Se implinesc 60 de ani anul acesta de cand Norman Vincent Peale a publicat Puterea gandirii pozitive – si desi mesajul sau poate fi fost radical pe atunci, acum este intelepciunea conventionala. Gururi de auto-ajutorare, vorbitori motivationali, oameni de afaceri, candidati la presedintie si multi psihologi sunt de acord: optimismul este fundamentul unei vieti fericite, iar negativitatea este pentru perdanti.
Aceia dintre noi care ne consideram in mod natural ticalosi si posomorati ne-am simtit intotdeauna exclusi de ceea ce filosoful Peter Vernezze numeste „cultul optimismului”. Dar acum exista un motiv pentru care sa ne simtim mai plini de speranta… intr-un mod adecvat, desigur.
Un numar tot mai mare de cercetari sugereaza ca gandirea negativa, daca este urmarita strategic, are si un rol de jucat in fericire. Traditiile filozofice si spirituale stravechi, de la stoici la budisti, au recunoscut potentialul de imbunatatire a vietii de a incerca cu mai putin efort sa fii fericit. Iata patru moduri de a beneficia de abordarea lor.
1. Concentrati-va pe cel mai rau scenariu, nu pe cel mai bun.
Publicitate
X
Vizualizarea viitorului dvs. ideal este un element de baza al bestsellerurilor de auto-ajutorare, dar imaginea in mod viu a succesului poate fi inversata. Intr-o serie de experimente, cand subiectilor experimentali insetati li s-a cerut sa vizualizeze ca beau un pahar cu apa inghetata, nivelul lor de energie a scazut de fapt: se pare ca erau mai putin motivati sa gaseasca apa adevarata, deoarece isi imaginasera deja ca beau putina.
In plus, vizualizarea negativa poate fi un excelent antidot impotriva anxietatii. Stoicii au numit-o „premeditarea relelor”, in timp ce cercetatorii moderni o numesc „pesimism defensiv” – o strategie desfasurata in mod regulat de intre 25 si 30 la suta dintre americani, potrivit cercetatorului Julie Norem.
Luati in considerare logica: atunci cand incercati sa va convingeti ca totul va merge bine, riscati sa va intariti convingerea nespusa ca ar fi cu totul catastrofal daca nu ar fi facut-o. In schimb, incercati sa vedeti cu sobru cat de rau ar putea merge lucrurile cu adevarat. S-ar putea sa descoperi ca temerile tale sunt reduse la dimensiuni usor de gestionat.
2. Luati in considerare sa scapi de obiectivele tale
Timp de multi ani, popularitatea stabilirii obiectivelor s-a bazat, in parte, pe ceva cunoscut sub numele de „Studiul de obiective Yale din 1953”. Se pare ca acest lucru a aratat ca printre membrii clasei de absolventi din Yale din 1953, cei care aveau obiective specifice, scrise pentru viitor, au ajuns, douazeci de ani mai tarziu, enorm de mai bogati decat ceilalti.
Dar cand jurnalistul Lawrence Tabak, in cautarea unei surse originale, a intrat in contact cu guru care s-au bazat pe studiu, toti au pledat pentru ignoranta si au sugerat sa-i intrebe pe alti guru – pentru ca studiul, dupa cum a confirmat un arhivist de la Yale, aproape sigur nu a existat niciodata. .
Si printre oamenii de stiinta in management, consensul pro-goal se destrama. Cercetari recente sugereaza ca „urmarirea excesiva a obiectivelor” ii poate determina pe angajati sa taie colturile etice. Intre timp, studiile antreprenorilor de succes, intreprinse de profesorul de afaceri Saras Sarasvathy, dezvaluie ca rareori se tin riguros de planuri de afaceri detaliate, multianuale. In schimb, doar incep si continua sa-si corecteze cursul pe masura ce merg. Filosofia lor nu este atat „gata, tinteste, foc” cat „gata, foc, tinteste” – si apoi sa continui sa tinteasca din nou.
3. Nu te atasa prea mult de „gandirea pozitiva”
Spune-ti ca esti un castigator si s-ar putea sa ajungi sa te simti mai rau.
Cand cercetatorii din Canada au testat eficacitatea afirmatiilor de autoajutorare – in special expresia „Sunt o persoana iubitoare!” – au descoperit ca cei care aveau deja o stima de sine scazuta au experimentat o scadere suplimentara a dispozitiei lor.
Incercarea de a-ti controla emotiile, asa cum a aratat psihologul de la Harvard Daniel Wegner, poate fi o invitatie la „efecte ironice”: lupta prea mult pentru a elimina negativitatea si risti sa generezi mai mult din ea. La fel ca in vechiul joc de salon, atunci cand incerci sa nu te gandesti la un urs polar, s-ar putea sa descoperi ca a fi hipervigilent in eliminarea starilor de spirit nefericite pune nefericirea in centrul atentiei.
Prin contrast, psihologia budista timpurie a sustinut tratarea gandurilor, fie ca sunt negative sau pozitive, mai degraba ca mirosuri, vederi, gusturi si sunete: lucruri care ajung in constientizarea ta, mai degraba decat lucruri care constituie esenta a ceea ce esti. Aceasta pozitie de „non-atasament” – sustinuta acum si de cercetare ca modalitate eficienta de a face fata durerii fizice – intruchipeaza ceea ce ati putea defini ca fiind opusul gandirii pozitive: a invata, in schimb, sa rezistati impulsului de a va manipula starile interioare.
4. Nu ignora moartea
Antropologul Ernest Becker a sustinut ca nenumarate activitati umane, de la razboaie la marea arta, sunt in cele din urma motivate de dorinta subconstienta de a nega faptul ca, in cele din urma, vom muri.
In zilele noastre, cu procesele mortii ascunse in spatele usilor ospiciilor si caselor de pompe funebre, nu a fost niciodata mai usor sa perpetuezi amagirea nemuririi – pana in momentul in care seceratorul intra inevitabil. Am putea beneficia de redescoperirea traditiei pierdute a „memento mori”, care s-a concentrat pe construirea de mementouri ale mortii in viata de zi cu zi: rezultatul dublu a fost de a face ca experienta de zi cu zi sa se simta mai valoroasa, reducand in acelasi timp oroarea mortii atunci cand a sosit. (Aplicatia Death Clock pentru iPad este un exemplu modern: are scopul de a calcula data la care vei muri, apoi incepe o numaratoare inversa pentru a te tine la curent.)
Desi cercetarile sugereaza ca amintirile mortii pot determina oamenii sa se comporte mai agresiv, exista, de asemenea, dovezi ca, in contextele potrivite, amintirea mortalitatii noastre declanseaza compasiune. Intr-un exemplu, oamenii care se plimbau printr-un cimitir s-au dovedit cu 40 la suta mai probabil sa ajute un strain – in special, unul dintre cercetatori, care s-a prefacut ca ii scapa caietul – decat cei care merg pe un bloc obisnuit. Un alt studiu a constatat ca vizualizarea propriei morti i-a determinat pe oameni sa devina mai recunoscatori.
Moartea este ceea ce avem cu totii in comun: cel mai negativ dintre negative, poate… dar si cel mai unificator.
