Articole despre
empatie

si altele
Derulati in sus
de
Keith Oatley
| 1 decembrie 2008
Print
Bookmark
Cercetarile mele cu Maja Djikic si Raymond Mar sugereaza ca lectura de fictiune imbunatateste empatia si inteligenta sociala. Dar filmele, televiziunea si jocurile video aduc aceleasi beneficii
Raspunsul este da, pot, dar depinde de subiectul fiecarei lucrari si de intentia din spatele acesteia.
Cand vorbim despre intentie, trebuie sa facem o distinctie intre arta si non-arta. In opinia noastra, comunicarea non-artistica incearca sa produca un raspuns emotional specific. Intr-un thriller, de exemplu, intentia este de a produce anxietate, care ulterior va fi usurata. Dar in arta, intentia este de a oferi oamenilor material pentru a-si crea propriile ganduri si emotii.
Nu se poate trasa o granita clara: arta plastica poate avea implicatii politice; reclamele pot avea aspecte artistice. Multe filme de fictiune impartasesc proprietati cu nuvele si romane. La fel ca in lectura, spectatorii de film trebuie sa creeze lumi simulate. Camera se afla in locuri in care o persoana nu ar putea fi niciodata. Dar exista diferente intre scris si film: fictiunea literara poate provoca mai usor reflectia interioara, in timp ce filmele juxtapun elemente verbale si vizuale in moduri care pot fi mai literale si mai manipulative.
Reclama
X
A doua consideratie este subiectul. Eu si colegii mei sustinem ca fictiunea literara tinde sa fie despre probleme de intelegere a sinelui si a celorlalti in lumea sociala. Dar unele filme si jocuri video incearca de fapt sa obstructioneze aceasta intelegere, in special in utilizarea violentei. Cele mai multe programe de televiziune si jocuri violente ofera experiente de razbunare furioasa, dar putine in ceea ce priveste suferinta sau consecintele.
In aceste cazuri, mediile violente, non-artistice, au efectul opus al unei nuvele de Anton Cehov sau al unui roman de Jane Austen. In loc sa incurajeze intelegerea pe noi insine si pe ceilalti, ele limiteaza empatia si inteligenta sociala.

Despre autor

Keith Oatley
Keith Oatley, Ph.D., este directorul Programului de Stiinte Cognitive de la Universitatea din Toronto. Este autorul a sase carti de psihologie, dintre care cea mai recenta este Emotii: o scurta istorie si a doua romane, dintre care primul, The Case of Emily V., a castigat Premiul Commonwealth Writers pentru cel mai bun prim roman.

Va puteti bucura si de

comentarii
Daca
ma gandesc bine, jocurile violente care sunt organizate ca un roman (imi vine in minte Max Payne) care au aspecte de suferinta si consecinte pot face bine in domeniul auto-reflectiei si al inteligentei sociale, cred.
Jucarii Super Mario | 02:58, 6 iunie 2011 | Link
Acest lucru arata doar ca, in anumite genuri, un film ar trebui sa lase loc oamenilor sa reflecteze asupra lui.
Cumparati Wii U | 6:59, 12 august 2011 | Legatura
comentarii pe blog realizate de Disqus

Acest articol – si tot ce este de pe acest site – este finantat de cititori ca tine.
Deveniti un membru abonat astazi. Ajutati-ne sa continuam sa aducem „stiinta unei vieti pline de sens” pentru dvs. si pentru milioane de oameni de pe tot globul.