Empatia a devenit mainstream. Acum, mai mult ca niciodată, părinții și profesorii încearcă să stimuleze empatia copiilor, iar cetățenii pledează pentru o societate și pentru lideri care sunt mai empatici. Dar de ce unii oameni sunt mai empatici decât alții și care este cel mai bun mod de a cultiva empatia
A fi empatic înseamnă a fi capabil să simți emoțiile altcuiva și să-ți imaginezi ce ar putea gândi sau simți. Cercetările anterioare au descoperit că oamenii cu anumite trăsături de personalitate, cum ar fi amabilitatea, conștiința și deschiderea către experiență, sunt mai empatici. Și ne putem crește empatia prin practicarea atenției, ascultând activ sau citind ficțiune, printre altele.
Un nou studiu de cercetare publicat în jurnalul Personality and Social Psychology Bulletin sugerează un alt predictor al empatiei: convingerile noastre despre fericire. Mai exact, autorii au studiat modul în care convingerile oamenilor despre faptul că fericirea este flexibilă, controlabilă și internă le influențează empatia față de ceilalți.
Publicitate
X
Într-un experiment, autorii au cerut 160 de persoane să completeze chestionare care le-au măsurat convingerile despre fericire și empatia lor „trăsături”: cât de empatici sunt în general. În cele din urmă, oamenii care au avut tendința să creadă că fericirea este flexibilă, controlabilă și internă – că fericirea noastră nu este fixă, ci se poate schimba, este sub controlul nostru și vine din interior și nu din circumstanțe externe – au fost mai empatici în general.
În două experimente suplimentare, autorii au studiat o formă diferită de empatie: empatia „de stare” sau cât de empatici sunt oamenii într-o situație dată. Un total de 525 de participanți au citit despre cineva care se confruntă cu depresie. Autorii au întrebat apoi participanții cât de empatici sunt față de acea persoană: cât de mult au simțit căldură față de ei și și-au luat perspectiva, de exemplu. Ei au descoperit că oamenii care au avut tendința de a crede că fericirea este flexibilă, incontrolabilă și externă au mai multe șanse să încerce să înțeleagă gândurile și sentimentele acelei persoane.
Deși credința că fericirea este flexibilă a fost legată de empatie la nivel de trăsătură și stare, credința că fericirea este controlabilă și internă a fost legată de mai multă empatie de trăsătură, dar mai puțină empatie de stare. Autorii speculează că acest lucru are de-a face cu diferența dintre convingerile noastre și comportamentul nostru. În principiu, oamenii cred că sunt empatici; oamenii care cred că o fericire mai mare vine din interior ar putea fi deosebit de optimiști cu privire la cât de empatici sunt.
Cu toate acestea, atunci când oamenilor li se prezintă o persoană reală care suferă și trebuie să depună un efort pentru a empatiza, credința lor că fericirea este controlabilă și internă i-ar putea face să creadă că nefericirea persoanei este vina ei. Oamenii care cred acest lucru ar putea fi mai puțin probabil să ia punctul de vedere al pacientului.
La fel și schimbarea convingerilor noastre despre fericire ne face mai empatici
Mai dispuși să pășim în locul altora
Din păcate, nu este atât de simplu.
Autorii notează că rezultatele arată doar o corelație între convingerile despre fericire și empatie; este prea devreme să spunem dacă credințele despre fericire influențează cât de empatici sunt oamenii.
În experimente suplimentare, cercetătorii au încercat de fapt să influențeze convingerile oamenilor despre fericire și apoi au măsurat empatia. Cu toate acestea, acest lucru nu părea să afecteze cât de empatici erau participanții. De ce
Autorii oferă multiple explicații posibile ale acestor rezultate: poate că empatia influențează convingerile despre fericire în loc de contrariul; o altă trăsătură influențează atât convingerile despre fericire, cât și despre empatie; sau experimentul lor nu a influențat deloc cu succes convingerile despre fericire.
Deși nu știm încă dacă modificarea convingerilor noastre despre fericire poate schimba cât de empatici suntem, știm că credințele contează. Alte studii recente au arătat că convingerile oamenilor despre fericire au o anumită legătură cu bunăstarea și satisfacția vieții. Cercetările viitoare vor studia, fără îndoială, dacă schimbarea acestor convingeri crește empatia, satisfacția de viață și bunăstarea. Acest lucru este deosebit de important într-o lume în care, din păcate, multe grupuri simt că li se refuză empatia.