In lumea de astazi, gandirea creativa este necesara mai mult ca niciodata. Nu numai ca multe companii cauta minti creative pentru a-si umple randurile, dar tipurile de probleme sociale complexe cu care ne confruntam ar putea folosi si o buna doza de creativitate.
Din fericire, creativitatea nu este rezervata doar artistilor si geniilor. Stiinta moderna sugereaza ca toti avem capacitatea cognitiva de a veni cu idei originale – ceva ce cercetatorii numesc „gandire divergenta”. Si cu totii o putem alege dintr-o serie de idei pe cea mai probabil sa aiba succes, pe care cercetatorii o numesc „gandire convergenta”.
Desi s-ar putea sa nu fim toti la fel de realizati la aceste tipuri de gandire, cu totii putem deveni mai priceputi in solutionarea creativa a problemelor, indiferent daca problemele cu care ne confruntam implica descoperirea provocarilor tehnologice la locul de munca sau urmatorii pasi pe care trebuie sa-i facem in crearea unui nou tablou. Intrebarea este cum.
Publicitate
X
Un nou studiu exploreaza muzica ca sursa de creativitate. Deoarece s-a demonstrat ca muzica imbunatateste cunoasterea si imbunatateste invatarea si memoria in alte studii, este logic ca poate avea un impact si asupra gandirii creative.
In experiment, participantii au incercat exercitii de creativitate care masurau gandirea divergenta sau convergenta in timp ce erau expusi fie la tacere (scenariul de control) fie la muzica clasica care evoca patru stari emotionale distincte: fericit, calm, trist sau anxios.
Dupa ce au comparat performanta participantilor la gandirea divergenta si convergenta in cele cinci scenarii, cercetatorii au descoperit ca participantii care au ascultat muzica fericita au avut scoruri semnificativ mai mari la gandirea divergenta decat cei care au cantat in tacere. Cu alte cuvinte, au venit cu idei mai totale si idei mai creative si inovatoare (asa cum au fost evaluate de oameni care nu erau familiarizati cu scopul studiului). Celelalte tipuri de muzica nu au avut acest impact.
„Rezultatele sugereaza ca ascultarea de muzica fericita creste performanta in gandirea divergenta generala”, scriu autorii, sugerand ca imbunatateste flexibilitatea cognitiva necesara pentru a veni cu solutii inovatoare – capacitatea de a comuta intre diferite concepte si perspective, mai degraba decat a vedea problema din punct de vedere rigid.
Interesant, daca participantilor le-a „a placut” sau nu muzica, nu a avut niciun impact asupra performantei lor, ceea ce sugereaza ca beneficiile nu provin din pur si simplu bucurarea muzicii. Si niciunul dintre tipurile de muzica nu a avut un impact asupra gandirii convergente, care necesita mai degraba gasirea unui raspuns corect decat deschiderea mintii catre multe idei potentiale.
„Cresterea gandirii divergente, dar nu convergente, dupa ascultarea muzicii fericite, poate fi explicata prin faptul ca sarcinile convergente se bazeaza mai putin pe fluenta si flexibilitate, ci pe gasirea unui raspuns corect”, scriu autorii.
Poate avea de-a face si cu starea de spirit creata de muzica fericita. La urma urmei, fericirea este considerata a fi o emotie pozitiva care, potrivit cercetatorului Barbara Fredrickson, ne largeste mentalitatea si ne sporeste dorinta de a explora si de a ne juca. Desi cercetatorii nu au analizat de fapt schimbarile de dispozitie, cercetarile sugereaza o legatura intre starea de spirit pozitiva si creativitate, sugerand ca acesta ar putea fi mecanismul de baza din spatele beneficiilor muzicii fericite.
Oricare ar fi cazul, rezultatele sugereaza ca oamenii ar putea dori sa asculte muzica fericita in timp ce lucreaza – mai ales daca trebuie sa vina cu noi moduri de a aborda o anumita problema. Dupa cum concluzioneaza autorii, „ascultarea muzicii poate fi utila pentru a promova gandirea creativa in moduri ieftine si eficiente in diferite setari stiintifice, educationale si organizationale atunci cand este nevoie de gandire creativa”.