Multi dintre noi cunosc copii care pareau sa se indrepte spre dezastru cand erau tineri si in scoala. Poate ca au renuntat la cursuri, sau s-au drogat, sau au fost singuratici depresivi. Dar apoi s-a intamplat ceva mai tarziu si au inflorit in adulti sanatosi, fericiti, care au contribuit la societate in moduri importante.
Cum au reusit acest lucru
Cercetatorii care studiaza riscul, rezilienta si recuperarea de-a lungul vietii au identificat mai multe moduri prin care copiii trec prin adversitate si isi gasesc drumul spre prosperitate. Printre cele mai importante este abilitatea de a vedea esecurile si dificultatile vietii intr-o noua lumina – de a le reincadra, daca vrei.
Experienta mea in lucrul cu adulti care depasesc traumele si esecurile din copilarie mi-a aratat – iar cercetarile au confirmat – ca semnificatia pe care o acordam adversitatii poate determina daca ajungem sa ne vedem ca rezistenti si curajosi, sau neputinciosi si fara speranta.
Publicitate
X
Dar nu este doar ceea ce isi spun oamenii; este sensul pe care altii il acorda adversitatilor noastre care poate influenta si modul in care le experimentam. Acest lucru este valabil mai ales pentru copiii care, ca urmare a provocarilor lor invizibile de neurodezvoltare, legate de stres sau de alta natura, invata si se comporta in moduri paradoxal inegale. De prea multe ori, putem interpreta gresit cauza, ceea ce poate duce la neintelegeri – si la interventii bine intentionate, dar ineficiente.
In noua mea carte, Copii care esueaza la scoala, dar reusesc la viata, evidentiez unele dintre perceptiile gresite care ii pot expune pe acesti copii mai mult pe riscul de a esua la scoala. De exemplu, multi dintre noi consideram ca cei care se descurca bine la scoala sunt destepti, in timp ce cei care se lupta la scoala nu sunt. Multi dintre noi echivaleaza, de asemenea, rezilienta cu succesul, ignorand provocarile specifice de invatare si influentele importante ale mediului. Adevarul este ca unii dintre cei mai destepti si mai rezistenti oameni pe care ii vom intalni vreodata s-ar putea lupta semnificativ doar pentru a trece printr-o zi obisnuita, inclusiv copiii de varsta scolara.
Cand cedam acestor si altor perceptii eronate, riscam sa prelungim dificultatile scolare si sa ii impiedicam pe copii sa foloseasca resursele de care vor avea nevoie pentru a reusi. Am lucrat mult cu adulti care au esuat la scoala cand erau mai tineri, dar au ajuns sa reuseasca mai tarziu in viata – si m-au invatat multe despre ce este nevoie pentru a depasi aceste perceptii.
Iata noua modalitati prin care educatorii pot sprijini copiii, astfel incat mai putini sa cedeze problemelor pe care acesti adulti acum de succes le-au facut cu decenii in urma. Unele dintre aceste remedii se concentreaza pe modul de gestionare a riscurilor de mediu, in timp ce altele se concentreaza pe gestionarea riscurilor de dezvoltare neurologica; dar este adesea o combinatie a acestor abordari care va fi cea mai eficienta, mai ales in situatii foarte riscante, foarte adverse.

1. Oferiti copiilor oportunitati de a simti ca apartin si de a contribui in moduri semnificative.
A simti ca apartinem si ca avem ceva important de contribuit sunt nevoi universale. Cu toate acestea, unii copii care se lupta nu experimenteaza niciuna dintre acestea pana cand ajung la varsta adulta. O modalitate de a preveni acest lucru este de a oferi copiilor locuri de munca si responsabilitati importante pe care profesorii si altii le pretuiesc. Poate ca un copil care vorbeste mult ar fi un student ambasador grozav pentru scoala lor, sau un copil care este foarte artistic poate crea o pictura murala pentru clasa. Poate ca un copil mai mare poate deveni tutore pentru un copil mai mic, sau un copil care are probleme sa stea nemiscat poate fi responsabil pentru transmiterea mesajelor intre salile de clasa. A acorda copiilor astfel de responsabilitati poate ajuta in mare masura sa simta ca apartin si ca au ceva important de contribuit celorlalti si comunitatii lor.

2. Ridicati stacheta si nivelati terenul de joc.
Multi dintre cei care au esuat la scoala isi amintesc de adultii bine intentionati care au incercat sa-i ajute. Dar isi amintesc, de asemenea, cum o parte din acel ajutor au atras atentia nedorita asupra provocarilor pe care le considerau rusinoase si jenante. Multi au incetat in cele din urma sa accepte ajutor ca urmare. Desi este important sa se echivaleze conditiile de joc, oferind sprijin copiilor, este, de asemenea, important sa ridicati stacheta pentru ei concomitent. Acest lucru incepe prin a-i ajuta sa-si vada provocarile intr-o lumina noua. Programe precum Eye-to-Eye si WhyTry muta copiii pe aceasta cale. Perechile Eye-to-Eye au pregatit mentori de colegiu si liceu, reusind in ciuda diferentelor de invatare, elevii mai tineri care se confrunta cu aceleasi diferente.

3. Nu va asteptati ca un copil sa reuseasca in izolare.
Serviciile complete pentru comunitatile aflate in dificultate pot ajuta la furnizarea de tipuri de sprijin de care copiii au nevoie pentru a se descurca bine la scoala, in special in cartierele cu risc ridicat. S-a demonstrat ca programele de justitie restaurativa, care indeparteaza scolile de la o abordare punativa, cu toleranta zero, la un proces mai educativ, in care copiii isi asuma responsabilitatea pentru actiunile lor si remediaza, s-a dovedit ca construiesc incredere intre si intre elevi, profesori si ceilalti din scoala. comunitate. Alte programe, cum ar fi Peacebuilders si Heroic Imagination Project, atunci cand sunt adoptate de scoli, le ofera copiilor mesajul ca pot face diferenta in crearea unei scoli in care se practica bunatatea si copiii sunt feriti de agresiune. Astfel de programe ajuta la schimbarea intregului climat scolar si pot fi importante pentru copiii care se lupta si care se simt ostracizati.

4. Recompenseaza lupta, precum si realizarile.
Este usor de spus, dar atat de greu de facut asta, pentru ca suntem pregatiti sa evaluam copiii in functie de succesele lor. Dar Carol Dweck si altii subliniaza importanta promovarii unei mentalitati de crestere, in care copiii sunt laudati pentru eforturile lor mai mult decat pentru realizarile lor, permitand si chiar incurajand greselile. Unii profesori merg pana acolo incat ii recompenseaza pe copii pentru ca isi impartasesc luptele, ceea ce le ofera copiilor mesajul ca toata lumea se lupta si ca „a fi inteligent” nu este o trasatura fixa ​​delegata celor putini. De asemenea, poate ajuta copiii sa invete stiinta din spatele acestui lucru – plasticitatea creierului si modul in care functioneaza memoria – prin programe precum Brainology, care il fac distractiv si interactiv.

5. Fii un cercetator de talente.
Oportunitatea de a face ceea ce ne place sa facem si sa facem bine poate dezvalui punctele forte si calitatile personale care altfel ar fi trecut neobservate. Gasiti punctele forte si talentele unice ale copiilor, apoi evidentiati-le si sarbatoriti-le. Frames of Mind: Theory of Multiple Intelligences a lui Howard Gardner poate fi o resursa utila. Gardner a identificat opt ​​domenii diferite ale capacitatii intelectuale – spatiala, muzicala, kinestezica corporala, interpersonala, intrapersonala, naturalista, lingvistica si logico-matematica. Scoala se concentreaza foarte mult pe ultimele doua. Nu uitati ca copiii pot fi dotati in alte domenii si indreptati-i spre dezvoltarea acestor abilitati in continuare, la scoala si in afara ei.

6. Luati in considerare o schimbare de peisaj sau schimbati climatul social scolar.
Uneori, mutarea intr-o sala de clasa noua sau frecventarea unei alte scoli poate face o mare diferenta pentru elevii cu dificultati si le poate transmite mesajul ca esecul nu este totul despre ei. Studiile au aratat ca mutarea intr-un cartier in care parintii vegheaza asupra copiilor – si unde noile influente ale colegilor le inlocuiesc pe cele perturbatoare – imbunatateste sansele elevilor de a reusi.

Mai multe pentru studentii care se lupta

Aflati daca mindfulness ii poate ajuta pe copii sa faca fata esecului.
Aflati sapte moduri de a ajuta liceenii sa-si gaseasca un scop.
Descoperiti cum sa-i ajutati pe copii sa depaseasca esecul.
Obtineti sfaturi pentru a-i ajuta pe elevi sa dezvolte un sentiment de speranta.
Dar, pentru cei care nu se pot muta pur si simplu intr-o sala de clasa noua, o scoala noua sau un cartier nou, schimbarea climatului social al scolii poate ajuta, de asemenea. Cercetarile au aratat ca, in timpul claselor anterioare, interventii precum Jocul PAX Good Behavior, care ofera elevilor recompense imediate pentru un comportament bun si incurajeaza colegii sa se inradacineze unul pentru celalalt, pot imbunatati gestionarea clasei si pot face o mare diferenta in modul in care elevii se descurca la scoala, precum si cum se adapteaza ani mai tarziu. In cartea mea, discut despre o serie de alte modele si interventii eficiente bazate pe scoala, cum ar fi Jigsaw, Positive Interventions and Supports, Not in Our School si invatarea bazata pe proiecte.

7. Incurajati copiii sa vorbeasca si sa se implice.
Intr-o cultura care ii stigmatizeaza pe cei care se lupta cu provocari de invatare, comportamentale sau emotionale, unii oameni inca se ridica deasupra lor. Ei gasesc curajul sa faca fata acestor provocari si muncesc din greu pentru a reusi, in ciuda lor. Unii fac totusi un pas mai departe si vorbesc impotriva acestei stigmatizari, dandu-si puterea pe ei insisi si pe altii. Programe precum Active Minds sau LETS (Let’s Erase the Stigma) incurajeaza studentii care sufera de sanatate mintala sau alte provocari sa-si impartaseasca povestile sau sa indrume copiii mai mici. Acest lucru ii ajuta sa gaseasca sens in suferinta lor, ajutandu-i pe alti elevi care se lupta sa evite sentimentele de izolare si oferindu-le un nou sentiment de ei insisi ca supravietuitori rezistenti.

8. Nu subestima niciodata impactul pozitiv pe care il poti avea asupra cursului mai tarziu al vietii unui copil care se lupta.
A prezice cu certitudine absoluta ce va deveni cu noi in viitor, pe baza a ceea ce ni s-ar putea intampla in trecut, este pur si simplu imposibil. Unul dintre motive este ca vietile se pot schimba in moduri foarte semnificative ca raspuns la experiente complet imprevizibile si neprevazute. Cercetatorii care studiaza rezistenta pe parcursul vietii se refera la aceste experiente ca fiind puncte de cotitura. Si, desi s-ar putea sa nu-si dea seama, in fiecare zi profesorii si alte persoane grijulii de la scoala ofera copiilor care se lupta experiente care ani sau decenii mai tarziu pot fi privite de acesti elevi ca puncte de cotitura. Unii profesori creeaza rolurile semnificative pe care le-am mentionat mai sus, in timp ce altii isi fac timp pentru a trimite e-mailuri, mesaje text sau scrisori parintilor in fiecare saptamana, sarbatorind realizarile copilului lor. Unele le permit elevilor dezavantajati din cauza provocarilor lor sa demonstreze stapanirea unui subiect in moduri in care invata si comunica cel mai bine; altii ii indruma pe elevi cu privire la noile tehnologii educationale sau ii indruma dupa scoala pentru a ajuta la egalizarea conditiilor academice. Profesorii sunt experti in gasirea unor modalitati creative de a-si ajuta elevii sa straluceasca si, atunci cand o fac, deschid usa catre potentiale puncte de cotitura in viata copiilor care se lupta.

9. Fiti precaut cand judecati cine este si cine nu este rezistent.
Oamenii rezistenti, inclusiv copiii de varsta scolara, gandesc si actioneaza diferit in locurile pe care le considera amenintatoare si periculoase, spre deosebire de locurile pe care le considera calde si prietenoase, mai ales atunci cand acele locuri amenintatoare si periculoase se simt, de asemenea, stigmatizatoare, inevitabile si dincolo de capacitatea lor de a controla sau influenta. Prin urmare, pentru a aprecia cu adevarat rezilienta umana, trebuie sa apreciem si rolul pe care influentele contextuale il pot juca in determinarea cine se ridica deasupra experientelor adverse din copilarie si cine cedeaza. Acest lucru nu este intotdeauna usor, deoarece cercetarile sugereaza ca avem mai multe sanse sa apreciem influentele contextuale atunci cand intelegem propriul nostru comportament, mai degraba decat comportamentul altora. Dar este esential sa incercam daca vrem sa ajutam copiii sa reuseasca.
Copiii care esueaza la scoala, dar reusesc in viata au multe de invatat. In timp ce avem tendinta de a ne concentra asupra punctelor forte si calitatilor celor care se descurca bine in scoala – intr-un efort de a-i ajuta pe cei care esueaza sa fie mai asemanati cu ei – as sustine ca ar trebui sa ii sustinem pe cei care in anii copilariei au fost intinsi dincolo de limitele lor. rezistenta emotionala, apoi a reusit sa depaseasca adversitatea si sa duca mai departe vieti semnificative si productive. Acesti oameni ne pot oferi noi remedii, care pot preveni problemele grave de invatare, comportamentale si emotionale, pot reduce criminalitatea juvenila, abandonul scolar si abuzul de substante si pot creste productivitatea umana la locul de munca si in viata.
Mai multe detalii, inclusiv cercetarile care sustin aceste interventii, pot fi gasite in cartea mea.