Cum ne schimba pandemiile societatile
Este tentant sa credem ca nu va exista un singur sector al societatii neatins de pandemia de COVID-19. Cu toate acestea, o privire rapida asupra pandemiilor anterioare din secolul al XX-lea dezvaluie ca astfel de previziuni negative pot fi extrem de exagerate.
Pandemiile anterioare au corespuns cu schimbari in arhitectura si planificare urbana si cu o mai mare constientizare a sanatatii publice. Cu toate acestea, efectele psihologice si societale ale gripei spaniole, cea mai grava pandemie a secolului al XX-lea, au fost mai tarziu percepute ca fiind mai putin dramatice decat se anticipase, probabil pentru ca a avut originea in umbra Primului Razboi Mondial. Psihanalistul austriac Sigmund Freud a descris gripa spaniola drept o „Nebenschauplatz” – un spectacol secundar in viata sa din acea vreme, chiar daca in cele din urma si-a pierdut una dintre fiicele din cauza bolii. Nici nu ne amintim de pandemii mult mai recente: gripa asiatica din 1957 si gripa din Hong Kong din 1968.
Imaginarea si planificarea pentru viitor pot fi un mecanism de adaptare puternic pentru a obtine un anumit sentiment de control intr-o viata pandemica din ce in ce mai imprevizibila. In ultimul an, unii experti au proclamat ca lumea de dupa COVID va fi un loc complet diferit, cu valori schimbate si o noua harta a relatiilor internationale. Opiniile oracolelor care nu minimizau virusul au fost in mare parte negative. Tulburarile societale si ascensiunea regimurilor totalitare, incetinirea dezvoltarii sociale a copiilor, crizele de sanatate mintala, inegalitatea exacerbata si cea mai grava recesiune economica de la Marea Depresiune au fost doar cateva preocupari discutate de experti si la stiri.
Reclama
X
Alte predictii au fost mai stralucitoare – forta perturbatoare a pandemiei ar oferi o oportunitate de a remodela lumea in bine, au spus unii. Pentru a completa vocile jurnalistilor, expertilor si factorilor de decizie, unul dintre noi (Igor Grossmann) s-a angajat intr-o incercare de a aduna opinii de la cei mai importanti savanti din lume in domeniul stiintelor comportamentale si sociale, fondand proiectul World after COVID.
Proiectul The World after COVID este o colectie multimedia de viziuni ale expertilor pentru lumea post-pandemie, inclusiv sperantele, ingrijorarile si recomandarile oamenilor de stiinta. Intr-o serie de 57 de interviuri, am invitat oameni de stiinta, impreuna cu futuristi, sa reflecteze asupra schimbarilor societale sau psihologice pozitive si negative care ar putea avea loc dupa pandemie si asupra tipului de intelepciune de care avem nevoie in acest moment. Echipa noastra a folosit o serie de tehnici metodologice pentru a cuantifica sentimentul general, impreuna cu teme comune si unice in raspunsurile oamenilor de stiinta.
Rezultatele acestei serii de interviuri au fost surprinzatoare, atat in ceea ce priveste variabilitatea, cat si ambivalenta predictiilor expertilor. Desi pandemia a avut si va continua sa creeze efecte adverse pentru multe aspecte ale societatii noastre, au observat expertii, exista si oportunitati de schimbare pozitiva, daca suntem deliberati sa invatam din aceasta experienta.
Trei oportunitati dupa COVID-19
Opiniile oamenilor de stiinta despre consecintele pozitive au fost foarte diverse. Dupa cum arata graficul, am identificat 20 de teme distincte in predictiile lor. Aceste predictii au variat de la o ingrijire mai buna pentru batrani, la o gandire critica imbunatatita cu privire la dezinformare, la o mai mare apreciere a naturii. Dar cele trei categorii cele mai comune au vizat probleme sociale si societale.
1. Solidaritate.Expertii au prezis ca luptele si experientele comune cu care ne confruntam din cauza pandemiei ar putea stimula solidaritatea si ne pot apropia, atat in cadrul comunitatilor noastre, cat si la nivel global. Dupa cum a subliniat psihologul clinician Katie A. McLaughlin de la Universitatea Harvard, pandemia ar putea fi „o oportunitate pentru noi de a deveni mai angajati sa ne sprijinim si sa ne ajutam unii pe altii”.
In mod similar, sociologul Monika Ardelt de la Universitatea din Florida a remarcat posibilitatea ca „ne dam seama ca aceste tipuri de evenimente globale pot fi rezolvate doar daca lucram impreuna ca comunitate mondiala”. Identitatile sociale, cum ar fi apartenenta la grup, nationalitatea sau cele care se formeaza ca raspuns la evenimente semnificative, cum ar fi pandemiile sau dezastrele naturale, joaca un rol important in stimularea actiunii colective. Experienta comuna a pandemiei ar putea contribui la promovarea unei identitati mai globale, incluzive, care ar putea promova solidaritatea internationala.
2. Schimbari structurale si politice.La inceputul pandemiei, expertii au crezut, de asemenea, ca am putea observa, de asemenea, eforturi proactive si vointa societatii de a aduce schimbari structurale si politice catre o societate mai justa si mai incluziva in diversitate. Expertii au observat ca pandemia a scos la iveala inegalitatile si nedreptatile din societatile noastre si au sperat ca vizibilitatea lor ar putea incuraja societatile sa le abordeze.
Filosoful Valerie Tiberius de la Universitatea din Minnesota a sugerat ca pandemia ar putea duce la o „constientizare sporita a vulnerabilitatii noastre si a dependentei noastre reciproce”.
Anand Menon, membru al Institutului Regal pentru Afaceri Internationale din Marea Britanie, a propus ca pandemia ar putea duce la cresterea gradului de constientizare a inegalitatii economice, ceea ce ar putea duce la „o atentie publica si politica mai sustinuta acordata acestei probleme”. Psihologul cultural Ayse Uskul de la Universitatea Kent din Marea Britanie a impartasit acest sentiment si a prezis ca aceasta constientizare „ne va motiva sa luam o lupta mai puternica impotriva distributiei inechitabile a resurselor si a drepturilor nu doar acolo unde traim, ci mult mai mult la nivel global”.
3. Conexiuni sociale reinnoite.In cele din urma, cea mai frecventa consecinta pozitiva discutata a fost ca am putea observa o constientizare sporita a importantei conexiunilor noastre sociale. Pandemia ne-a limitat capacitatea de a ne conecta fata in fata cu prietenii si familiile si a evidentiat cat de vulnerabili ar putea fi unii dintre membrii familiei si vecinii nostri. Directorul fondator al Greater Good Science Center si profesorul UC Berkeley, Dacher Keltner, a sugerat ca pandemia ne-ar putea invata „cat de sacre sunt cele mai bune relatii ale noastre” si ca valoarea acestor relatii ar fi mult mai mare in lumea post-pandemie. Fostul presedinte al Societatii de Evolutie si Comportament Uman, Douglas Kenrick, si-a exprimat ecou acest sentiment, prezicand ca „relatiile de familie mai stranse ar fi rezultatul cel mai pozitiv al acestei [pandemii]”.
In mod similar, Jennifer Lerner – profesor de luare a deciziilor de la Universitatea Harvard – a discutat despre modul in care pandemia i-a determinat pe oameni sa „invete cine sunt vecinii lor, desi nu isi cunosteau vecinii inainte, pentru ca am descoperit ca avem nevoie de ei. ” Aceste tipuri de relatii sociale au fost legate de o serie de beneficii, cum ar fi cresterea bunastarii si a sanatatii, si ar putea oferi beneficii de durata indivizilor.
Riscuri post-pandemie
Ce zici de predictiile pentru consecintele negative ale pandemiei
Din nou, opiniile au fost variabile, mai mult de jumatate dintre teme fiind mentionate de mai putin de 10% dintre intervievatii nostri. Doar doua predictii au fost mentionate de cel putin zece experti: potentialul de tulburari politice si prejudecati sau rasism crescut. Aceste predictii evidentiaza o tensiune in predictiile expertilor: in timp ce unii savanti au vazut viitorul luminos si „incluziv in diversitate”, altii se tem de cresterea rasismului si a prejudecatilor. Inainte de a discuta aceasta tensiune, sa examinam exact ce au vrut sa spuna oamenii de stiinta prin aceste doua griji.
1. Cresterea prejudecatilor sau rasismului.Multi experti au discutat despre modul in care conditiile generate de pandemie ne-ar putea determina sa ne concentram asupra grupului nostru si sa devenim mai dispretuitori fata de cei din afara cercurilor noastre. Incheol Choi, profesor de psihologie culturala si pozitiva de la Universitatea Nationala din Seul, a discutat ca principala sa preocupare este ca „ar putea aparea stereotipuri, prejudecati impotriva altor membri ai grupului”. Lisa Feldman Barrett, membru al Academiei Americane de Arte si Stiinte si al Societatii Regale din Canada, a facut ecou acest sentiment, mentionand ca epidemiile anterioare au vazut „oamenii s-au inradacinat mai mult in convingerile lor in grup si in afara grupului”.
2. Tulburari politice.In mod similar, multi experti au discutat despre modul in care o concentrare mai mare asupra grupurilor noastre interne ar putea, de asemenea, exacerba diviziunile politice existente. Fostul presedinte al Societatii pentru Filosofie si Psihologie, Paul Bloom, a discutat despre modul in care o mai mare respingere fata de grupurile externe era vizibila atat in interiorul tarilor, cat si la nivel international, in care „tarile dau vina pe alte tari si nu lucreaza suficient impreuna”. Dilip Jeste, fostul presedinte al Asociatiei Americane de Psihiatrie, a discutat despre preocuparile sale ca tendinta de a vedea atat candidatii, cat si sustinatorii drept castigatori si invinsi in alegeri ar putea insemna ca „polarizarea politica pe care o observam astazi in SUA si in lume va creste doar. .”
Aceste predictii nu au fost surprinzatoare – expertii si alte persoane publice au discutat si ele despre aceste subiecte. Cu toate acestea, pe masura ce am analizat si comparat previziunile pentru consecintele pozitive si negative, am gasit ceva neasteptat.
Yin si yang ale efectelor COVID
Aproape jumatate dintre cei intervievati au mentionat spontan ca aceeasi schimbare ar putea fi o forta spre bine si spre rau. Cu alte cuvinte, au fost dialectici, recunoscand natura multideterminata a predictiilor si recunoscand ca contextul conteaza – contextul care determina cine pot fi castigatorii si invinsii in anii urmatori. De exemplu, expertii au prezis ca putem observa o acceptare mai mare a tehnologiilor digitale la domiciliu si la locul de munca. Dar, pe langa beneficiile acestui lucru – programe de lucru flexibile, navete reduse – au mentionat si costuri probabile, cum ar fi lipsa informatiilor sociale in comunicarea virtuala si dezavantaje pentru persoanele care nu isi permit internetul de mare viteza sau dispozitivele digitale.
Impartasiti-va perspectiva
Sunteti curios despre lumea de dupa COVID
La fel si noi si ne-ar placea parerea dvs. despre posibilele schimbari in viitor. Completati acest scurt sondaj pentru a va oferi perspectiva asupra sperantilor si ingrijorarilor unei lumi post-pandemie.
In mijlocul acestei complexitati, expertii au analizat ce tip de intelepciune avem nevoie pentru a ajuta la producerea unor schimbari pozitive in viitor. Nu numai ca avem nevoie de vointa de a sustine schimbarile politice si structurale, au sustinut multi, ci si de un anumit set de strategii psihologice care promoveaza judecata corecta: luarea de perspectiva, gandirea critica, recunoasterea limitelor cunostintelor noastre si simpatia si compasiunea.
Cu alte cuvinte, intelepciunea recomandata de experti se concentreaza pe metacognitie, care sta la baza reglarii cu succes a emotiilor, a atentiei si a judecatii mai intelepte despre probleme sociale complexe. Vestea buna este ca aceste strategii psihologice sunt maleabile si antrenabile; o modalitate prin care putem cultiva intelepciunea si perspectiva, de exemplu, este prin adoptarea unei perspective de observator la persoana a treia asupra provocarilor noastre.
La suprafata, atitudinea „depinde” a multor experti cu privire la lumea de dupa COVID poate fi nemultumitoare. Cu toate acestea, dupa cum arata cercetarile privind prognoza, o astfel de atitudine dialectica este exact ceea ce ii distinge pe cei mai precisi prognozatori de restul populatiei. Prognoza este grea, iar predictiile sunt adesea incerte si probabil gresite. De fapt, in ciuda unor sperante pentru viitor, este la fel de posibil ca schimbarea de dupa pandemie sa nu fie nici macar vizibila. Nu pentru ca schimbarile nu vor avea loc, ci pentru ca oamenii se adapteaza rapid la circumstantele lor imediate.
Viitorul va spune daca si cum pandemia actuala a modificat societatile noastre. Intre timp, proiectul Lumea dupa COVID ofera o fereastra marcata de timp in apartamentele expertilor si in mintea lor. Pe masura ce imbratisam o alta primavara pandemica, aceste informatii pot servi ca o reamintire ca pandemia poate duce nu numai la ingrijorari, ci si la sperante pentru anii urmatori.
