Mindfulness este la furie in aceste zile si pentru un motiv intemeiat. Concentrarea asupra momentului ne poate imbunatati bunastarea, poate stimula compasiunea si ne poate ajuta relatiile. Ce zici de a merge dincolo de momentul prezent
. Da, gandirea la viitor poate declansa anxietate, dar un numar tot mai mare de cercetari sugereaza ca ne poate face viata mai semnificativa.
Oamenii nu sunt singuri care au capacitatea de a lua in considerare viitorul, un proces pe care oamenii de stiinta il numesc „prospectie”. La urma urmei, cainele tau se entuziasmeaza cand te vad tinand o lesa pentru ca anticipeaza ca o plimbare este iminenta; pisica ta poate prezenta o emotie similara la sunetul deschiderii unei conserve. Exista chiar dovezi ca unele animale, cum ar fi bonobo si corbi, pot alege si salva instrumente pe care intentioneaza sa le foloseasca in viitor.
Dar beneficiile unice ale prospectarii pentru oameni se extind dincolo de cele ale altor animale. Nu numai ca fantezam cu privire la urmatoarea vacanta sau decidem daca ar fi mai bine sa urcam pe scari sau cu liftul, dar prospectarea noastra poate arunca mult in viitor: s-ar putea sa economisim pentru educatia copiilor nostri sau sa planificam pentru pensionarea noastra peste decenii de acum incolo. Putem face predictii despre viitorul nostru pe baza a ceea ce am invatat despre experientele altor oameni si chiar din personajele din carti si filme. Si putem lua in considerare mai multe directii pe care le-ar putea lua viitorul nostru.
Reclama
X
Aceasta capacitate remarcabila de a simula viitorul nostru posibil este cea care face ca prospectarea sa fie speciala. La fel cum prospectarea aurului te poate face literalmente bogat, studiile sugereaza ca prospectarea viitorului tau iti poate imbogati viata in cel putin patru moduri.
1. Ne ajuta sa luam decizii mai prudente
Poate ca una dintre cele mai fundamentale si importante functii ale prospectarii este ca ne ajuta sa decidem cum sa actionam: gandirea la ceea ce ne rezerva viitorul ne ajuta sa decidem ce curs sa luam aici si acum. . Mai multe studii au examinat modul in care gandirea la viitor ne modeleaza luarea deciziilor.
Cercetatorii au fost deosebit de interesati de psihologia care conduce procesul nostru de a decide intre a primi ceva acum si a primi ceva mai valoros mai tarziu. In general, oamenii tind sa aleaga recompense mai mici, dar mai imediate, in locul recompenselor mai mari pe care trebuie sa le astepte, un fenomen cunoscut sub numele de „reducere intarziata”.
Dar ei nu aleg intotdeauna recompensele pe termen scurt decat castigurile pe termen lung. De exemplu, studiile au aratat ca conexiunea actuala la un posibil eveniment viitor poate contracara reducerea intarzierii. Intr-un studiu din Regatul Unit, participantilor li s-a spus fie sa-si imagineze in mod clar ca vor cheltui 35 de lire la un pub peste 180 de zile, fie sa estimeze pur si simplu ceea ce credeau ca ar putea fi cumparat pentru 35 de lire. Participantii in prima conditie au aratat o dorinta crescuta de a astepta o recompensa viitoare mai mare decat participantii in a doua conditie. Cu alte cuvinte, vizualizarea unui viitor posibil specific a contracarat efectele reducerii intarzierii.
Un alt studiu a aratat ca participantii care s-au simtit mai aproape de eul lor viitor au fost mai dispusi sa astepte o recompensa mai mare decat cei care au anticipat schimbarea; acelasi lucru a fost valabil si atunci cand li s-a cerut sa ia decizii in numele unui personaj fictiv despre care stiau ca va trece printr-un eveniment care le-a schimbat viata (cum ar fi o convertire religioasa sau intoarcerea acasa din razboi).
Desi este interesanta in sine, aceasta cercetare ar putea avea ramificatii personale importante. Daca oamenii ar putea simti o legatura mai imediata cu eventuala pensionare (si scaderea ulterioara a veniturilor), ei ar putea fi mai motivati sa ia decizii prudente.
De fapt, un experiment a constatat ca manipularea modului in care oamenii gandesc timpul pana la pensionare – in zile mai degraba decat in ani – i-a facut sa planuiasca sa inceapa sa economiseasca pentru pensie mai devreme, deoarece schimbarea perspectivei temporale i-a facut pe participanti sa se simta mai conectati la viitorul lor. sine. Un studiu din 2014 a constatat ca vizualizarea imaginilor realiste generate de computer cu ceea ce ar putea arata in viitor le-a redus reducerea recompenselor viitoare si i-a determinat sa contribuie mai mult la un cont ipotetic de pensionare.
2. Ne motiveaza sa ne atingem obiectivele (daca o facem corect)
Prospectia are o alta aplicatie importanta: ne motiveaza sa ne atingem obiectivele. Dar relatia de aici nu este una simpla. Lucrarile psihologului Gabriele Oettingen si ale colegilor arata ca daca gandirea la viitor ne ajuta sa ne atingem obiectivele depinde de modul in care gandim viitorul.
De fapt, cercetarile au descoperit ca gandirea pozitiva despre viitorul nostru se poate intoarce inapoi. Cu cat mai multi oameni fantezeaza in mod pozitiv despre atingerea cu succes a obiectivelor lor, cu atat mai putin efort depun efectiv pentru a le realiza. De exemplu, intr-un studiu, persoanele care fantezeau mai mult despre pierderea in greutate cu succes au pierdut de fapt mai putin in greutate. Un alt studiu a constatat ca studentii care fantezeau cu privire la tranzitia lor catre o cariera profesionala au avut mai putin succes in cautarea unui loc de munca, iar studentii care visau mai mult la dragostea lor aveau mai putine sanse sa inceapa o relatie cu iubitul lor.
Important este ca ambele studii au gasit efectul opus pentru a avea asteptari pozitive („a judeca un viitor dorit ca fiind probabil”). Persoanele care se asteptau sa slabeasca aveau mai multe sanse sa slabeasca efectiv; studentii care se asteptau sa isi gaseasca un loc de munca aveau mai multe sanse sa obtina unul; iar studentii care se asteptau sa intre intr-o relatie cu indragostitul lor aveau mai multe sanse sa faca acest lucru.
Este logic ca a avea asteptari pozitive – optimism, in esenta – ar putea creste capacitatea noastra de a ne atinge obiectivele, dar de ce fanteziile despre viitor ar putea scadea de fapt sansele de a realiza ceea ce ne dorim
Pentru ca, scriu Oettingen si Klaus Michel Reininger, fanteziile pozitive „conduc oamenii sa se bucure mental de viitorul dorit aici si acum si astfel sa reduca investitiile si succesul viitor.”
Dar de multe ori obiectivele noastre vin din fanteziile noastre. Vrem sa excelam la locul de munca, sa gasim domnul sau doamna Dreapta sau sa alergam un maraton. Cum transformam aceste fantezii in comportamente care ne pot ajuta sa ne atingem obiectivele
Cercetarile sugereaza ca, desi optimismul este important, este, de asemenea, util sa facem un contrast intre fanteziile noastre si realitatea noastra actuala, ceea ce ne permite sa vedem barierele care trebuie depasite.
De exemplu, un studiu le-a cerut studentilor sa contrasteze mental fanteziile lor pozitive despre a beneficia de un program de formare profesionala cu aspectele programului care le-ar putea impiedica progresul. Aceasta reflectie i-a determinat pe studentii care se asteptau sa faca bine in program sa se angajeze mai mult, iar pe cei care se asteptau sa faca rau sa se angajeze mai putin – aratand din nou importanta asteptarilor optimiste pentru succes. Dar contrastul mental a fost, de asemenea, cheie: asteptarile pozitive nu au crescut angajamentul participantilor carora nu li s-a desemnat sa-si compare situatia prezenta cu dorintele lor viitoare.
Rezultatele unui studiu ulterior sugereaza ca eficienta contrastarii mentale se datoreaza „energizarii” – ceea ce inseamna ca, atunci cand oamenii au asteptari mari de a reusi la ceva, luarea in considerare a ceea ce le-ar putea impiedica obiectivele le ofera energie pentru a incerca sa depaseasca acele bariere. Cu alte cuvinte, ajuta sa te stresezi putin.
S-a demonstrat ca contrastul mental, in special atunci cand este utilizat impreuna cu „intentiile de implementare” – realizarea de planuri pentru a ajuta la trecerea peste potentiale bariere – s-a dovedit ca ii ajuta pe oameni sa-si atinga obiectivele. Pentru a descrie acest proces, Oettingen si colegii folosesc acronimul WOOP: Wish, Outcome, Obstacle, Plan. In studii, interventiile de tip WOOP au ajutat oamenii sa inlature un obicei prost de gustare, sa faca mai multa miscare si sa imbunatateasca performanta academica.
Astfel, cercetarile sugereaza ca gandirea la viitor ne poate motiva sa facem pasii necesari pentru a ne atinge obiectivele — dar numai daca luam in considerare obstacolele.
3. Imbunatateste bunastarea psihologica
Pe langa faptul ca ne ajuta sa luam decizii si sa ne atingem obiectivele, exista dovezi ca prospectarea poate imbunatati sanatatea psihologica in general. Ar putea chiar sa-i ajute pe cei care se lupta cu depresia si pe cei care se recupereaza dupa traume.
Intr-adevar, unii cercetatori pun o legatura intre prospectia slaba si anumite tulburari psihologice, cum ar fi depresia.
„Vedem prospectia defectuoasa ca un proces de baza care conduce la depresie”, scriu psihologii Martin Seligman si Anne Marie Roepke in cartea Homo Prospectus. In special, ei observa ca persoanele cu depresie isi imagineaza posibile viitoruri care sunt mai negative decat persoanele fara depresie. Mai mult, persoanele cu depresie tind sa supraestimeze riscul si sa aiba convingeri mai pesimiste despre viitor.
Mai multe despre stabilirea obiectivelor
Explorati cum sa va imbunatatiti atingerea obiectivelor.
Descoperiti cele patru etape ale schimbarii.
Aflati cum sa configurati mediul potrivit pentru a va schimba obiceiurile.
Cum sa alegi obiectivele care te fac sa prinzi viata.
Acesta ar putea fi motivul pentru care cercetarile sugereaza ca tintirea convingerilor negative despre viitor poate fi utila. Unele tehnici folosite in terapia cognitiv-comportamentala, de exemplu, implica corectarea modului in care oamenii gandesc viitorul, iar unele studii au aratat ca terapia cognitiv-comportamentala poate imbunatati prospectarea. Exista un program de 10 saptamani numit „Future Directed Therapy” care ii determina pe participanti sa petreaca mai putin timp gandindu-se la trecut sau la luptele actuale. In schimb, li se cere sa petreaca mai mult timp gandindu-se la ceea ce isi doresc de la viitor, in timp ce isi dezvolta abilitatile pentru a atinge acele obiective viitoare. Un studiu pilot nerandomizat a constatat ca pacientii cu tulburare depresiva majora care au finalizat aceasta interventie au prezentat imbunatatiri semnificative ale depresiei, anxietatii,
Pentru persoanele care se recupereaza dupa trauma, un studiu din 2018 sugereaza ca scrierea optimista despre viitor – o interventie numita scriere prospectiva – ar putea incuraja cresterea post-traumatica (adica cresterea psihologica pozitiva in urma unui eveniment traumatic de viata). In acest studiu, adultii care au suferit recent traume au fost repartizati aleatoriu intr-un grup de interventie de scriere prospectiva, un grup de control de scriere factuala sau un control fara scriere. Pe parcursul studiului, cei din grupul de scriere prospectiv au aratat o imbunatatire mai mare in sondajele care masoara aspectele cresterii post-traumatice, inclusiv calitatea relatiei, sensul vietii, satisfactia vietii, recunostinta si religiozitatea-spiritualitatea. Celelalte doua grupuri nu au aratat acelasi progres.
Exista o alta tehnica care poate ajuta pe oricine sa-si imbunatateasca sanatatea psihologica: „savorul anticipat”. Alocarea timpului pentru a simula si a va bucura de o experienta pozitiva in avans – fie ca este vorba despre o masa viitoare, o vizita cu prietenii sau o vacanta – va poate permite sa obtineti beneficii pentru experienta de doua ori. Un studiu din 2018 a constatat ca profitarea oportunitatii de a savura o experienta viitoare a sporit de fapt placerea oamenilor atat in timpul desfasurarii experientei, cat si atunci cand si-o amintesc mai tarziu.
O modalitate de a te angaja intr-o savurare anticipativa, sugerata de Roepke si Seligman intr-un articol recent de recenzie, este modificarea exercitiului de recunostinta „trei lucruri bune”. In loc sa scrieti trei lucruri bune care s-au intamplat astazi, puteti scrie trei lucruri bune pe care le anticipati ca se vor intampla maine si ce puteti face pentru a creste probabilitatea ca acele lucruri sa se intample cu adevarat. Pentru persoanele care se lupta, ei sugereaza, de asemenea, sa scrie trei metode care ar putea fi folosite pentru a atenua dezamagirea daca lucrurile bune nu se intampla cu adevarat. Acestea ar putea include strategii de coping (exercitiu, contactul cu un prieten etc.) sau strategii alternative pentru a face lucrul bun sa se intample (de exemplu, daca un prieten a anulat pranzul, ati putea sugera pranzul saptamana viitoare).
4. Ne face mai buni si mai generosi
Modul in care ne gandim la viitor nu ne influenteaza doar propriile vieti. De asemenea, poate influenta modul in care tratam pe altii.
In special, sa-ti imaginezi ca ajut pe cineva in viitor te poate face mai probabil sa faci acest lucru. De exemplu, un studiu din 2018 a constatat ca participantii au raportat ca sunt mai dispusi sa ajute alte persoane care au nevoie de ajutor (cum ar fi o persoana care a fost inchisa in casa sau care si-a pierdut cainele) daca li s-a cerut anterior sa-si imagineze ca ajuta o persoana in un scenariu similar. Oamenii carora li s-a cerut sa-si imagineze scenariul de ajutor mai viu – imaginand evenimentul care a avut loc intr-o locatie familiara – au fost si mai dispusi sa ajute. Un experiment a constatat chiar ca oamenii care si-au imaginat sa ajute, de fapt, au dat mai multi bani persoanelor aflate in nevoie atunci cand au avut ocazia.
Un alt studiu a constatat ca, atunci cand oamenii se gandesc mai larg la consecintele viitoare care ar putea veni din ai ajuta pe altii, s-ar putea simti inspirati sa se comporte in moduri mai prosociale. Intr-un experiment, cercetatorii le-au cerut persoanelor care s-au oferit voluntari pentru eforturile de ajutorare a uraganului Katrina sa-si imagineze semnificatia si consecintele calatoriei lor sau sa se gandeasca concret la modul in care ar ajuta. Cei care si-au imaginat consecintele ajutorarii au prezis ca vor avea o calatorie mai plina de satisfactii decat cei care s-au gandit concret la actiunile lor. Un al doilea experiment a replicat aceasta descoperire: oamenii au prezis ca a oferi bani cuiva pe care nu l-au intalnit niciodata ar fi mai plina de satisfactii atunci cand li s-a cerut sa se gandeasca la semnificatia si consecintele mai abstracte ale actiunilor lor (de exemplu,
Ar putea acest efect abstract versus concret sa aiba consecinte in lumea reala
Cercetatorii cred ca da:
Credem ca rezultatele noastre sugereaza o interventie care ar putea fi utilizata pentru a stimula si sustine comportamentul prosocial. In masura in care oamenii evita sau inceteaza actiunile prosociale din cauza costurilor concrete, invitarea oamenilor sa interpreteze acele actiuni in mod abstract i-ar putea ajuta sa persista la actiuni prosociale care au beneficii personale si sociale durabile.
Desi au mai ramas multe pentru ca cercetatorii sa descopere despre prospectare, nu trebuie sa asteptati studiile lor publicate. Puteti incerca propriile experimente chiar acum, pentru a vedea daca prospectarea va ajuta sa traiti o viata mai generoasa, mai fericita si mai plina de sens.
