Chiar acum, simt stresul puternic in stomac. In aceasta dimineata, am primit un telefon de la un prieten apropiat care avea nevoie de sprijin, ceea ce m-a impiedicat sa incep acest articol. In orice moment, ma astept ca unul dintre colegii mei sa-mi trimita un e-mail pentru a-mi cere ajutor cu o misiune de ultima ora. Si sunt gata sa parasesc biroul devreme pentru o programare la dentist, dupa care ma voi grabi acasa sa gatesc o cina tarzie.
Sunt sub presiunea timpului – si stiu ca nu sunt singur. Daca esti o femeie, sau un parinte singur sau practic oricine care traieste in societatea americana go-go-go de astazi, probabil ca esti si tu. Cand cercetatorii au chestionat americanii inainte de 2011, aproximativ jumatate au spus ca aproape niciodata nu au avut timp liber, iar doua treimi au spus ca uneori sau intotdeauna s-au simtit grabiti (desi un studiu mai recent sugereaza ca lucrurile se pot imbunatati putin).
Dupa cum scriu cercetatoarea Cassie Mogilner si colegii sai intr-o lucrare din 2012, „Cu orele de veghe consumate in mare masura de munca, raman minute pretioase pentru lista zilnica de sarcini, inclusiv exercitii fizice, curatare si socializare cu prietenii si familia”.
Publicitate
X
La prima vedere, problema pare simpla. Presiunea timpului se reduce la lipsa timpului, corect
, partial. Este sentimentul ca nu avem suficient timp sa facem ceea ce vrem sa facem, dar se dovedeste ca sentimentele si suficiente si dorintele sunt oarecum subiective.
Din 1965 pana in 2003, saptamana medie de munca americana a scazut de fapt cu trei ore, in timp ce timpul liber a crescut. Si in multe locuri din lumea dezvoltata, saptamana de lucru a devenit si mai scurta de atunci. Intr-un studiu efectuat pe peste 7.000 de australieni care lucreaza, cercetatorii au declarat ca presiunea timpului este o „iluzie”. Ei au estimat cat timp este necesar pentru viata de baza – ore de munca platita, treburile casnice si ingrijirea personala – si l-au comparat cu cat timp liber aveau oamenii in programul lor real. Se pare ca a existat o mare discrepanta, care a fost cea mai extrema pentru gospodariile fara copii si cea mai mica pentru parintii singuri.
„Cei care se simt cel mai suprasolicitati – cei care au cel mai putin „timp liber” – o fac in mare parte singuri”, au scris cercetatorii. Cu alte cuvinte, am putea, teoretic, sa petrecem mai putine ore castigand bani, aspirand si spaland vase, sau gatind si mancand, si ne-am descurca fara sa fim coplesiti.
Desi s-ar putea sa nu doriti sa supravietuiti chiar peste pragul saraciei sau sa acordati cat mai putina atentie copiilor dvs., punctul mai larg este important: stresul de timp strans are de-a face cu lucrurile pe care le pretuim si timpul pe care le dedicam acestora. Si, sugereaza alte cercetari, se refera si la atitudinile si mentalitatile noastre cu privire la timp. In loc sa dam vina mereu pe ceas, putem gasi unele radacini ale crizei timpului adanc in propria noastra psihologie. Iata cateva informatii stiintifice care va vor ajuta sa faceti o distinctie intre presiunea reala a cronometrului si presiunea inutila pe care s-ar putea sa o exercitati asupra dvs.

1. Placere si pasiune

Intr-un studiu din 2004 asupra a aproape 800 de oameni care lucreaza in Ohio, cercetatorii s-au confruntat cu un puzzle.
Cand femeile faceau mai mult de 10 ore de munca casnica pe saptamana, se simteau mai presate de timp si, la randul lor, mai deprimate. Dar cand barbatii faceau aceleasi treburi casnice, nu. Un model similar a aparut pentru voluntariat: barbatii care s-au oferit mai mult voluntar au fost mai putin deprimati, dar femeile au fost stresate de timp si nu pareau sa experimenteze atat de multe beneficii.
Explicatia cu care au venit cercetatorii, sustinuta de relatarile oamenilor despre modul in care isi petreceau timpul, a fost ca barbatii tind sa faca treburile casnice mai placute si sa faca voluntariat. Ei taiau iarba si antreneaza echipele de fotbal; ei intra in flux si simt un sentiment de realizare. Femeile, pe de alta parte, sunt adesea ocupate cu treburile zilnice mici si repetitive si cu munca de serviciu: mai putin aplauda si stapaneste si mai mult incearca sa nu adoarma la intalnirile scolare.
Deloc surprinzator, o zi plina de activitati oarecum captivante se simte mai putin ocupata si stresanta decat o zi de grea. Daca timpul zboara (intr-un mod bun) cand te distrezi, pare sa zboare si (intr-un mod rau) cand nu esti. Acest element subiectiv ar fi putut crea mai mult un sentiment de presiune a timpului la femeile care au participat la studiu, chiar daca activitatile barbatilor le-au egalat sau depasit pe ale lor in ore.
Un efect similar are loc la locul de munca. Intr-un studiu, cercetatorii au chestionat peste 2.500 de angajati ai unei companii de tehnologie si a unei companii de servicii financiare. Ei au descoperit ca oamenii care sunt mai pasionati, care aspira sa faca lucruri care conteaza pentru ei la locul de munca, nu sunt la fel de grabiti si framantati ca altii.
Daca simtiti lipsa de timp, este posibil sa nu va bucurati de activitatile care va umplu programul. Viata poate fi asa uneori, dar daca te simti coplesit, s-ar putea sa ajute sa adaugi inca ceva in ziua ta – ceva care te tine angajat.

2. Conflictul interior

De ce pasiunea pare sa ne elibereze timpul
Cercetatorii care au observat acest fenomen au vrut sa descopere ce se intampla cu adevarat.
Ei au gasit un indiciu atunci cand i-au intrebat pe angajati despre cat de conflictuale sau aliniate sunt obiectivele lor. Angajatii lipsiti de pasiune au spus ca obiectivele lor erau concurenta intre ele, lupta pentru timp si atentie; de exemplu, dorinta de a se descurca bine la serviciu ar putea ingreuna sa ajungi acasa la cina cu familia. Insa angajatii pasionati erau diferiti: isi vedeau obiectivele ca a se sprijini reciproc. La urma urmei, gatitul sanatos acasa si legatura cu familia le-ar putea oferi maine mai multa energie si motivatie.

Gift of Time

Petrece timp de calitate cu oamenii carora le pasa
Incearca-l acum
Deci, presiunea timpului nu se refera doar la cat de placute sunt activitatile noastre, ci si la cat de bine se potrivesc in capul nostru. Un studiu a constatat ca oamenii care pur si simplu se gandesc la obiective conflictuale – cum ar fi economisirea de bani in comparatie cu cumpararea de lucruri frumoase sau sa fie sanatosi in comparatie cu consumul de alimente gustoase – se simt mai stresati si anxiosi si, la randul lor, mai scurteaza timpul.
Profesorul de la Knox College, Tim Kasser, un expert in materialism, care a fost coautor al unei lucrari fundamentale despre deficitul de timp, a glumit odata: „Daca fiecare proiect de cercetare la care lucrez in prezent ar fi o pisica care locuieste in casa mea, ar fi foarte clar ca Am avut o problema.” Daca lista de lucruri de facut pare o turma de feline flamande, toate in competitie pentru singura ta cutie de mancare, nu e de mirare ca esti coplesit.
Desi putem alege liber unele sarcini din farfurie, altele sunt in mare masura produsul societatii sau culturii noastre, spune profesorul de la Universitatea Nationala din Australia, Lyndall Strazdins, care a petrecut ultimul deceniu incercand sa arate cat de importanta lipsa timpului pentru sanatatea individuala si publica. De exemplu, a fi o buna mama suburbana astazi pare sa includa sa-ti conduci copiii cu sofer prin cartier la nenumarate sporturi si hobby-uri.
„Daca nu faci asta, atunci simti ca nu esti la inaltimea unui set de norme, dar daca nu faci [altceva], nu te ridici nici la un alt set de norme.” spune Strazdins. „Ai 24 de ore… si ajungi intr-un punct in care pur si simplu nu-ti poti extinde ziua.” Daca simtiti o multime de conflicte interioare cu privire la o sarcina, atunci s-ar putea sa va ganditi sa o lasati sa plece.

3. Un sentiment de control
Adesea, cand suntem prinsi intr-un conflict de timp, este din cauza unor obligatii externe: ridicarea de la gradinita se confrunta cu o intalnire importanta; tura ta de lucru incepe la 9, dar autobuzul intarzie. Presiunea timpului merge mana in mana cu sentimentul ca nu detineti controlul asupra propriului program.
Intr-un studiu din 2007, cercetatorii au intervievat 35 de mame care lucreaza cu venituri mici, care aveau grija de cel putin un copil. Le-au rugat mamelor sa vorbeasca despre cum au petrecut ziua precedenta si cum reusesc sa-si hraneasca familiile atunci cand este agitatie.
Cercetatorii au reusit sa identifice diferite moduri de a gestiona timpul, dintre care unele au avut mai mult succes decat altele.
Cel mai putin reusit a fost stilul „reactiv”, in care mamele nu se simteau in control asupra zilelor lor. Toate acele mame s-au simtit lipsite de timp, datorate ceasului, incapabile sa realizeze tot ce si-au dorit. In schimb, mamele care au avut un stil de timp „activ” au avut un oarecare succes in a-si programa, gestiona si structura zilele. Ei s-au simtit putin mai stapan pe timpul lor si putin mai putin stresati decat grupul reactiv.
„Oamenii se plang adesea ca se afla intr-o problema de timp nu numai pentru ca sunt ocupati in mod obiectiv, ci si pentru ca percep o lipsa de control asupra timpului lor”, scriu cercetatoarea Ashley V. Whillans si colegii ei. Aceasta perceptie se poate baza pe circumstantele vietii noastre – pentru ca avem ore de lucru nenegociabile sau copii carora nu le place sa doarma noaptea – dar poate face si parte din psihologia noastra.
Potrivit cercetarilor, mai degraba decat sa experimenteze viata ca stapani ai propriei soarte, unii oameni tind sa simta ca sunt la cheremul fortelor externe (si, prin urmare, mai putin rezistenti la stres si mai deprimati). Daca acest lucru te descrie, ti-ar putea fi mai greu sa-ti recapete un sentiment de control asupra programului tau.
In acest caz, incercati sa tineti ochii pe premiu si faceti tot ce puteti pentru a obtine un sentiment de control asupra timpului dvs. Fa pasi mici, cum ar fi optimizarea listei de lucruri de facut sau exersarea sa spui „nu” persoanelor care cer favoruri.

4. Valoarea timpului tau

O ultima piesa a puzzle-ului presiunea timpului este banii, iar aceasta este complicata. Daca lucrezi in mai multe locuri de munca sau nu poti plati pentru o dadaca, esti obligat sa te simti fara timp. Dar unele cercetari au descoperit ca oamenii cu venituri mari se simt deosebit de scurte de timp – iar oamenii care devin mai bogati devin si mai tulburati decat erau inainte. Chiar si doar sa te simti bogat – atunci cand economiile tale sunt la capatul superior al scalei intr-un formular pe care il completezi – te poate face sa te simti mai grabit.
„Intr-o societate ca a noastra, raspunsul de baza [pentru fericire] este sa faci mai multi bani, sa cumperi mai multe lucruri”, spune Kasser. „Ceea ce incercam sa spunem este, ei bine, nu; de fapt oamenii au nevoie de mai mult timp.”
De ce s-ar simti o multime de bani ca o lipsa de timp.
O posibilitate este ca oamenii bogati au atat de multe lucruri pe care le-ar putea face cu banii lor, dar doar cateva ore in afara serviciului pentru a le face, sugereaza cercetatorii Daniel Hamermesh si Jungmin Lee. Atat de multe hobby-uri scumpe de urmat, atat de putin timp!
„Cei care se simt cel mai mult suprasolicitati – cei care au cel mai putin „timp liber” – in mare masura isi fac singuri.”
– Cercetatorii Robert E. Goodin si colab.
Dar o alta posibilitate este ca pur si simplu pun mai mult pret pe timpul lor. Daca fiecare ora in care nu lucreaza este de 100 USD pe care ar fi putut-o castiga, ar fi bine sa foloseasca acea ora bine.
Dupa cum ne-ar aminti economistii, atunci cand ceva este rar, valoarea lui creste, dar este si opusul adevarat. Cand ceva este valoros (cum ar fi timpul), il percepem a fi mai rar. Intr-un experiment, cercetatorii au cerut 67 de studenti sa se angajeze intr-o activitate de consultanta simulata, pentru care ar „taxa” 1,50 USD sau 0,15 USD pe minut. Studentii care incasau 1,50 USD s-au simtit mai presati de timp – chiar daca nu aveau de gand sa castige acesti bani! Intr-un alt experiment, cand oamenilor li s-a cerut sa-si calculeze salariul pe ora, cei cu venituri mari s-au simtit si mai lipsiti de timp.
„Sentimentul presiunii timpului nu este doar o functie a diferentelor individuale, a cantitatii cantitative de timp petrecut la munca sau chiar a conditiilor de munca ale oamenilor, desi acesti factori sunt in mod evident importanti”, scriu cercetatorii Sanford E. DeVoe si Jeffrey Pfeffer. „Presiunea timpului este cel putin partial rezultatul proceselor psihologice si al perceptiei valorii timpului.”
Toate acestea sunt vesti bune si vesti proaste. Inseamna ca eforturile noastre de optimizare si planificare, planificare si eficientizare ar putea sa nu ajunga la miezul problemei. Dar inseamna, de asemenea, ca este posibil sa avem mai multa parghie decat credem, chiar daca nu putem produce ore libere pentru a suna un prieten sau a merge la dentist. Presiunea timpului este decalajul inconfortabil dintre felul in care ne-am dori sa ne petrecem timpul – si cum credem ca ne-ar face sa ne simtim – si cum il petrecem si ne simtim acum. Avand in vedere asta, s-ar putea sa gasim un loc pentru a respira.