Derulati la
inceput Compasiunea
definita
Compasiunea inseamna literalmente „a suferi impreuna”. Printre cercetatorii de emotii, este definita ca fiind sentimentul care apare atunci cand te confrunti cu suferinta altuia si te simti motivat sa ameliorezi acea suferinta.
Compasiunea nu este acelasi lucru cu empatia sau altruismul, desi conceptele sunt legate. In timp ce empatia se refera in general la capacitatea noastra de a lua perspectiva si de a simti emotiile unei alte persoane, compasiunea este atunci cand acele sentimente si ganduri includ dorinta de a ajuta. Altruismul, la randul sau, este comportamentul amabil, altruist, adesea provocat de sentimente de compasiune, desi cineva poate simti compasiune fara a actiona asupra ei, iar altruismul nu este intotdeauna motivat de compasiune.
In timp ce cinicii pot respinge compasiunea ca fiind delicata sau irationala, oamenii de stiinta au inceput sa cartografiaze baza biologica a compasiunii, sugerand scopul evolutiv profund al acesteia. Aceasta cercetare a aratat ca atunci cand simtim compasiune, ritmul cardiac incetineste, secretam „hormonul de legatura” oxitocina, iar regiunile creierului legate de empatie, ingrijire si sentimente de placere se aprind, ceea ce duce adesea la dorinta noastra de a abordarea si ingrijirea celorlalti.
Pentru mai multe: Aflati despre auto-compasiune si oboseala de compasiune. Cititi eseul lui Dacher Keltner despre „Instinctul compasiunii” si „Taxonomia compasiunii” a lui Paul Ekman, care trece in revista diferite tipuri de compasiune.
Articole recomandate
De ce sa-l practici
Cercetarea stiintifica a beneficiilor masurabile ale compasiunii este tanara. Descoperirile preliminare sugereaza, totusi, ca a fi plin de compasiune poate imbunatati sanatatea, bunastarea si relatiile. Multi oameni de stiinta cred ca compasiunea poate fi chiar vitala pentru supravietuirea speciei noastre si descopera ca avantajele acesteia pot fi sporite prin exercitii si practici specifice. Iata cateva dintre cele mai interesante descoperiri ale acestei cercetari de pana acum.
Compasiunea ne face sa ne simtim bine: actiunea plina de compasiune (de exemplu, daruirea catre caritate) activeaza circuitele placerii in creier, iar programele de antrenament pentru compasiune, chiar si cele foarte scurte, intaresc circuitele creierului pentru placere si recompensa si conduc la cresterea durabila a fericirii auto-raportate.
A fi plin de compasiune – a te conecta cu alti oameni intr-o maniera amabila si iubitoare – poate reduce riscul de boli de inima prin stimularea efectelor pozitive ale nervului vag, care ajuta la incetinirea ritmului cardiac.
Un program de antrenament pentru compasiune a descoperit ca ii face pe oameni mai rezistenti la stres; scade hormonii de stres din sange si saliva si intareste raspunsul imunitar. Antrenamentul pentru compasiune ne poate ajuta, de asemenea, sa ne ingrijoram mai putin si sa fim mai deschisi la emotiile noastre negative.
Compasiunea ne-ar putea imbunatati sanatatea mintala: o analiza a cercetarii a constatat ca practicarea meditatiei compasiunii a imbunatatit viata emotionala, gandirea pozitiva, relatiile si empatia participantilor.
Scanarile creierului in timpul meditatiei de bunatate iubitoare, care directioneaza compasiunea catre suferinta, sugereaza ca, in medie, mintile oamenilor plini de compasiune ratacesc mai putin in legatura cu ceea ce a mers prost in viata lor sau ar putea merge prost in viitor; ca urmare, sunt mai fericiti.
Practicarea compasiunii ne-ar putea face mai altruisti. La randul sau, ne poate ajuta, de asemenea, sa depasim suferinta empatica si sa devenim mai rezistenti in fata suferintei altora.
Compasiunea ajuta la crearea unor parinti grijulii: scanarile creierului arata ca atunci cand oamenii experimenteaza compasiune, creierul lor se activeaza in sistemele neuronale cunoscute pentru a sprijini ingrijirea parinteasca si alte comportamente de ingrijire.
Compasiunea ajuta la crearea unor soti mai buni: persoanele pline de compasiune sunt mai optimiste si sustinatoare atunci cand comunica cu ceilalti.
Compasiunea va ajuta sa va faceti prieteni mai buni: studiile despre prieteniile din colegiu arata ca, atunci cand un prieten isi stabileste scopul de a-l sprijini pe celalalt cu compasiune, ambii prieteni experimenteaza o mai mare satisfactie si crestere in relatie.
Compasiunea ajuta sa devina medici mai buni: studentii la medicina care se antreneaza in compasiune se simt mai putin deprimati si singuri si evita scaderile tipice ale compasiunii care au loc in timpul scolii de medicina.
Simtirea de compasiune pentru o persoana ne face mai putin razbunatori fata de ceilalti.
Retinerea sentimentelor de compasiune elimina angajamentul nostru fata de principiile morale.
Angajatii care primesc mai multa compasiune la locul lor de munca se vad pe ei insisi, colegii lor si organizatia lor intr-o lumina mai pozitiva, raporteaza ca simt emotii mai pozitive, cum ar fi bucuria si multumirea, si sunt mai dedicati la locul de munca. O cultura plina de compasiune la locul de munca este legata de mai putin epuizare, o mai mare munca in echipa si o mai mare satisfactie in munca.
Societatile mai pline de compasiune – cele care au grija de membrii lor cei mai vulnerabili, asista alte natiuni aflate in nevoie si au copii care indeplinesc mai multe acte de bunatate – sunt cele mai fericite.
Oamenii plini de compasiune sunt mai apti din punct de vedere social, ceea ce ii face mai putin vulnerabili la singuratate; S-a demonstrat ca singuratatea provoaca stres si dauneaza sistemului imunitar.
Articole recomandate
Cum il cultiv
Deseori vorbim despre unii oameni ca fiind mai plini de compasiune decat altii, dar cercetarile sugereaza ca compasiunea nu este ceva cu care te nasti sau nu. In schimb, poate fi intarita prin exercitii si practica tintita. Iata cateva activitati specifice, bazate pe stiinta, pentru cultivarea compasiunii de pe noul nostru site Greater Good in Action:
Sa te simti sprijinit: Gandeste-te la oamenii la care apelezi cand esti stresat si aminteste-ti momentele in care te-ai simtit mangaiat de ei, care cerceteaza spune ne poate ajuta sa ne simtim mai plini de compasiune fata de ceilalti.
Meditatia compasiunii: Cultivati compasiunea fata de o persoana iubita, de voi insiva, de o persoana neutra si chiar de un inamic..
Puneti o fata umana asupra suferintei: Cand cititi stirile, cautati profiluri ale unor persoane anume si incercati sa va imaginati cum au fost viata lor. .
Stimularea altruismului: creeaza mementouri de conexiune.
Programele de instruire pentru compasiune, cum ar fi cele de la Universitatea Emory si Universitatea Stanford, dezvaluie modul in care putem stimula sentimentele de compasiune in noi insine si in ceilalti. Iata cateva dintre cele mai bune sfaturi pentru a iesi din aceste programe, precum si alte cercetari.
Cautati elemente comune: a va vedea asemanator cu ceilalti creste sentimentele de compasiune. Un studiu recent arata ca ceva la fel de simplu precum atingerea cu degetele in acelasi ritm cu un strain creste comportamentul plin de compasiune.
Calmeaza-ti ingrijorarea interioara: cand ne lasam mintea sa ne napadeasca de frica ca raspuns la durerea altcuiva (de exemplu, ce se intampla daca mi se intampla asta
), inhiba sistemele biologice care permit compasiunea. Practica mindfulness ne poate ajuta sa ne simtim mai in siguranta in aceste situatii, facilitand compasiunea.
Incurajeaza cooperarea, nu competitia, chiar si prin indicii subtile: un studiu fundamental a aratat ca descrierea unui joc drept „joc comunitar” i-a determinat pe jucatori sa coopereze si sa imparta o recompensa in mod egal; Descrierea aceluiasi joc ca un „Joc de pe Wall Street” i-a facut pe jucatori mai tainuiti si mai putin sinceri. Aceasta este o lectie valoroasa pentru profesori, care pot promova invatarea prin cooperare la clasa.
Vedeti oamenii ca indivizi (nu abstractii): atunci cand li s-a prezentat un apel din partea unei organizatii caritabile impotriva foametei, oamenii aveau mai multe sanse sa dea bani dupa ce au citit despre o fata infometata decat dupa ce au citit statistici despre foame – chiar si atunci cand acele statistici au fost combinate cu cele ale fetei. poveste.
Nu juca jocul vina: atunci cand ii invinovatim pe altii pentru nenorocirea lor, simtim mai putina tandrete si ingrijorare fata de ei.
Respecta-ti eroul interior: atunci cand credem ca suntem capabili sa facem o diferenta, este mai putin probabil sa ne strangem compasiunea.
Observati si savurati cat de bine va simtiti sa fiti plini de compasiune. Studiile au aratat ca practicarea compasiunii si implicarea in actiuni compasionale sustin activitatea creierului in zonele care semnaleaza recompensa.
Pentru a cultiva compasiunea la copii, incepeti prin a modela bunatatea: cercetarile sugereaza ca compasiunea este contagioasa, asa ca, daca doriti sa ajutati compasiunea sa se raspandeasca in urmatoarea generatie de tineri barbati si femei, conduceti prin exemplu.
Limitati inegalitatea: cercetarile sugereaza ca, pe masura ce oamenii simt un sentiment mai mare de statut fata de ceilalti, ei simt mai putina compasiune.
Nu fiti un burete: atunci cand luam in totalitate suferinta altor oameni ca pe a noastra, riscam sa ne simtim personal stresati, amenintati si coplesiti; in unele cazuri, acest lucru poate duce chiar la epuizare. In schimb, incearca sa fii receptiv la sentimentele celorlalti fara a le adopta ca pe ale tale.
Articole recomandate
Acest articol – si tot ce este de pe acest site – este finantat de cititori ca tine.
Deveniti un membru abonat astazi. Ajutati-ne sa continuam sa aducem „stiinta unei vieti pline de sens” pentru dvs. si pentru milioane de oameni de pe tot globul.
