Cand scriu un cantec sau o proza, aleg adesea sa-mi las mintea sa rataceasca, in speranta ca muza va lovi. Daca se intampla, nu numai ca imi muta munca, dar si ma simt grozav!
De aceea m-au tulburat studiile care au descoperit o asociere intre ratacirea mintii si probleme precum nefericirea si depresia – si chiar o speranta de viata mai scurta. Aceasta cercetare sugereaza ca concentrarea gandurilor asupra momentului prezent este legata de bunastare, in timp ce distantarea – ceea ce imi place personal sa fac – nu este.
Acum, noi studii aduc nuante acestei stiinte. Daca ratacirea mintii este sau nu negativa depinde de multi factori, cum ar fi daca este intentionata sau spontana, continutul gandurilor tale si ce fel de dispozitie te afli. In unele cazuri, o minte ratacita poate duce la creativitate, stari de spirit mai bune, productivitate mai mare si obiective mai concrete.
Publicitate
X
Iata ce spun unele cercetari recente despre avantajele unei minti in serpuire.
Ratacirea mintii te poate face mai creativ
Probabil ca nu este o mare surpriza faptul ca ratacirea mintii mareste creativitatea – in special „gandirea divergenta” sau capacitatea de a veni cu idei noi.
Intr-un studiu, cercetatorii le-au oferit participantilor un test de creativitate numit Sarcina de utilizari neobisnuite, care va cere sa va imaginati utilizari noi pentru un articol de zi cu zi, cum ar fi o agrafa sau un ziar. Intre prima si a doua etapa, participantii fie s-au angajat intr-o sarcina nesolicitanta pentru a incuraja ratacirea mintii, fie o sarcina solicitanta care le-a luat toata concentrarea; sau li s-a dat o perioada de odihna sau fara odihna. Acei participanti care s-au angajat in ratacirea mintii in timpul sarcinii nesolicitante si-au imbunatatit performanta mult mai mult decat oricare dintre celelalte grupuri. In schimb, indepartarea atentiei asupra sarcinii si ratacirea mintii au fost esentiale pentru succes.
„Descoperirile raportate aici ofera probabil cea mai directa dovada de pana acum ca conditiile care favorizeaza ratacirea mintii sporesc si creativitatea”, scriu autorii. De fapt, adauga ei, ratacirea mintii poate „servi ca fundatie pentru inspiratia creativa”.
Dupa cum a constatat un studiu mai recent, ratacirea mintii a imbunatatit creativitatea oamenilor dincolo de efectele pozitive ale capacitatii lor de citire sau ale inteligentei fluide, capacitatea generala de a rezolva probleme sau puzzle-uri.
Ratacirea mintii pare sa implice reteaua implicita a creierului, despre care se stie ca este activa atunci cand nu suntem implicati direct in sarcini si este, de asemenea, legata de creativitate.
Deci, poate ca am dreptate sa-mi las concentrarea sa rataceasca in timp ce scriu: imi ajuta mintea sa puna cap la cap informatiile in moduri noi si potential convingatoare, fara ca eu sa-mi dau seama. Nu este de mirare ca cele mai bune inspiratii ale mele par sa vina atunci cand sunt sub dus sau fac drumetii kilometri la rand.
Ratacirea mintii te poate face mai fericit… in functie de continut
. Relatia dintre ratacirea mintii si starea de spirit poate fi mai complicata decat credeam.
Intr-un studiu, cercetatorii au interpelat participantii in mod regulat pentru a vedea ce fac, daca mintea lor rataceste sau nu si cum se simt. Ca si intr-un experiment anterior, oamenii aveau tendinta de a fi intr-o dispozitie negativa atunci cand rataceau mintea. Dar cand cercetatorii au examinat continutul gandurilor oamenilor in timpul ratacirii mintii, au gasit o avertizare interesanta: daca mintile participantilor erau implicate in meditatii interesante, fara sarcina, dispozitiile lor au devenit mai pozitive decat mai negative.
Dupa cum concluzioneaza autorii, „Aceia dintre noi care ne gasesc in mod regulat mintea in nori – gandindu-se la subiectele care ne intereseaza cel mai mult – se pot mangaia sa stie ca cel putin aceasta forma de ratacire a mintii este asociata cu o dispozitie ridicata.”
Este posibil ca starea de spirit sa afecteze ratacirea mintii mai mult decat invers. Intr-un studiu similar, cercetatorii au ajuns la concluzia ca a te simti trist sau a fi intr-o dispozitie proasta tinde sa duca la ratacire nefericita a mintii, dar acea ratacire a mintii in sine nu a dus la dispozitii proaste ulterioare. Experimentele anterioare ar putea sa fi combinat ratacirea mintii cu ruminarea – o preocupare nesanatoasa pentru esecurile din trecut, care este legata de depresie.
„Acest studiu sugereaza ca ratacirea mintii nu este ceva care este in mod inerent rau pentru fericirea noastra”, scriu autorii. In schimb, „tristetea este probabil sa conduca mintea sa rataceasca si acea ratacire a mintii este probabil sa fie [emotional] negativa”.
O revizuire a cercetarii privind ratacirea mintii a ajuns la o concluzie similara: ratacirea mintii este diferita de ruminare si, prin urmare, are o relatie diferita cu starea de spirit.
Meditatia compasiunii
Intareste
sentimentele de ingrijorare fata de suferinta celorlalti
Invatati astazi
. Un studiu a constatat ca oamenii care s-au angajat in practici de meditatie centrate pe compasiune au avut o ratacire mai pozitiva a mintii. Ca un bonus suplimentar, oamenii cu ratacirea mintii mai pozitive au fost, de asemenea, mai grijulii fata de ei insisi si de ceilalti, ceea ce este legat de fericire. Ratacirea mintii poate imbunatati performanta la locul de munca.
Luarea unei pauze de la serviciu poate fi un lucru bun – poate pentru ca mintea noastra este mai libera sa rataceasca.
Ratacirea mintii este deosebit de utila atunci cand munca determina mintea. Intr-un studiu, participantii au raportat despre ratacirea mintii lor in timpul unei sarcini repetitive. Participantii care s-au implicat in mai multa ratacire a mintii au avut rezultate mai bune si mai rapide, scazand semnificativ timpul de raspuns. Cercetatorii au speculat ca ratacirea mintii le-a permis oamenilor sa renunte la sarcina pentru scurt timp, sa reseteze si sa vada datele cu ochi proaspeti, astfel incat sa nu rateze schimbarile bruste.
Intr-un alt studiu, cercetatorii si-au propus sa descopere ce parti ale creierului au fost implicate in ratacirea mintii si au descoperit ceva neasteptat. Cand lobii lor frontali au fost stimulati cu un curent electric mic pentru a stimula ratacirea mintii, performanta oamenilor la o sarcina de atentie s-a imbunatatit usor.
Desigur, nu toate locurile de munca necesita ratacirea mintii. Un chirurg sau un sofer ar trebui sa ramana concentrat asupra sarcinii in cauza, deoarece ratacirea mintii ar putea fi daunatoare pentru ambele. Pe de alta parte, chiar si pentru ei ar putea fi intineritor sa ia o pauza de ratacire a mintii dupa terminarea zilei de lucru, ceea ce duce la o atentie mai concentrata data viitoare.
Ratacirea mintii ne poate ajuta la stabilirea obiectivelor
Se pare ca ratacirea mintii ar fi daunatoare atunci cand vine vorba de planificarea viitorului. De fapt, unele cercetari sugereaza ca ratacirea mintii poate imbunatati stabilirea obiectivelor.
Intr-un experiment recent de neurostiinta, participantii au facut o sarcina nesolicitanta si au raportat continutul gandurilor lor, in timp ce cercetatorii si-au scanat creierul cu fMRI. Dupa aceea, au scris timp de 15 minute despre obiectivele personale sau despre programele TV (grupul de control). Apoi, au repetat aceste doua sarcini — cea nesolicitanta si scris despre obiective sau TV.
Mai multe despre Mind-Wandering
Explorati daca ratacirea mintii va face nefericit sau mai putin grijuliu.
Descopera cum sa concentrezi o minte ratacita.
Cititi cele sapte sfaturi ale lui Rick Hanson pentru a fi atenti.
Cititi parerea unui om de stiinta sceptic despre relatia dintre atentie si ratacirea mintii.
Analizatorii care nu cunosc scopul studiului au fost rugati sa evalueze caracterul concret al stabilirii obiectivelor si descrierilor programelor TV ale participantilor. Rezultatul
Oamenii cu minti ratacitoare – care probabil au inceput sa se gandeasca la ceea ce isi doreau cu adevarat in viata dupa prima sesiune de scris – in cele din urma au venit cu descrieri de obiective mai concrete si de mai buna calitate in a doua sesiune. Pe parcursul experimentului, creierul lor a aratat, de asemenea, o crestere a conectivitatii intre hipocamp si cortexul pre-frontal – zone implicate in stabilirea obiectivelor.
Cercetarile au mai descoperit ca, cu cat oamenii se angajeaza mai mult in ratacirea mintii in timpul unei sarcini, cu atat sunt mai dispusi sa astepte o recompensa dupa aceea. Potrivit cercetatorilor, acest lucru sugereaza ca ratacirea mintii ajuta la intarzierea satisfactiei si „angajeaza procesele asociate cu gestionarea cu succes a obiectivelor pe termen lung”.
Pe de alta parte, unele cercetari sugereaza ca ratacirea mintii ne face mai putin „dureros” – sau mai putin capabili sa ramanem concentrati asupra obiectivelor noastre pana la indeplinire – mai ales daca este spontana mai degraba decat deliberata. Deci, ar putea fi important sa luati in considerare unde va aflati in procesul de creare a obiectivelor inainte de a decide ca ratacirea mintii ar fi o idee buna.
Nimic din toate acestea nu sugereaza ca ratacirea mintii este mai buna pentru noi decat sa fim concentrati. Mai probabil, ambele aspecte ale cognitiei servesc unui scop. In circumstante potrivite, o minte ratacitoare ne poate aduce beneficii pe noi si, eventual, pe cei din jurul nostru. Trucul este sa stii cand sa-ti eliberezi mintea.
