Cand vedem pe cineva care este amabil sau generos, ne da o senzatie de stralucire calda in interior. Cercetatorii numesc aceasta „elevare morala” si nu numai ca se simte bine, dar ne inspira sa vrem sa facem bine noi insine.
Dar cat de mult ne afecteaza marturisirea binelui – si de ce
O noua analiza a deceniilor de cercetare si-a propus sa afle raspunsurile. Rezultatele sugereaza ca actele noastre de bunatate si generozitate, online sau offline, pot avea efecte semnificative in comunitatile noastre.
Cercetatorii au sintetizat rezultatele a 88 de studii experimentale care au implicat peste 25.000 de participanti pentru a masura cat de mult creste propriul nostru altruism dupa ce asistam la cineva care actioneaza „prosocial” – de exemplu, mangaierea pe cineva care plange, donand pentru caritate sau actionand in mod cooperant intr-un joc competitiv. In studii, oamenii citeau sau vedeau pe cineva actionand intr-un mod amabil si util si apoi aveau ocazia sa fie ei insisi buni si generosi.
Cercetatorii au dorit, de asemenea, sa inteleaga motivele pentru care a fi martor la bunatate ii inspira pe oameni si sa identifice factorii care cresc sau scad raspunsul lor.
Reclama
X
Analiza lor a aratat un efect moderat puternic, in care persoanele care au asistat la altruism au avut tendinta de a-si urma singuri exemplul. Asta inseamna ca atunci cand oamenii modeleaza un comportament bun si util, acesta are un impact sanatos asupra raspandirii bunatatii intr-o comunitate.
„Oamenii rezoneaza cand vad pe cineva facand ceva bun”, spune cercetatorul principal al studiului, Haesung Jung. „Mesajul ca aceste comportamente prosociale sunt destul de contagioase este un mesaj cu adevarat important pe care oamenii ar trebui sa-l cunoasca.”
Pentru a intelege de ce acest tip de modeling ii inspira pe oameni sa-i ajute pe altii, Jung si colegii ei au luat in considerare cateva motive posibile. De exemplu, ei au examinat daca oamenii din experimente s-ar fi putut simti pur si simplu presati sa „arate bine”, fiind mai daruitori. Dar au descoperit ca acest lucru nu parea sa conteze, deoarece oamenii de multe ori dadeau in moduri pe care le presupuneau ca vor fi anonime.
Cercetatorii s-au gandit, de asemenea, daca oamenii doar copiau comportamente pe care le-au vazut pe altcineva facand. Dar au descoperit ca martorii de bunatate au ajutat adesea in moduri care nu se potriveau cu ceea ce observasera. De exemplu, participantii ar fi putut sa fi vazut o persoana dand ajutor cuiva care a cazut pe strada si sa sfarseasca prin a dona mai mult pentru organizatii de caritate atunci cand i s-a oferit posibilitatea de a plati.
„Pot exista diferite motive pentru care oamenii imita comportamentul prosocial al altora, dar aratam ca nu este vorba cu adevarat despre mimetism”, spune ea. „In schimb, ei par sa-si asume obiectivul prosocial si sa-l generalizeze altor oameni si diferitelor forme de generozitate.”
Cu alte cuvinte, oamenii rezoneaza cu motivul de baza pentru a face bine si devin ei insisi motivati sa raspandeasca bunatatea. Acest lucru sugereaza ca oamenii sunt prosociali prin natura, asteapta inspiratia pentru a actiona.
Acte aleatorii de bunatate
Cum sa te simti mai fericit facand lucruri pentru altii
Incearca acum
Interesant este ca analizele ei au aratat ca nu parea sa conteze modul in care oamenii au asistat la un act amabil. Ei ar fi putut sa citeasca despre asta, sa se uite la o emisiune TV in care personajele au actionat altruist sau sa fie de fapt prezenti cand cineva a ajutat o alta persoana. Efectul a fost acelasi: ei aveau sa actioneze mai generos dupa aceea.
De asemenea, alti factori nu au contat – cum ar fi varsta martorului si daca au vazut sau nu pe cineva dand ajutor material (cum ar fi bani) sau ajutor nematerial (cum ar fi confortul). Aceasta inseamna ca atat de multe lucruri pe care le observam, nu doar actiunile oamenilor din jurul nostru, ci si cele pe care le vedem in mass-media sau online, pot influenta subtil comportamentul nostru.
Dar au existat cativa factori care au afectat modul in care oamenii au fost inspirati sa plateasca. Cu cat a trecut mai mult timp de cand oamenii au asistat la un act altruist, cu atat mai mult imboldul lor de a da.
In plus, femeile aveau mai multe sanse sa vrea sa „plateasca inainte” decat barbatii. Jung nu a fost prea surprins de acest lucru, deoarece cercetarile anterioare au aratat ca femeile au fost mai receptive la modelarea bunavointei si ca au avut tendinta de a „prioritiza relatiile cu ceilalti si sa se inteleaga cu ei”.
In cele din urma, a contat ce fel de raspuns la amabilitatea observata de oameni. Daca martorii au vazut oameni amabili laudati sau chiar rasplatiti cu bani, ei au mai multe sanse sa plateasca ei insisi bunatatea. Jung sugereaza ca acest lucru poate fi util pentru a sti daca dorim sa se raspandeasca altruismul.
„Demonstreaza ca avem nevoie de un mediu social in care comportamentul prosocial este intarit pozitiv pentru ca oamenii sa imite mai mult acel comportament”, spune ea.
Cercetarea ei are implicatii importante pentru societate, in special acum, cand avem nevoie de oameni sa actioneze in moduri mai prosociale purtand masti si pastrand distanta fizica pentru a preveni raspandirea COVID-19. Daca folosim puterea modelarii, spune Jung, putem construi o norma sociala de colaborare, cooperare si generozitate care ne va ajuta sa rezolvam probleme sociale mai mari, inclusiv pandemia si poate chiar schimbarile climatice.
„In organizatii, medii educationale si doar viata de zi cu zi, este important sa evidentiem bunatatea, grija si comportamentul social bun”, spune Jung. „A face bine are un impact mult mai mare decat isi dau seama oamenii.”
