Marturia lui Frances Haugen in fata Congresului – in care a sustinut ca „produsele Facebook dauneaza copiilor, stimuleaza diviziunea si slabesc democratia noastra” – a reaprins discutia despre rolul retelelor sociale in societate.
Marturia ei nu este singurul motiv pentru care vorbim despre retelele sociale. Restrictiile legate de COVID-19 au facut ca retelele sociale sa fie mai centrale in viata noastra decat inainte. O analiza a traficului pe internet a aratat ca site-urile de social media in special au inregistrat cresteri ale activitatii in timpul pandemiei. De exemplu, intre ianuarie 2020 (pre-pandemie) si martie 2020 (inceputul pandemiei), traficul din SUA pe site-ul Facebook a crescut cu 27%. Centrul de Cercetare Pew a descoperit ca, chiar si dupa incheierea blocajelor oficiale, aproape o treime dintre americani au raportat ca sunt „aproape constant” online, iar aproximativ jumatate au raportat ca sunt online „de cateva ori pe zi”, o crestere semnificativa fata de anii precedenti.
Un deceniu de cercetare a descoperit ca utilizarea retelelor sociale tinde sa fie daunatoare pentru sanatatea mintala si bunastarea. Dar pandemia ne-a schimbat dramatic viata sociala. Avand oportunitati limitate de interactiune fata in fata, retelele sociale ar fi putut ajuta oamenii sa ramana conectati.
Publicitate
X
Conform cercetarilor noastre, totusi, acest lucru nu s-a intamplat. Datele noastre indica faptul ca utilizarea retelelor sociale a continuat sa fie asociata cu o sanatate mintala mai proasta in timpul pandemiei. Acest lucru ne face sa sustinem ca retelele sociale ar trebui folosite cu prudenta. Inca nu inlocuieste conexiunea umana reala.
Cand retelele sociale dauneaza bunastarii
Criticile aduse retelelor sociale sunt departe de a fi noi. Consecintele politice ale acestor platforme au fost analizate cel putin de la scandalul Cambridge Analytica din 2016. Au existat, de asemenea, o multime de cercetari cu privire la efectele utilizarii retelelor sociale asupra bunastarii individuale.
Studiile la scara larga care au monitorizat mii de adulti americani si adolescenti britanici de-a lungul mai multor ani au descoperit ca utilizarea retelelor sociale este asociata cu o sanatate mintala mai proasta si chiar cu o sanatate fizica mai proasta.
Aceste constatari au fost coroborate de experimente randomizate, controlate. Un experiment a constatat ca limitarea utilizarii retelelor sociale la 10 minute pe platforma pe zi a redus singuratatea, depresia si anxietatea pe parcursul a trei saptamani. Alte experimente au descoperit ca dezactivarea Facebook-ului timp de o luna – sau chiar o saptamana – mareste fericirea, reducand in acelasi timp anxietatea si depresia.
Desigur, modul in care retelele sociale afecteaza o persoana va depinde intr-o oarecare masura de modul in care acea persoana foloseste retelele sociale. De exemplu, s-ar putea folosi retelele sociale in mod activ (de exemplu, postarea de imagini, mesajele cu altii). Sau s-ar putea folosi pasiv (de exemplu, vizualizarea postarilor altora, derularea prin feeduri).
Un studiu a constatat ca utilizarea pasiva a retelelor sociale a fost asociata cu cresterea depresiei, in timp ce utilizarea activa a fost asociata cu scaderea depresiei. Acest lucru sugereaza ca utilizarea retelelor sociale este daunatoare pentru sanatatea mintala numai atunci cand duce la „doomscrolling”, comparatii sociale nefavorabile si altele asemenea. Poate fi chiar bun pentru sanatatea mintala atunci cand le permite oamenilor sa mentina relatii la distanta sau sa ramana implicati cu comunitatile locale.
Avem nevoie de retele sociale in timpul pandemiei
Din motive evidente, socializarea online a fost deosebit de importanta in timpul pandemiei. Avand astfel de oportunitati limitate de interactiune personala, acesta ar fi putut fi momentul sa straluceasca retelele sociale. In timpul blocajelor si „distantarii sociale”, oamenii au fost in mod special infometati de interactiune. Poate ca, in aceste conditii, utilizarea retelelor sociale ar putea fi buna pentru sanatatea mintala.
Am investigat aceasta intrebare in toamna anului 2020, cu doua grupuri de participanti.
Mai intai, in octombrie, am recrutat studenti la Universitatea din Carolina de Nord din Chapel Hill. Acesti studenti au sosit pentru semestrul de toamna, doar pentru a fi trimisi acasa in aproximativ o saptamana, cand au aparut mai multe „clustere” de cazuri de COVID-19 in campus. In al doilea rand, in noiembrie, am recrutat adulti din toata Statele Unite.
Am intrebat ambele grupuri cat timp petrec pe retelele sociale intr-o zi obisnuita si ce proportie din acest timp a implicat utilizarea activa in comparatie cu utilizarea pasiva. In medie, studentii au raportat ca petrec peste trei ore pe retelele sociale in fiecare zi, iar adultii din intreaga tara au raportat o medie de peste doua ore. Ambele grupuri au raportat ca doar aproximativ 20-25% din acest timp a implicat utilizarea activa.
Ghidul Greater Good pentru bunastarea in timpul coronavirusului
Practici, resurse si articole pentru indivizi, parinti si educatori care se confrunta cu COVID-19
Cititi-l acum
De asemenea, am evaluat sanatatea mintala a participantilor – atat rezultatele negative (stres, anxietate, depresie si singuratate), cat si rezultate pozitive (satisfactia vietii si sensul perceput in viata). In ambele grupuri, utilizarea pasiva a retelelor sociale, care a reprezentat aproximativ 75-80% din utilizarea totala, a fost asociata cu o sanatate mintala generala mai proasta (atat mai multe rezultate negative, cat si mai putine pozitive).
Desi utilizarea activa nu a fost legata de rezultate pozitive, a fost asociata cu rezultate negative mai grave in randul adultilor din intreaga tara. Aceste legaturi au ramas constante, indiferent de varsta, sexul, rasa si nivelul veniturilor participantilor.
In general, aceste rezultate sugereaza ca, chiar si atunci cand oamenii erau izolati fizic, utilizarea retelelor sociale nu a fost buna pentru sanatatea mintala.
Cautand in schimb o conexiune umana reala
In lucrarile anterioare din laboratorul nostru, am descoperit ca, in timpul pandemiei, calitatea interactiunii sociale (un sentiment de ingrijire si ingrijorare reciproca si sentimentul de a fi „sincron”) este asociata cu o sanatate mintala generala mai buna – dar cantitatea de interactiune sociala nu este . Cu alte cuvinte, socializarea este buna pentru oameni doar atunci cand experimenteaza conexiuni pozitive intre ei.
Acest lucru poate explica de ce nici macar utilizarea activa a retelelor sociale nu este asociata cu o sanatate mintala mai buna. La urma urmei, in alte cercetari, echipa noastra a descoperit ca oamenii experimenteaza niveluri relativ scazute de conexiune pozitiva in timpul interactiunilor mediate digital. Prin urmare, chiar daca incercati sa interactionati activ cu ceilalti pe retelele sociale, poate fi greu sa dezvoltati acel sentiment de conexiune de la om la om.
Acestea fiind spuse, pare foarte probabil ca retelele sociale sa fie aici pentru a ramane. Deci, cum pot oamenii sa foloseasca aceste platforme in moduri mai benefice
De exemplu, puteti folosi retelele sociale pentru a organiza evenimente comunitare (in aer liber, poate sau la distanta fizica) sau pentru a fi la curent cu starea unei afaceri locale preferate.
Cel mai important, am incuraja oamenii sa acorde prioritate formelor de interactiune care sunt favorabile unei conexiuni umane autentice. Suna un vechi prieten. Gazduieste un picnic sau o seara virtuala de jocuri de societate. Gasiti o modalitate de a impartasi pozitivitatea cu ceilalti. Si, daca nu va ajuta sa faceti acest lucru, va sugeram sa pastrati utilizarea retelelor sociale la minimum.
