In lumea noastra suprastresata, multi furnizori de servicii medicale, asistenti sociali si ingrijitori sufera de epuizare lenta, dar dureroasa. Multi dintre noi, ceilalti, lucrand ore indelungate si crescand familii, par sa se apropie si de epuizare. Uneori putem simti ca suntem prea epuizati pentru a continua sa dam altora, chiar daca daruirea este o sursa principala de fericire in viata noastra.
Deci, cum putem continua sa daruim fara sa ne epuizam
Ni se spune ca ingrijirea de sine este raspunsul: ofera-ti un rasfat; o meriti. Fa-ti timp pentru tine. Spune nu.
Intr-adevar, o analiza a cercetarii a constatat ca psihologii in formare care practica mai multa ingrijire de sine raporteaza ca se simt mai putin stresati si mai multumiti de viata. Intrebarea este: Cum arata auto-ingrijirea si cat de mult avem nevoie de ea
Advertisement
X
Dupa cum se dovedeste, trucul este sa fii orientat spre ceilalti si amabil, dar sa echilibrezi asta si cu grija de tine. Iata cateva practici care te vor ajuta sa faci asta.

1. Compasiunea de sine

O forma deosebit de puternica de ingrijire de sine implica transformarea relatiei noastre cu noi insine – in special, practicarea compasiunii de sine.
Compasiunea de sine inseamna sa te tratezi ca pe un prieten – cu bunatate mai degraba decat cu auto-judecata – mai ales in momentele in care esuezi. Compasiunea de sine inseamna sa ne amintim ca toti facem greseli, in loc sa ne batem pe noi insine. Si inseamna sa fii atent la emotii si ganduri fara a te scufunda prea mult in ele. Compasiunea de sine nu inseamna sa fii indulgent sau sa te lasi de la carlig, dar nici nu inseamna sa fii excesiv de autocritic si dur.
Elaine Beaumont de la Universitatea din Salford a efectuat numeroase studii care analizeaza impactul autocompasiunii asupra epuizarii si oboselii de compasiune. Intr-un studiu efectuat pe 100 de moase stude – care vad in mod obisnuit atat miracolul vietii noi, cat si tragediile care pot insoti nasterea – Beaumont si echipa ei au descoperit ca moasele care au avut un nivel mai ridicat de autocompasiune au prezentat, de asemenea, mai putine simptome de epuizare si oboseala de compasiune. Opusul a fost valabil in cazul moaselor care erau foarte autocritice. Ea a repetat acest studiu cu diferite profesii de ingrijitor si a gasit rezultate similare la asistente si studenti care se pregatesc pentru a deveni consilieri si psihoterapeuti.
Pe langa faptul ca sunt protejati impotriva epuizarii, oamenii care sunt mai compasivi de sine tind sa raporteze ca simt mai putin stres si emotii negative. De asemenea, sunt mai optimisti si simt mai multa fericire si alte emotii pozitive, printre alte beneficii.
Pentru a exersa autocompasiunea, incercati cateva dintre exercitiile pe care cercetatorul de pionier al autocompasiunii Kristin Neff le-a studiat si despre care a scris in cartea sa despre autocompasiune, cum ar fi sa scrieti o scrisoare de autocompasiune, sa luati o pauza pentru autocompasiune sau sa intrebati tu insuti: Cum as trata un prieten

2. Conexiune sociala
A avea grija de noi insine inseamna, de asemenea, sa cautam conexiuni sociale, care ne pot oferi sprijin practic si emotional atunci cand ne luptam. Un studiu al asistentelor a constatat ca apartenenta la un grup mai coeziv la locul de munca ajuta la prevenirea epuizarii si a oboselii de compasiune, reducand efectele stresului si traumei.
Acest lucru nu ar trebui sa fie surprinzator: conexiunea sociala, de la nastere pana la batranete, este una dintre cele mai mari nevoi ale noastre umane. Conexiunea sociala duce la rate mai scazute de anxietate si depresie, ne intareste sistemul imunitar si ne poate chiar prelungi viata.
Cercetatorii sunt de acord ca conexiunea sociala are mai putin de-a face cu numarul de prieteni pe care ii ai decat cu cat de conectat te simti in interior, subiectiv. Cu alte cuvinte, nu trebuie sa fii un fluture social pentru a culege beneficiile; urmareste doar sa cultivi un sentiment intern de apartenenta cu cei din jurul tau.
Cum
Partea dificila este ca stresul este legat de auto-concentrare; mintile noastre stresate se intorc spre mine, spre mine si spre mine – facandu-ne si mai nefericiti si deconectati de ceilalti. Meditatia, yoga, exercitiile de respiratie si plimbarile in natura, precum si reducerea cofeinei, toate ne pot ajuta sa ne calmam si sa ne simtim pregatiti sa ajungem la altii. Un studiu pe care l-am efectuat la Stanford a aratat ca meditatia de bunatate iubitoare poate fi o modalitate rapida de a cultiva un sentiment de conexiune. Mai bine, incearca sa meditezi cu un partener!

3. Empatie si compasiune

Mai multe despre auto-ingrijire si Burnout

Explorati patru factori de risc pentru burnout si cum sa-i depasiti.
Invata sa fii bun cu tine insuti fiind bun cu ceilalti.
Cat de stresat esti

Faceti testul.
Doriti sa aflati mai multe despre burnout
. Alaturati-va noua pe 29 aprilie pentru un atelier de o zi, Science of Burnout.
Ar putea parea contraintuitiv faptul ca empatia – care include asistenta la luptele celorlalti – ne-ar ajuta cu ale noastre, in special pentru ingrijitorii. Dar cercetarile in cadrul asistentilor sociali arata ca a avea mai multa empatie poate preveni, de asemenea, epuizarea. Cercetarea imagistica a creierului realizata de Tania Singer sugereaza ca antrenamentul pentru compasiune te poate face mai bine sa faci fata suferintei altor persoane, ajutandu-te sa-i ajuti pe altii fara sa platesti singur costul.
O explicatie potentiala pentru aceasta descoperire este ca, prin dezvoltarea sentimentelor precum compasiunea si empatia, suntem protejati de a ne simti stresati sau coplesiti in fata suferintei. Cand te conectezi cu adevarat cu o alta persoana care sufera, te poti simti de fapt imputernicit si energizat, deoarece esti inspirat sa inalti acea persoana.
Cu totii am avut experienta de a avea un prieten care cere ajutor intr-o perioada de urgenta. In aceste momente, de obicei suntem capabili de mult mai mult decat ne-am imaginat – se pare ca gasim rezerve ascunse de energie. Dupa aceea, ajungem sa ne simtim mult mai bine decat inainte.
Din nou, meditatia de bunatate iubitoare este o modalitate de a incepe sa cultivi empatia. Cand vorbesti cu cineva care sufera, practicarea ascultarii active te poate ajuta sa-i oferi confort si sprijin fara a fi nevoie sa-i rezolvi problemele.

Beneficiile daruirii

Daca ne putem da seama cum sa continuam sa daruim altora fara a suferi de epuizare, ne putem astepta sa obtinem multe beneficii.
De exemplu, voluntariatul poate avea un impact pozitiv asupra sanatatii, cu beneficii pentru obezitate, glicemie, tensiune arteriala si longevitate. Voluntarii mai in varsta pot obtine un mare sentiment de scop si stima de sine din voluntariat; cercetarile arata ca ii face sa se simta mai fericiti, mai conectati cu ceilalti si mai increzatori in valoarea lor de sine. Beneficiile voluntariatului pentru bunastare par a fi universale, tinand de-a lungul culturilor, precum si de-a lungul generatiilor.
Alte studii au descoperit ca suntem mai fericiti atunci cand cheltuim bani pentru altii si ca traim mai multe emotii pozitive atunci cand ne angajam in acte de bunatate fata de ceilalti, mai degraba decat pentru noi insine.
Daca sunteti timid sau introvertit sau chiar aveti anxietate sociala, oferirea altora poate de fapt sa va sporeasca fericirea. Desi daruirea tinde sa se simta mai bine atunci cand ne conectam cu beneficiarii, pentru cei cu adevarat timizi sau cei care nu au timp, chiar si actele amabile efectuate pe computer pot creste bunastarea.
Compasiunea de sine, conexiunea sociala si empatia sunt forme puternice de ingrijire de sine, dar asta nu inseamna ca activitatile traditionale de ingrijire de sine nu au loc in viata noastra. Este important sa va mentineti spiritul cu exercitii fizice, sa dormiti si sa faceti loc pentru activitati distractive precum filme sau cumparaturi. Aceste placeri ne ofera scurte explozii de fericire care ne pot ajuta sa ne alimenteze si sa ne mentina jucausi in viata. Pentru a completa aceste placeri mai fizice, daruirea si conectarea cu ceilalti in moduri pozitive ne va aduce sentimente de bucurie de lunga durata care provin dintr-o viata cu scop si sens. Echilibrul dintre cele doua este o reteta coapta pentru o viata fericita, lunga si implinita.