Cum natura te poate face mai bun, mai fericit si mai mult…

Toata viata mea am fost un drumet pasionat. Din momentul in care mi-am pus pentru prima data un rucsac si m-am indreptat spre Muntii Sierra Nevada, am fost captivat de experienta, iubirea modului in care fiu in natura mi-a limpezit mintea si m-a ajutat sa ma simt mai impamantenita si mai linistita.
Dar, desi am crezut intotdeauna ca drumetiile in natura au multe beneficii psihologice, nu am avut niciodata multa stiinta care sa ma sustina… pana acum, adica. Oamenii de stiinta incep sa gaseasca dovezi ca a fi in natura are un impact profund asupra creierului si comportamentului nostru, ajutandu-ne sa reducem anxietatea, chinuiala si stresul si sa ne crestem capacitatea de atentie, creativitatea si capacitatea de a ne conecta cu alti oameni.
„Oamenii au discutat despre experientele lor profunde in natura in ultimii 100 de ani – de la Thoreau la John Muir la multi alti scriitori”, spune cercetatorul David Strayer, de la Universitatea din Utah. „Acum observam schimbari in creier si schimbari in corp care sugereaza ca suntem mai sanatosi din punct de vedere fizic si mental atunci cand interactionam cu natura.”
Publicitate
X

Alaturati-va noua pentru The Art & Science of Awe

Pe 4 iunie 2015, GGSC gazduieste „The Art & Science of Awe: O zi de cercetare de ultima ora si spectacole uluitoare”. Inregistreaza-te acum!
In timp ce el si alti oameni de stiinta ar putea crede ca natura aduce beneficii bunastarii noastre, traim intr-o societate in care oamenii petrec din ce in ce mai mult timp in interior si online, in special copiii. Descoperirile despre modul in care natura ne imbunatateste creierul aduc un plus de legitimitate apelului pentru conservarea spatiilor naturale – atat urbane, cat si salbatice – si pentru a petrece mai mult timp in natura pentru a duce o viata mai sanatoasa, mai fericita si mai creativa.
Iata cateva dintre modalitatile prin care stiinta arata cum starea in natura ne afecteaza creierul si corpul.

1. A fi in natura scade stresul

Este clar ca drumetiile – si orice activitate fizica – pot reduce stresul si anxietatea. Dar, exista ceva despre a fi in natura care poate spori aceste impacturi.
Intr-un experiment recent efectuat in Japonia, participantii au fost desemnati sa mearga fie intr-o padure, fie intr-un centru urban (facand plimbari de lungime si dificultate egale) in timp ce li se masoara variabilitatea ritmului cardiac, ritmul cardiac si tensiunea arteriala. De asemenea, participantii au completat chestionare despre starea lor de spirit, nivelul de stres si alte masuri psihologice.
Rezultatele au aratat ca cei care au mers in padure au avut frecventa cardiaca semnificativ mai scazuta si variabilitate mai mare a frecventei cardiace (indicand mai multa relaxare si mai putin stres) si au raportat dispozitii mai bune si mai putina anxietate decat cei care au mers in mediul urban. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca exista ceva despre a fi in natura care a avut un efect benefic asupra reducerii stresului, dincolo de ceea ce ar fi putut produce doar exercitiul.
Intr-un alt studiu, cercetatorii din Finlanda au descoperit ca locuitorii din mediul urban care s-au plimbat doar 20 de minute printr-un parc urban sau prin padure au raportat o ameliorare semnificativ mai mare a stresului decat cei care s-au plimbat in centrul orasului.
Motivele acestui efect sunt neclare; dar oamenii de stiinta cred ca am evoluat pentru a fi mai relaxati in spatiile naturale. Intr-un experiment de laborator, acum clasic, realizat de Roger Ulrich de la Universitatea Texas A&M si colegii sai, participantii care au vizionat mai intai un film care induce stresul si apoi au fost expusi la casete video color/sunet care descriu scene naturale, au aratat o recuperare mult mai rapida si mai completa de la stres decat cei care fusesera expusi la videoclipuri din medii urbane.
Aceste studii si altele ofera dovezi ca a fi in spatii naturale – sau chiar doar privind pe o fereastra la o scena naturala – ne linisteste cumva si amelioreaza stresul.

2. Natura te face mai fericit si mai putin chinuitor

. Intotdeauna am descoperit ca drumetiile in natura ma fac sa ma simt mai fericit si, desigur, stresul scazut poate fi o mare parte din motivul pentru care. Dar, Gregory Bratman, de la Universitatea Stanford, a gasit dovezi ca natura ne poate influenta starea de spirit si in alte moduri.
Intr-un studiu din 2015, el si colegii sai au repartizat aleatoriu 60 de participanti la o plimbare de 50 de minute fie intr-un cadru natural (paduri de stejari), fie intr-un cadru urban (de-a lungul unui drum cu patru benzi). Inainte si dupa plimbare, participantii au fost evaluati in functie de starea lor emotionala si de masuri cognitive, cum ar fi cat de bine ar putea indeplini sarcinile care necesita memorie pe termen scurt. Rezultatele au aratat ca cei care au mers in natura au experimentat mai putina anxietate, ruminatie (atentia concentrata asupra aspectelor negative ale propriei persoane) si afecte negative, precum si mai multe emotii pozitive, in comparatie cu plimbarile urbane. Si-au imbunatatit, de asemenea, performanta la sarcinile de memorie.
Intr-un alt studiu, el si colegii sai au extins aceste constatari prin concentrarea asupra modului in care mersul pe jos in natura afecteaza ruminatia – care a fost asociata cu aparitia depresiei si a anxietatii – in timp ce au folosit tehnologia fMRI pentru a analiza activitatea creierului. Participantii care au facut o plimbare de 90 de minute fie intr-un cadru natural, fie intr-un cadru urban li s-a scanat creierul inainte si dupa plimbari si au fost chestionati cu privire la nivelurile de ruminare auto-raportate (precum si alti markeri psihologici). Cercetatorii au controlat multi factori potentiali care ar putea influenta ruminatia sau activitatea creierului, de exemplu, nivelurile de efort fizic, masurate prin frecventa cardiaca si functiile pulmonare.
Chiar si asa, participantii care au mers intr-un cadru natural fata de un cadru urban au raportat o scadere a rumeierii dupa plimbare si au aratat o activitate crescuta in cortexul prefrontal subgenual, o zona a creierului a carei dezactivare este asociata cu depresia si anxietatea – o descoperire care sugereaza natura poate avea un impact important asupra starii de spirit.
Bratman considera ca astfel de rezultate trebuie sa ajunga la planificatorii urbani si la altii ale caror politici influenteaza spatiile noastre naturale. „Serviciile ecosistemice sunt incorporate in luarea deciziilor la toate nivelurile de politica publica, planificarea utilizarii terenurilor si designul urban si este foarte important sa ne asiguram ca incorporam descoperirile empirice din psihologie in aceste decizii”, spune el.

3. Natura amelioreaza oboseala atentiei si creste creativitatea.
Astazi, traim cu o tehnologie omniprezenta conceputa sa atraga constant atentia noastra. Dar multi oameni de stiinta cred ca creierul nostru nu a fost facut pentru acest tip de bombardament de informatii si ca poate duce la oboseala mentala, coplesire si epuizare, necesitand „restabilirea atentiei” pentru a reveni la o stare normala, sanatoasa.
Strayer este unul dintre acei cercetatori. El crede ca a fi in natura restaureaza circuitele de atentie epuizate, ceea ce ne poate ajuta apoi sa fim mai deschisi la creativitate si la rezolvarea problemelor.
„Cand folositi telefonul mobil pentru a vorbi, trimite mesaje, fotografia sau orice altceva puteti face cu telefonul mobil, atingeti cortexul prefrontal si provocati reduceri ale resurselor cognitive”, spune el.

Mai multe despre Puterea Naturii

Avem nevoie de Dumnezeu pentru a simti uimire
Cum ii poate face pe copii mai putin absorbiti de ei insisi.
Cum uimirea creeaza un sentiment mai mare de timp si fericire.
Cat de grozav ne face mai generosi.
Cat de mult te poate face mai sanatos.
Intr-un studiu din 2012, el si colegii sai au aratat ca drumetii dintr-o excursie de patru zile cu rucsac ar putea rezolva semnificativ mai multe puzzle-uri care necesita creativitate in comparatie cu un grup de control de oameni care asteapta sa faca aceeasi excursie – de fapt, cu 47 la suta mai mult. Desi alti factori pot explica rezultatele sale – de exemplu, exercitiul sau camaraderia de a fi impreuna – studiile anterioare au sugerat ca natura insasi poate juca un rol important. Unul din Psychological Science a descoperit ca impactul naturii asupra restabilirii atentiei este ceea ce a explicat scorurile imbunatatite la testele cognitive pentru participantii la studiu.
Acest fenomen se poate datora diferentelor de activare a creierului atunci cand vizionati scene naturale fata de scene mai construite – chiar si pentru cei care traiesc in mod normal intr-un mediu urban. Intr-un studiu recent realizat de Peter Aspinall de la Universitatea Heriot-Watt, Edinburgh, si colegii sai, participantii care au avut creierul monitorizat continuu folosind electroencefalograma mobila (EEG) in timp ce se plimbau printr-un spatiu verde urban au avut citiri EEG ale creierului care indica o frustrare, implicare mai scazuta, si excitare si niveluri mai inalte de meditatie in zona verde si niveluri mai ridicate de angajare cand iesi din zona verde. Aceasta implicare si excitare mai scazute pot fi ceea ce permite restabilirea atentiei, incurajand o mentalitate mai deschisa, meditativa.
Acest tip de activitate cerebrala – denumita uneori „reteaua implicita a creierului” – este legata de gandirea creativa, spune Strayer. In prezent, el isi repeta studiul din 2012 cu un nou grup de excursionisti si isi inregistreaza activitatea EEG si nivelurile de cortizol salivar inainte, in timpul si dupa o excursie de trei zile. Analizele timpurii ale citirilor EEG sustin teoria ca drumetiile in natura pare sa odihneasca retelele de atentie ale oamenilor si sa angajeze retelele lor implicite.
Strayer si colegii se uita, de asemenea, in mod specific la efectele tehnologiei prin monitorizarea citirilor EEG ale oamenilor in timp ce merg intr-un arboretum, fie in timp ce vorbesc la telefonul mobil sau nu. Pana acum, ei au descoperit ca participantii cu telefoane mobile par sa aiba citiri EEG in concordanta cu suprasolicitarea atentiei si isi pot aminti doar jumatate din cate detalii ale arboretumului prin care tocmai au trecut, in comparatie cu cei care nu erau pe un telefon mobil.
Desi constatarile lui Strayer sunt preliminare, ele sunt in concordanta cu constatarile altor persoane despre importanta naturii pentru restabilirea atentiei si creativitate.
„Daca ti-ai folosit creierul pentru a face mai multe sarcini – asa cum fac cei mai multi dintre noi in cea mai mare parte a zilei – si apoi ai lasat asta deoparte si ai plecat la o plimbare, fara toate gadgeturile, ai lasat cortexul prefrontal sa-si revina.” spune Strayer. „Si atunci vedem aceste explozii de creativitate, de rezolvare a problemelor si de sentimente de bunastare.”

4. Natura te poate ajuta sa fii amabil si generos

Ori de cate ori merg in locuri precum Yosemite sau Coasta Big Sur din California, parca ma intorc la viata mea de acasa gata sa fiu mai amabil si mai generos cu cei din jurul meu – doar intreaba-l pe sotul meu si copii! Acum, unele studii noi ar putea face lumina asupra motivului pentru care se intampla acest lucru.
Intr-o serie de experimente publicate in 2014, Juyoung Lee, directorul GGSC Dacher Keltner si alti cercetatori de la Universitatea din California, Berkeley, au studiat impactul potential al naturii asupra dorintei de a fi generosi, de incredere si de ajutor fata de ceilalti, luand in considerare in acelasi timp ce factori ar putea influenta acea relatie.
Ca parte a studiului lor, cercetatorii au expus participantilor la scene ale naturii mai mult sau mai putin subiectiv frumoase (ale caror niveluri de frumusete au fost evaluate independent) si apoi au observat modul in care participantii s-au comportat jucand doua jocuri economice – Jocul dictatorului si Jocul increderii – care masoara generozitatea si increderea. , respectiv. Dupa ce au fost expusi la scenele mai frumoase ale naturii, participantii au actionat mai generos si mai increzatori in jocuri decat cei care au vazut scene mai putin frumoase, iar efectele pareau sa se datoreze cresterilor corespunzatoare ale emotiilor pozitive.
Intr-o alta parte a studiului, cercetatorii au cerut oamenilor sa completeze un sondaj despre emotiile lor in timp ce stau la o masa unde erau asezate plante mai mult sau mai putin frumoase. Ulterior, participantilor li s-a spus ca experimentul s-a incheiat si ca pot pleca, dar ca, daca doreau, s-ar putea oferi voluntari pentru a face macarale de hartie pentru un program de efort de ajutor in Japonia. Numarul de macarale pe care le-au facut (sau nu le-au facut) a fost folosit ca masura a „prosocialitatii” sau a dorintei lor de a ajuta.
Rezultatele au aratat ca prezenta unor plante mai frumoase a crescut semnificativ numarul de macarale realizate de participanti si ca aceasta crestere a fost, din nou, mediata de emotia pozitiva provocata de frumusetea naturala. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca experienta frumusetii naturii creste emotia pozitiva – poate prin inspirarea veneratiei, un sentiment asemanator cu mirarea, cu sentimentul de a fi parte a ceva mai mare decat tine insuti – ceea ce duce apoi la comportamente prosociale.
Sprijinul pentru aceasta teorie vine dintr-un experiment realizat de Paul Piff de la Universitatea din California, Irvine si colegii sai, in care participantii care s-au uitat in sus un crang de copaci foarte inalti timp de un minut au experimentat cresteri masurabile de uimire si au demonstrat ca sunt mai folositori. comportamentul si a abordat dilemele morale mai etic decat participantii care au petrecut aceeasi perioada de timp privind in sus la o cladire inalta.

5. Natura te face sa „te simti mai in viata”

Cu toate aceste beneficii ale starii in natura, probabil ca nu este de mirare ca ceva despre natura ne face sa ne simtim mai vii si mai vitali. A fi in aer liber ne da energie, ne face mai fericiti, ne ajuta sa scapam de stresul de zi cu zi din viata noastra supraprogramata, ne deschide usa creativitatii si ne ajuta sa fim amabili cu ceilalti.
Nimeni nu stie daca exista o cantitate ideala de expunere la natura, desi Strayer spune ca rucsacii de multa vreme sugereaza minim trei zile pentru a ne deconecta cu adevarat de la viata noastra de zi cu zi. Nimeni nu poate spune cu siguranta cum se compara natura cu alte forme de ameliorare a stresului sau de restabilire a atentiei, cum ar fi somnul sau meditatia. Atat Strayer, cat si Bratman spun ca avem nevoie de o cercetare mult mai atenta pentru a dezvalui aceste efecte inainte de a ajunge la vreo concluzie definitiva.
Totusi, cercetarile sugereaza ca exista ceva despre natura care ne mentine sanatosi din punct de vedere psihologic si este bine de stiut… mai ales ca natura este o resursa gratuita si pe care multi dintre noi o putem accesa doar mergand in afara usii noastre. Rezultate ca acestea ar trebui sa ne incurajeze, ca societate, sa luam in considerare mai atent modul in care ne conservam spatiile salbatice si parcurile noastre urbane.
Si, desi cercetarea poate sa nu fie concludenta, Strayer este optimist ca stiinta va ajunge in cele din urma la ceea ce oameni ca mine au intuit de-a lungul timpului – ca exista ceva in natura care ne reinnoieste, permitandu-ne sa ne simtim mai bine, sa gandim mai bine si sa aprofundam. intelegerea noastra despre noi insine si despre ceilalti.
„Nu poti avea secole de oameni care scriu despre asta si sa nu se intample ceva”, spune Strayer. „Daca esti constant pe un dispozitiv sau in fata unui ecran, pierzi ceva destul de spectaculos: lumea reala.”