca exista un model diferit de respiratie pentru fiecare. Apoi, le-au oferit altor oameni diferite modele de respiratie pe care sa le execute si i-au intrebat: „Cum va simtiti
” S-a dovedit ca efectuarea acestor exercitii de respiratie a evocat de fapt emotiile.
Unul dintre cele mai linistitoare exercitii de respiratie pe care le puteti face este sa inspirati (de exemplu, numarand pana la patru), tineti si apoi expirati pana la de doua ori mai mult (de exemplu, numarand pana la sase sau opt). Va puteti strange usor gatul, scotand un sunet ca cel al oceanului, care este folosit in respiratia de relaxare profunda. Pe masura ce faci asta, in special datorita acelor expiratii lungi, activezi sistemul nervos parasimpatic, reducand ritmul cardiac si tensiunea arteriala.
Respiratia constienta
O modalitate de a dezvolta rezistenta la stres, anxietate si furie
Incercati acum
2. Compasiune de sine.Adesea suntem cel mai rau critic al nostru. Credem ca a fi autocritici ne va ajuta sa fim mai constienti de noi insine si ne va face sa muncim mai mult, dar acesta este un mit. De fapt, conform multor cercetari, autocritica ne distruge rezistenta. Suntem mai putin capabili sa invatam din greselile noastre atunci cand ne batem pe noi insine. Oamenii autocritici au tendinta de a avea mai multa anxietate si depresie si o incapacitate de a se reface dupa lupte.
Imaginati-va pe cineva care alerga intr-un maraton pentru prima data in viata si se impiedica si se prabuseste. Cineva de pe margine spune: „Esti un invins, asa ca nu esti un alergator. Ce cauti aici
Du-te acasa.” Acea persoana este vocea noastra interna, autocritica. Compasiunea de sine este cineva de cealalta parte, care spune: „Toata lumea cade, este normal. Esti atat de grozav, incat omori asta.”
Compasiunea de sine este abilitatea de a fi constient de emotiile tale – constient de emotiile care au loc in interior ori de cate ori esuezi la ceva. Nu inseamna ca te identifici cu ei; le poti observa si observa, fara a alimenta focul. Compasiunea de sine implica, de asemenea, intelegerea faptului ca toata lumea face greseli si ca face parte din a fi uman. Si este abilitatea de a vorbi cu tine insuti asa cum ai vorbi cu un prieten care tocmai a esuat, cu caldura si amabilitate.
Cand adoptam aceasta atitudine, sugereaza cercetarile, suntem mai calmi – avem mai putine sentimente de stres, precum si niveluri mai scazute de cortizol. De asemenea, suntem mai rezistenti: ne este mai putin frica de esec si mai motivati sa ne imbunatatim.
3. Conexiune.Cat de des suntem de fapt prezenti pentru o alta persoana 100%.
Cand a fost ultima data cand cineva a fost 100% prezent cu tine, chiar si sotul tau
. Exista o epidemie de singuratate in Statele Unite si in intreaga lume. Stim ca acele sentimente de singuratate sunt extrem de distructive pentru corpul si mintea noastra, ducand la o sanatate mai proasta si chiar la moarte mai devreme. Iar stresul si lipsa de calm din lumea de astazi pot contribui la aceasta singuratate din cauza modului in care tinde sa ne concentram pe noi insine.
Cea mai mare nevoie a noastra umana, dupa mancare si adapost, este sa ne conectam cu alti oameni intr-un mod pozitiv. Din momentul in care ne nastem si pana in ultima zi, avem un dor profund si profund de a ne apartine unul altuia. Si cand indeplinim aceasta nevoie, ne aduce mai mult calm: oxitocina si opioidele naturale pe care le eliberam atunci cand ne conectam pot exercita o influenta calmanta asupra corpului nostru, iar cunoasterea ca avem sprijinul altora ne poate linisti mintea. Cand ne confruntam cu adversitate, cercetarile sugereaza ca relatiile si comunitatea noastra au un rol important de jucat in rezilienta noastra.
Deci, cum cream o stare de spirit in care ne simtim mai conectati
Vestea buna este ca, avand grija de tine si de propria ta bunastare cu practici precum respiratia si autocompasiunea, poti sa-ti indrepti mai multa atentie spre exterior pentru a te simti si mai conectat. Emotiile pozitive precum calmul ne fac in mod natural sa ne simtim mai aproape de alti oameni. Puteti incerca practici specifice pe care cercetarile le-au gasit pentru a va spori si sentimentul de conexiune.
4. Compasiune pentru altii.Imagineaza-ti o zi in care lucrurile nu merg bine pentru tine – ti-ai varsat cafeaua pe tine si ploua. Si apoi suna un prieten care are o adevarata urgenta in viata lui, iar tu sari si mergi sa-i ajuti imediat. Ce se intampla cu starea ta de spirit in acel moment
Dintr-o data ai energie mare; sunteti complet la dispozitia lor. Aceasta este ceea ce practica altruismul, serviciul si compasiunea face in viata ta.
Iti creste enorm starea de bine, asa cum am experimentat multi dintre noi cand facem mici acte de bunatate. Cand simtim compasiune, ritmul cardiac scade si sistemul nostru nervos parasimpatic este mai activat.
Bunatatea si compasiunea ne pot ajuta, de asemenea, sa ne protejam de adversitate. Intr-unul dintre studiile mele preferate, cercetatorii au descoperit ca oamenii care trecusera prin situatii de viata traumatice aveau o durata de viata mai scurta. Dar printre acesti participanti, a existat un grup mic de oameni care pareau sa continue sa traiasca. Ce se intampla cu acesti oameni
Cand cercetatorii au sapat putin mai adanc, au descoperit ca toti erau implicati in a ajuta prietenii si familia in viata lor – de la asistenta cu transportul sau cumparaturile pana la treburile casnice si ingrijirea copiilor. Serviciul este una dintre cele mai profunde moduri de a hrani comunitatea din jurul tau, dar si de a te hrani, inspira si energiza. Este ca acea carte pentru copii — cand umpli galeata cuiva, o umple si pe a ta.
Cultivarea calmului nu inseamna a evita orice fel de emotie stresanta. De fapt, atunci cand ne facem timp sa respiram, sa ne conectam si sa ne ingrijim, unele dintre sentimentele negative de care am fugit s-ar putea sa ne ajunga din urma. Dar acesta este timpul pentru autocompasiune; este in regula sa te simti rau. Rezilienta nu inseamna ca vom fi fericiti tot timpul, dar inseamna ca avem energia, mentalitatea si sprijinul celorlalti pentru a ne ajuta sa facem fata furtunii.
Discursul pe care se bazeaza acest eseu face parte din seria de vorbitori Positive Links a Centrului pentru Organizatii Pozitive al Universitatii din Michigan. Centrul este dedicat construirii unei lumi mai bune, fiind pionierat in stiinta organizatiilor infloritoare.
