Raportul Fericirii Mondiale apare in fiecare an, oferind cateva date despre modul in care bunastarea variaza de la o tara la alta si cum se schimba intr-o tara de la un an la altul. Dar ceea ce face unele tari mai fericite decat altele
Dora Gudmundsdottir este unul dintre multi cercetatori din intreaga lume care studiaza fericirea si bunastarea la nivel de populatie. Analizand seturi mari de date, ea a ajutat la descoperirea „epidemiologiei bunastarii” – cum se descurca diferite grupuri dintr-o tara ca raspuns la fortele sociale si economice in schimbare, cum ar fi inegalitatea, recesiunile si politicile educationale.
Intelegand aceste efecte, ea ii ajuta pe politicienii si factorii de decizie ai unei tari sa ia decizii mai bune pentru a sprijini bunastarea cetatenilor lor. Pana in prezent, ea a lucrat cu guvernul din tara sa natala, Islanda, unde este directorul factorilor determinanti ai sanatatii si bunastarii la Directia de Sanatate.
Publicitate
X
Am intervievat-o recent pe Gudmundsdottir despre cercetarile ei si despre ce putem face pentru a construi societati mai infloritoare.
Jill Suttie: Ce te-a determinat sa studiezi factorii sociali sau de mediu care influenteaza fericirea
Dora Gudmundsdottir
Dora Gudmundsdottir:Cand am inceput sa studiez cauzele fericirii, am devenit foarte interesat de „cauzele cauzelor” fericirii, adica de factorii de mediu care ii impiedica pe oameni sa se simta conectati, in siguranta si autonomi, toti care contribuie la fericire. Chiar daca multe alegeri individuale afecteaza fericirea, cat de usor sau dificil este sa faci acele alegeri depinde adesea de factori sociali sau de mediu, cum ar fi programele guvernamentale de bunastare sau egalitatea de gen, de exemplu.
JS: Potrivit World Happiness Report, fericirea a scazut in intreaga lume (in ansamblu) si exista mai multa „inegalitate a fericirii” in interiorul tarilor. De ce crezi ca acesta este cazul
DG:Ar putea exista multe motive pentru un declin al fericirii. Una dintre ele ar putea fi asteptari mai mari. In multe tari, oamenii se descurca mai bine in fiecare an – traind o viata mai lunga si mai sanatoasa. Deci, poate ca oamenii au un sentiment mai puternic ca au dreptul sa se simta bine.
De asemenea, s-ar putea ca multi oameni sa fie mai deschisi cu privire la sanatatea lor mintala, asa ca sunt mai dispusi sa spuna cand sunt nefericiti. Sau s-ar putea ca generatiile mai tinere sa aiba mai putina toleranta la adversitate si durere (atat fizica, cat si psihica) decat generatiile anterioare.
In ceea ce priveste inegalitatea, a existat intotdeauna mai multa inegalitate de fericire in interiorul tarilor decat intre tari. De asemenea, vedem ca exista mai multa inegalitate de fericire in interiorul municipalitatilor decat intre municipalitatile din aceeasi tara. Ar fi util sa ne uitam la cei care au un punctaj ridicat la fericire si la cei care au un punctaj scazut si apoi sa monitorizam schimbarile in ambele, pentru a vedea cum politicile influenteaza diferit aceste grupuri. Dar masura noastra actuala a fericirii ne ofera doar o viziune foarte limitata asupra situatiei. Avem nevoie de masuri mai largi ale bunastarii mentale pentru a intelege mai bine diferentele.
JS: Anul acesta, Islanda s-a clasat pe locul patru ca cea mai fericita tara din lume. Ce anume ii face pe cei de acolo atat de fericiti in Islanda
DG:Potrivit studiilor din intreaga lume, se pare ca cel mai important contributor la fericire sunt relatiile sociale ale cuiva. Intr-o tara mica precum Islanda, este destul de usor sa fii in contact bun cu familia si prietenii tai. Majoritatea populatiei locuieste la o ora cu masina de zona capitalei Reykjavik.
Un alt factor important legat de fericire este sanatatea, iar starea de sanatate in Islanda este destul de buna in comparatie cu alte tari. Avem cea mai scazuta rata a mortalitatii infantile din lume si una dintre cele mai mari sperante de viata; majoritatea cetatenilor au acces la ingrijiri medicale de buna calitate.
Islanda este, de asemenea, o natiune foarte pasnica – de exemplu, nu am avut niciodata o armata. Exista si un nivel ridicat de incredere in societate. Copiii pot merge liber in locuri si se pot juca afara fara supraveghere. Islandezii au, de asemenea, destul de mult control asupra vietii lor. Au acces la o educatie de calitate, indiferent de mediul educational al parintilor lor. Iar Islanda este tara cu cea mai mica diferenta de gen din lume, unde acum este ilegal sa platiti femei mai putin decat barbatii pentru acelasi loc de munca.
Toate acestea fac ca este usor si acceptabil sa incerce diferite lucruri, astfel incat oamenii sa nu simta ca sunt blocati pe o anumita cale pe care nu au ales-o. Nivelul lor de siguranta si autonomie are probabil un impact mare asupra fericirii lor.
JS: Cat de mult – si in ce moduri – este fericirea afectata de fortele economice, conform cercetarii dumneavoastra
DG: Venitul prezice doar 1% din fericirea din Islanda atunci cand sunt luati in considerare alti factori. Asta inseamna ca a obtine un venit mai mare nu va duce neaparat la mai multa fericire – este un predictor [al fericirii] destul de scazut in comparatie cu relatiile sociale.
Aflati mai multe
Acest articol a fost realizat in parteneriat cu Asociatia Internationala de Psihologie Pozitiva (IPPA), care gazduieste cel de-al saselea Congres mondial bienal de psihologie pozitiva la Melbourne, Australia, in perioada 18-21 iulie, unde Dora Gudmundsdottir si alti experti de top in psihologie pozitiva va prezenta. Faceti clic aici pentru a afla mai multe si pentru a va inregistra.
In acelasi timp, cel mai mare predictor al nefericirii este intampinarea dificultatilor financiare. Cei carora le este greu sa ajunga la capat au cel mai mic scor de fericire dintre toate grupurile, mai mic decat cei fara un loc de munca si cei cu cel mai mic venit. Aceasta inseamna ca cei cu cel mai mic venit nu sunt neaparat din acelasi grup cu cei cu dificultati financiare. Exista oameni cu venituri mari care au dificultati financiare si asta este mai rau pentru fericirea ta decat a avea un venit mai mic fara dificultati financiare.
JS: Te-ai uitat la cercetari cu privire la modul in care dezastrele economice afecteaza bunastarea intr-o tara. Care sunt cele mai surprinzatoare descoperiri ale tale
DG:Cand am studiat efectele colapsului sistemului bancar din Islanda, am constatat ca fericirea in randul adolescentilor a crescut dupa prabusire, chiar daca nivelul de fericire al adultilor a scazut. Asta pentru ca dupa prabusire, adultii lucrau mai putine ore, ceea ce insemna ca parintii aveau mai mult timp de petrecut cu adolescentii lor. Pe masura ce a devenit mai usor pentru adolescenti sa obtina sprijin emotional de la parinti, fericirea lor a crescut, desi munca mai putin ar fi putut duce la un PIB [Produsul Intern Brut] mai mic pentru tara.
JS: Crezi ca a avea niveluri mai mari de fericire in populatie actioneaza ca un fel de tampon impotriva recesiunilor economice puternice
DG:Da. Cand o persoana se confrunta cu o provocare, este probabil ca nivelul de bunastare inainte de provocare sa joace un rol in impactul provocarii. O persoana care are o bunastare scazuta si are putine resurse pentru a face fata adversitatii ar putea fi mai vulnerabila decat o persoana cu o bunastare ridicata, cu mai multe resurse.
In studiul nostru, am vazut ca adolescentii care au avut relatii puternice cu parintii nu au fost afectati de criza economica, in timp ce cei care au avut relatii slabe cu parintii au avut o scadere a fericirii. Asadar, relatiile bune cu parintii nu sunt numai bune pentru fericirea ta, ci pot actiona si ca un tampon (factor de protectie) pentru bunastarea ta in perioadele de criza.
JS: Cum au raspuns guvernele cercetarii dvs. si au folosit-o pentru a crea
DG pentru politici:In 2007, autoritatile de sanatate publica din Islanda au decis sa includa masuri publice de bunastare mintala intr-un sondaj national privind sanatatea si bunastarea. Aceasta decizie a avut un impact atat asupra politicilor de sanatate, cat si asupra politicilor pentru intreaga societate. Masurile de bunastare au fost apoi utilizate ca indicator in dezvoltarea politicii Sanatate 2020 pentru Islanda, precum si in politica guvernamentala mai larga pentru economie si comunitate, numita Islanda 2020 si condusa de prim-ministru.
Indicatorii de sanatate publica, inclusiv indicatorii de fericire si bunastare, sunt publicati in fiecare an pentru sapte districte sanitare, oferind profiluri pentru fiecare district. Aceste profiluri reflecta punctele forte si provocarile din fiecare district, ceea ce permite autoritatilor sanitare, municipalitatilor si altor parti interesate sa prioritizeze, sa planifice, sa actioneze si sa evalueze in conformitate cu cele mai bune cunostinte disponibile. De exemplu, aceste informatii au fost folosite pentru a distribui resurse financiare pentru serviciile de sanatate mintala in intreaga tara. In plus, municipalitatile (care au un scor sub media tarii in ceea ce priveste fericirea) au folosit rezultatele pentru a dezvolta un plan de actiune pentru cresterea fericirii in randul cetatenilor lor.
JS: Ce mai trebuie facut pentru a creste rezilienta in tara dvs., in opinia dvs.
DG:Pentru a creste rezistenta, este important sa predati abilitati in scoli, cum ar fi coping, autoeficacitate, invatare sociala si emotionala si mindfulness. Din fericire, am primit finantare de la UE Orizont 2020 pentru dezvoltarea unui program de formare privind rezilienta mentala in scoli din cinci regiuni europene.
Proiectul se numeste UPRIGHT, iar obiectivul sau general este de a promova bunastarea mintala si de a preveni tulburarile mintale prin cresterea capacitatilor de rezilienta la tineri. Acesta a fost conceput de psihologi, pedagogi, metodologi si experti in tehnologie din intreaga Europa si se va concentra pe cresterea rezistentei adolescentilor (12-14 ani), familiilor acestora si scolilor; validarea eficacitatii programului; si furnizarea de dovezi stiintifice privind factorii specifici de rezistenta care contribuie la promovarea bunastarii mentale pozitive.
JS: Ce credeti ca pot invata alte tari din
DG de cercetare:Tarile au nevoie de masuri dincolo de PIB pentru a le ajuta cu planificarea politicilor. Este foarte important sa masori fericirea si bunastarea la nivel national si local si sa oferi rezultatele publicului, pentru ca ceea ce masori atrage atentia! Cand prezentati publicului rezultatele bunastarii, le deschide ochii oamenilor despre diferentele de bunastare si creeaza dorinta de a intelege de ce situatia este asa si ce se poate face pentru a o imbunatati. Doar atunci cand cetatenii cer schimbarea, politicienii asculta si actioneaza.
