Un deceniu de cercetare despre recunostinta mi-a aratat ca atunci cand viata merge bine, recunostinta ne permite sa sarbatorim si sa marim bunatatea. Dar cand viata merge prost
. In mijlocul vartejului economic care a cuprins tara noastra, am fost adesea intrebat daca oamenii pot – sau chiar ar trebui – sa se simta recunoscatori in circumstante atat de ingrozitoare.
Raspunsul meu este ca nu numai ca o atitudine recunoscatoare va ajuta, ci este esentiala. De fapt, tocmai in conditii de criza avem cel mai mult de castigat printr-o perspectiva recunoscatoare asupra vietii. In fata demoralizarii, recunostinta are puterea de a energiza. In fata frangerii, recunostinta are puterea de a vindeca. In fata disperarii, recunostinta are puterea de a aduce speranta. Cu alte cuvinte, recunostinta ne poate ajuta sa facem fata momentelor grele.
Nu ma intelege gresit. Nu sugerez ca recunostinta va veni usor sau natural intr-o criza. Este usor sa te simti recunoscator pentru lucrurile bune. Nimeni nu „se simte” recunoscator ca si-a pierdut un loc de munca sau o casa sau o sanatate buna sau ca a avut un impact devastator asupra portofoliului sau de pensionare.
Publicitate
X
Dar este vital sa facem o distinctie intre a te simti recunoscator si a fi recunoscator. Nu avem control total asupra emotiilor noastre. Nu ne putem dori cu usurinta sa ne simtim recunoscatori, mai putin deprimati sau fericiti. Sentimentele decurg din felul in care privim lumea, gandurile pe care le avem despre felul in care sunt lucrurile, cum ar trebui sa fie lucrurile si distanta dintre aceste doua puncte.
Dar a fi recunoscator este o alegere, o atitudine predominanta care dureaza si este relativ imuna la castigurile si pierderile care curg in si din viata noastra. Cand se produce un dezastru, recunostinta ofera o perspectiva din care putem privi viata in intregime si sa nu fim coplesiti de circumstante temporare. Da, aceasta perspectiva este greu de realizat, dar cercetarile mele spun ca merita efortul.

Aminteste-ti de rau
Incercarile si suferinta pot de fapt rafina si adanci recunostinta daca le permitem sa ne arate ca nu luam lucrurile de la sine inteles. Sarbatoarea noastra nationala de recunostinta, Ziua Recunostintei, s-a nascut si a crescut din vremuri grele. Prima Ziua Recunostintei a avut loc dupa ce aproape jumatate din pelerini au murit din cauza unei ierni si a unui an aspre. A devenit sarbatoare nationala in 1863, in mijlocul Razboiului Civil si a fost mutata la data actuala in anii 1930, dupa Depresiunea.
De ce
Ei bine, cand vremurile sunt bune, oamenii iau prosperitatea de la sine inteles si incep sa creada ca sunt invulnerabili. In vremuri de incertitudine, totusi, oamenii isi dau seama cat de neputinciosi sunt sa-si controleze propriul destin. Daca incepi sa vezi ca tot ce ai, tot ceea ce ai contat, poate fi luat, devine mult mai greu sa iei de la sine inteles.

Proiectul Recunostintei

Ce-ar fi daca nu am lua lucrurile bune de bune
Aflati cum recunostinta poate duce la o viata mai buna – si la o lume mai buna – in aceasta noua carte GGSC.
Comanda acum
Criza ne poate face mai recunoscatori, dar cercetarile arata ca recunostinta ne ajuta si sa facem fata crizei. Cultivarea in mod constient a unei atitudini de recunostinta construieste un fel de sistem imunitar psihologic care ne poate amortiza atunci cand cadem. Exista dovezi stiintifice ca oamenii recunoscatori sunt mai rezistenti la stres, fie ca sunt probleme minore de zi cu zi sau rasturnari personale majore. Contrastul dintre suferinta si rascumparare serveste drept baza pentru unul dintre sfaturile mele de a practica recunostinta: aminteste-ti de rau.
Functioneaza astfel: Gandeste-te la cele mai rele momente din viata ta, la durerile tale, la pierderile tale, la tristetea ta – si apoi aminteste-ti ca aici esti, capabil sa iti amintesti de ele, ca ai trecut prin cele mai rele momente din viata ta, ai avut prin trauma, ai trecut de incercare, ai indurat ispita, ai supravietuit unei relatii proaste, iti faci drum din intuneric. Amintiti-va de lucrurile rele, apoi uitati-va pentru a vedea unde va aflati acum.
Acest proces de a ne aminti cat de dificila a fost viata si cat de departe am ajuns creeaza un contrast explicit care este un teren fertil pentru recunostinta. Mintile noastre gandesc in termeni de contrafactuale – comparatii mentale pe care le facem intre felul in care sunt lucrurile si felul in care lucrurile ar fi putut fi diferite. Compararea prezentului cu vremurile negative din trecut ne poate face sa ne simtim mai fericiti (sau cel putin mai putin nefericiti) si sa ne sporim sentimentul general de bunastare. Acest lucru deschide usa pentru a face fata cu recunostinta.
Incercati acest mic exercitiu. Mai intai, gandeste-te la unul dintre cele mai nefericite evenimente pe care le-ai trait. Cat de des te gandesti la acest eveniment astazi
. Contrastul cu prezentul te face sa te simti recunoscator si multumit
. Iti dai seama ca situatia ta actuala de viata nu este atat de rea pe cat ar putea fi
Incearca sa realizezi si sa apreciezi cat de mult mai buna este viata ta acum. Ideea nu este sa ignorati sau sa uitati trecutul, ci sa dezvoltati un cadru fructuos de referinta in prezent din care sa priviti experientele si evenimentele.
Exista o alta modalitate de a stimula recunostinta: confrunta-ti propria mortalitate. Intr-un studiu recent, cercetatorii au cerut participantilor sa-si imagineze un scenariu in care sunt prinsi intr-o cladire arzatoare, depasiti de fum si ucisi. Acest lucru a dus la o crestere substantiala a nivelurilor de recunostinta, dupa cum au descoperit cercetatorii cand au comparat acest grup cu doua conditii de control care nu au fost obligati sa-si imagineze propriile morti.
In aceste moduri, amintirea celor rele ne poate ajuta sa apreciem cele bune. Dupa cum a spus odata teologul german si pastorul luteran Dietrich Bonhoeffer, „Recunostinta schimba durerile memoriei intr-o bucurie linistita”. Stim ca recunostinta sporeste fericirea, dar de ce
Recunostinta maximizeaza fericirea in mai multe moduri si un motiv este ca ne ajuta sa reincadram amintirile evenimentelor neplacute intr-un mod care le scade impactul emotional neplacut. Acest lucru implica faptul ca copingul recunoscator implica cautarea consecintelor pozitive ale evenimentelor negative. De exemplu, a face fata recunoscator ar putea implica sa vedem cum un eveniment stresant a modelat cine suntem astazi si ne-a determinat sa reevaluam ceea ce este cu adevarat important in viata.

Reincadrarea dezastrului
A spune ca recunostinta este o strategie utila pentru a gestiona sentimentele ranite nu inseamna ca ar trebui sa incercam sa ignoram sau sa negam suferinta si durerea.
Domeniul psihologiei pozitive a fost uneori criticat pentru ca nu a recunoscut valoarea emotiilor negative. Barbara Held de la Colegiul Bowdoin din Maine, de exemplu, sustine ca psihologia pozitiva a fost prea negativa in ceea ce priveste negativitatea si prea pozitiva in ceea ce priveste pozitivitatea. A nega ca viata are partea ei de dezamagiri, frustrari, pierderi, rani, esecuri si tristete ar fi nerealist si de nesuportat. Viata este suferinta. Nicio cantitate de exercitii de gandire pozitiva nu va schimba acest adevar.
Asa ca le spune oamenilor pur si simplu sa se ridice, sa-si numere binecuvantarile si sa-si aminteasca cat de mult mai trebuie sa fie recunoscatori poate face cu siguranta mult rau. Procesarea unei experiente de viata printr-o lentila recunoscatoare nu inseamna negarea negativitatii. Nu este o forma de happiologie superficiala. In schimb, inseamna sa-ti dai seama de puterea pe care o ai de a transforma un obstacol intr-o oportunitate. Inseamna reincadrarea unei pierderi intr-un castig potential, reformularea negativitatii in canale pozitive pentru recunostinta.
Un numar tot mai mare de cercetari a examinat cat de recunoscator functioneaza reformarea. Intr-un studiu realizat la Eastern Washington University, participantii au fost repartizati aleatoriu intr-unul dintre cele trei grupuri de scris care isi aminteau si raportau despre o amintire neplacuta deschisa – o pierdere, o tradare, victimizare sau o alta experienta suparatoare personala. Primul grup a scris timp de 20 de minute despre probleme care erau irelevante pentru memoria lor deschisa. Al doilea a scris despre experienta lor legata de memoria lor deschisa.
Cercetatorii au cerut celui de-al treilea grup sa se concentreze asupra aspectelor pozitive ale unei experiente dificile si sa descopere ce i-ar putea face acum sa se simta recunoscatori. Rezultatele au aratat ca au demonstrat mai multa inchidere si un impact emotional mai putin neplacut decat participantii care tocmai au scris despre experienta fara a fi indemnati sa vada modalitati in care aceasta ar putea fi rascumparata cu recunostinta. Participantilor nu li s-a spus niciodata sa nu se gandeasca la aspectele negative ale experientei sau sa nege sau sa ignore durerea. Mai mult, participantii care au gasit motive pentru a fi recunoscatori au demonstrat mai putine amintiri intruzive, cum ar fi intrebarea de ce s-a intamplat, daca ar fi putut fi prevenit sau daca au crezut ca ei au cauzat acest lucru. Gandirea cu recunostinta, a aratat acest studiu, poate ajuta la vindecarea amintirilor tulburatoare si, intr-un fel, la rascumpararea lor – un rezultat care a avut ecou in multe alte studii.
In urma cu cativa ani, le-am rugat oamenilor cu boli fizice debilitante sa scrie o naratiune despre o perioada in care au simtit un sentiment profund de recunostinta fata de cineva sau pentru ceva. Le-am rugat sa se lase sa recreeze acea experienta in mintea lor, astfel incat sa poata simti emotiile de parca s-ar fi transportat inapoi in timp la evenimentul in sine. De asemenea, i-am pus sa reflecteze la ceea ce au simtit in acea situatie si la modul in care si-au exprimat acele sentimente. In fata bolilor progresive, oamenii gasesc adesea viata extrem de provocatoare, dureroasa si frustranta. M-am intrebat daca ar fi chiar posibil ca ei sa gaseasca ceva pentru care sa fie recunoscatori. Pentru multi dintre ei, viata se invartea in jurul vizitelor la clinica de durere si farmacie. Nu as fi fost deloc surprins daca resentimentele ar fi umbrit recunostinta.

Mai multe despre Recunostinta

Cat de recunoscator sunteti
Faceti testul nostru.
Cititi despre modalitatile in care recunostinta se poate intoarce inapoi.
Copiii tai se comporta uneori ca niste baieti cu drepturi
Acest videoclip poate ajuta.
Dupa cum s-a dovedit, majoritatea respondentilor au avut dificultati in stabilirea unui anumit caz – pur si simplu au avut atat de multe in viata lor pentru care le-au fost recunoscatori. Am fost uimit de adancimea profunda a sentimentelor pe care le transmiteau in eseurile lor si de puterea aparenta de transformare a vietii a recunostintei in multe dintre vietile lor.
A fost evident din citirea acestor relatari narative ca (1) recunostinta poate fi un sentiment covarsitor de intens, (2) recunostinta pentru darurile pe care altii le trec cu usurinta cel mai mult poate fi cea mai puternica si frecventa forma de recunostinta si (3) recunostinta poate fi aleasa. in ciuda situatiei sau circumstantelor cuiva. M-a surprins si rasturnarea rascumparatoare care a avut loc in aproape jumatate dintre aceste naratiuni: din ceva rau (suferinta, adversitate, suferinta) a aparut ceva bun (viata noua sau noi oportunitati) pentru care persoana s-a simtit profund recunoscator.
Daca sunteti tulburat de o memorie deschisa sau de o experienta neplacuta din trecut, ati putea lua in considerare incercarea de a reformula modul in care ganditi despre asta folosind limbajul recunostintei. Experientele neplacute din viata noastra nu trebuie sa fie de o varietate traumatizanta pentru ca noi sa beneficiem cu recunostinta de ele. Indiferent daca este un eveniment mare sau mic, iata cateva intrebari suplimentare pe care sa ti le pui:
Ce lectii m-a invatat experienta
. Pot gasi modalitati de a fi recunoscator pentru ceea ce mi s-a intamplat acum, desi nu eram la momentul in care s-a intamplat.
Ce abilitate a atras din mine experienta care m-a surprins
Cum sunt acum mai mult persoana pe care vreau sa fiu din cauza ei

Sentimentele mele negative legate de experienta au limitat sau au impiedicat capacitatea mea de a simti recunostinta in timpul de cand a avut loc
Experienta a inlaturat un obstacol personal care anterior m-a impiedicat sa ma simt recunoscator
. Aminteste-ti, scopul tau nu este sa retraiesti experienta, ci mai degraba sa obtii o noua perspectiva asupra ei. Simpla repetitie a unui eveniment suparator ne face sa ne simtim mai rau. De aceea, catharsisul a fost rareori eficient. Eliberarea emotionala fara o perspectiva insotitoare nu produce schimbare. Nicio cantitate de scris despre eveniment nu va ajuta daca nu puteti lua o perspectiva noua, rascumparatoare asupra lui. Acesta este un avantaj pe care il au oamenii recunoscatori – si este o abilitate pe care oricine o poate invata.