La locurile de munca si in familiile din intreaga lume, comunicarea a devenit online. Trimitem nenumarate e-mailuri; mai degraba facem chat video decat sa calatorim prin oras pentru a ne intalni. De fapt, a sta jos si a interactiona cu cineva in persoana poate parea un lux rar.
Dar, pe masura ce tehnologia se raspandeste, ne pierdem capacitatea de a ne conecta si de a empatiza cu ceilalti si, odata cu ea, fericirea si succesul pe care le aduce empatia
Cum se poate intampla compasiunea daca timpul fata in fata dispare incet
Empatia este capacitatea de a „rezona” cu o alta persoana: de a-si simti emotiile si de a-si intelege perspectiva. Cercetarile despre empatie au evidentiat capacitatea noastra puternica de a citi literalmente pe ceilalti: prin oglindirea sau mimand subtil expresiile faciale, intelegem ceea ce experimenteaza. Daca vedem pe cineva plangand, s-ar putea sa simtim ca ne lamuresc ochii; daca ii vedem incrunti, facem la fel, demonstreaza cercetarile suedeze. (De fapt, daca primesti Botox intre sprancene si nu poti oglindi incruntarea cuiva, capacitatea ta de a-i interpreta rapid emotiile poate fi afectata, a aratat un studiu).
Reclama
X
Din fericire, insa, empatia se bazeaza pe mai mult decat pe citirea expresiilor faciale. De fapt, noi cercetari sugereaza cat de puternica poate fi vocea pentru a ne ajuta sa ne conectam si este o veste buna pentru stilul nostru de viata tehnologic.
Ascultarea pentru empatie
Testul Citirea mintii in ochi
Modul in care incercam de obicei sa identificam emotiile altor oameni este prin expresiile faciale, in special prin ochii lor. Ni se spune ca „ochii sunt ferestrele catre suflet”, iar contactul vizual este cu siguranta esential in empatie. Multi psihologi folosesc exercitiul Citirea mintii in ochi pentru a testa empatia pentru experimentele lor. Ideea este ca, daca poti detecta schimbarile subtile in privirile pe care ti le ofera oamenii, poti intelege ce simt si sa raspunzi in mod corespunzator.
Dar un nou studiu al lui Michael Kraus de la Yale University School of Management a descoperit ca simtul nostru al auzului poate fi chiar mai puternic decat vederea cand vine vorba de detectarea cu acuratete a emotiilor. Kraus a descoperit ca suntem mai precisi atunci cand auzim vocea cuiva decat atunci cand ne uitam doar la expresiile fetei sau cand ii vedem fata si ii auzim vocea. Cu alte cuvinte, este posibil sa puteti simti starea emotionala a cuiva si mai bine la telefon decat in persoana.
Intr-un experiment, Kraus le-a cerut participantilor sa vizioneze videoclipuri cu doi oameni care interactioneaza si se tachinan unul pe altul, apoi sa evalueze cat de mult au simtit cei doi actori o serie de emotii diferite in timpul interactiunii. Intr-un alt studiu, participantii au avut conversatii la camera despre film, televizor, alimente si bauturi, intr-o camera care era fie luminata, fie intunecata. Intr-un al treilea studiu, unui set diferit de participanti au fost rugati sa evalueze emotiile partenerilor de conversatie care au fost filmati. In toate aceste cazuri, participantii au fost cel mai precis in identificarea emotiilor celorlalti atunci cand au auzit vocile oamenilor doar (comparativ cu atunci cand s-au uitat la expresiile faciale singuri sau s-au uitat la expresiile faciale si au auzit voci). Inca cateva experimente au dat rezultate similare.
In mai multe studii ulterioare, Kraus a explicat motivul pentru care vocea – mai ales atunci cand este singurul indiciu – este un mod atat de puternic de empatie. El le-a cerut participantilor sa discute o situatie dificila de lucru pe o platforma de videoconferinta (Zoom), folosind fie doar microfonul, fie microfonul si videoclipul. Inca o data, participantii au fost mai precisi in a-si detecta emotiile reciproc in apelurile vocale. Cand ascultam doar vocea, a constatat, atentia noastra pentru subtilitatile tonului vocal creste. Pur si simplu ne concentram mai mult pe nuantele pe care le auzim in modul in care vorbitorii se exprima.
Cand vorbiti cu cineva la telefon, de exemplu, este mai probabil sa observati daca acesta respira repede si par nervos sau daca vorbirea este monotona si suna slab sau obosit. Pe de alta parte, puteti detecta cu usurinta entuziasmul si entuziasmul atunci cand cineva vorbeste intr-o maniera inalta si rapida.
Ascultare activa
Conecteaza-te cu un partener prin empatie si intelegere.
Incercati-l acum
Deci, cum putem sa ne imbunatatim interpretarea emotiilor in vocile colegilor nostri si a celor dragi
Pana in prezent, nu exista prea multe cercetari care sa exploreze aceasta intrebare in mod specific. Un studiu asupra strigatelor copiilor a sugerat ca parintii cu o pregatire muzicala mai buna au fost mai bine sa distinga strigatele de suferinta de alte tipuri de strigate. Dar, intr-adevar, s-ar putea sa nu avem nevoie de prea mult antrenament. Kraus a descoperit ca, odata ce eliminati alte intrari (cum ar fi expresiile faciale), atentia dvs. se accentueaza in mod natural si se concentreaza pe indiciile vocale.
Puterea vocii
Mai multe despre empatie
Cititi eseul lui Roman Krznaric despre „Sase obiceiuri ale oamenilor foarte empatici.
Descoperiti modul in care neuronii oglinda joaca un rol in empatie.
Explorati daca puteti ramane fara empatie.
Cat de empatic sunteti
Faceti testul!
Avand in vedere ca deseori incercam sa intelegem emotiile altor oameni bazandu-ne pe fetele lor (si, de fapt, avem tendinta de a supraestima capacitatea noastra de a face acest lucru), studiul lui Kraus este un semnal de alarma. Vocea poate fi un predictor mult mai de incredere decat chipul, mai ales daca ii putem dedica toata atentia.
Cercetarile anterioare au aratat cat de multe informatii poate transmite vocea. Cercetarile conduse de Emiliana Simon-Thomas si Dacher Keltner de la Greater Good Science Center arata ca nu detectam doar tonul emotional de baza in voce (de exemplu, sentimente pozitive vs. negative sau entuziasm vs. calm); suntem de fapt capabili sa detectam nuante fine. Putem distinge furia de frica si tristete; uimire de compasiune, interes si jena. Multe dintre „exploziile vocale” care semnifica emotie — de la ahhh! de spaima pana la ahhh de placere — sunt recunoscute in diferite culturi.
Abilitatea umana de a percepe nuantele in voci este extrem de sofisticata, arata cercetarile. Este posibil sa fi oferit un avantaj evolutiv puternic, ajutandu-i pe stramosii nostri sa distinga vocile familiare de cele necunoscute si sa perceapa expresii de nevoie si de suferinta care au ajutat la asigurarea supravietuirii. Ganditi-va la reactia viscerala pe care o avem fata de plansul unui copil: mamele sunt si mai in acord cu plansul propriului copil, mai ales daca au nascut natural.
De fapt, recunoasterea emotiilor vocale are chiar si o regiune separata a creierului de recunoasterea faciala a emotiei, a descoperit un studiu de imagistica cerebrala. Cand doi oameni vorbesc si se inteleg cu adevarat, a sugerat un alt studiu de imagistica cerebrala, se intampla ceva destul de spectaculos: creierul lor se sincronizeaza literalmente. Este ca si cum danseaza in paralel, activitatea creierului ascultatorului oglindindu-se pe cea a vorbitorului cu o scurta intarziere. Acesta este genul de comunicare la care ar trebui sa ne propunem cu totii – si una care poate duce nu numai la relatii mai bune, ci si la mai multa compasiune.
Acum avem nevoie de mai multe cercetari asupra modului in care functioneaza empatia in mesajele text. Unul dintre cele mai importante moduri de comunicare in acest moment este, fara indoiala, smartphone-ul – de la mesaje text la mesaje pe Facebook sau WhatsApp – si poate fi mult mai dificil sa detectam emotiile cu acuratete in texte scurte decat in voci sau expresii faciale (emoticoane sau nu).
Intre timp, poate ca putem fi mai putin preocupati de tendinta catre mai multe apeluri telefonice si mai putine interactiuni fata in fata la locul de munca si in viata noastra personala. Si poate, mai ales atunci cand avem o conversatie dificila care necesita multa empatie, ar trebui sa optam pentru un apel telefonic peste un apel FaceTime sau Skype. Oricat de contraintuitiv pare, s-ar putea sa fim mai adaptati la emotiile unui partener de conversatie prin vocea lor.
