Din 2014, co-instruiesc cursul online masiv si gratuit al Greater Good Science Center, numit GG101x: The Science of Happiness. Spre umilinta noastra surpriza, de cand am inceput s-au inscris peste 450.000 de oameni din toata lumea. Se claseaza in mod constant printre primele zece cursuri pe edX.
De asemenea, vorbesc despre stiinta fericirii publicului din afaceri, asistenta medicala, mediul academic, guvern si alte sectoare din intreaga lume. Toata lumea vrea sa stie cum sa foloseasca cercetarea stiintifica pentru a-si ghida dreptul inalienabil de a-si urmari fericirea: a lor si a comunitatilor in care traiesc si lucreaza. Desi nici domeniul ca intreg, nici cursul nostru nu pot oferi toate raspunsurile, eu M-am bazat pe feedback-ul studentilor, forumurile de discutii GG101x, intrebarile si raspunsurile din timpul discutiilor mele si multe altele pentru a distila cele trei realizari despre fericire care tind sa fie cele mai emotionante, motivatoare si surprinzatoare pentru oameni.
1. Majoritatea dintre noi gresesc fericirea
Emiliana Simon-Thomas
Publicitate
X
Fericirea nu este o idee noua si nici o persoana obisnuita nu se lupta sa explice ce inseamna. Chiar si in cadrul cercetarii, o masura standard a fericirii presupune ca oamenii au un simt intuitiv al acesteia si se pot plasa in mod precis si fiabil pe o scara de la „O persoana nu foarte fericita” la „O persoana foarte fericita”. Cu toate acestea, a sti ce este fericirea nu-l face pe omul obisnuit bun sa o urmareasca.
Prima greseala pe care o fac oamenii este sa echivaleze fericirea, calitatea globala a vietii, cu placerea temporara pe care o simtim ca raspuns la ceva placut. De ce este aceasta o problema
Ei bine, daca fericirea este echivalenta cu bucuria de moment, atunci concluzia logica este ca fericirea va aparea din insirarea unei secvente perpetue de momente placute. Asa cum unul dintre colegii mei de mult timp de la facultate i-a sfatuit un prieten: „Tot ceea ce conteaza in viata este sexul si banii”. Gresit. Fericirea nu va aparea din straduinta de a acumula lucruri din ce in ce mai placute si luxoase sau din straduinta de a simti si a transmite in mod constant bucurie si entuziasm (pentru a „fi pozitiv”).
Cercetarile profesorului Barbara Fredrickson de la Universitatea din Carolina de Nord sugereaza ca experientele emotionale pozitive contribuie in mod important la fericirea generala. Dar oamenii care isi pun tot efortul si resursele in maximizarea placerii o fac adesea in detrimentul socializarii sau ai ajuta pe altii si ajung sa fie mai putin fericiti. In mod similar, incercarea de a te simti bine tot timpul, conform lucrarilor profesorilor Iris Mauss si June Gruber, chiar sta in calea fericirii.
Cand vine vorba de sentimente si fericire, trucul, se pare, este: 1) sa experimentezi cu usurinta placerea la momentele potrivite – de exemplu, sa razi cand gluma este amuzanta, sa savurezi mancarea delicioasa, sa te bucuri de caldura afectiunii si valorifica acele sentimente, astfel incat sa reziste; 2) sa recunoasca si sa exprime sentimentele care apar in circumstante mai dificile, cum ar fi furia, tristetea si frica, deoarece semnaleaza informatii importante despre ce trebuie facut in continuare; si apoi 3) sa exersam rezistenta, astfel incat sa ne putem recupera cu gratie din aceste stari si sa invatam din ele.
2. Mindfulness este cheia
In ultimii 30 de ani, am observat o expansiune rapida a anchetei stiintifice despre mindfulness, definita atat ca un exercitiu deliberat (meditatie), cat si ca o maniera mai generala, care implica asistenta la momentul prezent cu bunatate, blandete si compasiune. Practic, oriunde cauta cercetatorii, atentia (daca nu este dusa la extreme sau aplicata in circumstante extreme) este benefica.
Din punct de vedere al fericirii, mindfulness poate fi considerata atat o rampa de lansare, cat si un catalizator. Ca rampa de lansare, mindfulness ofera oamenilor o tehnica de observare a obiceiurilor lor existente de gandire si simtire si de a explora daca vreuna dintre convingerile, partinirile sau obiceiurile lor ar putea sta in calea fericirii. De exemplu, in mod reflex, desi poate in mod inexplicabil, urasti sa-ti ceri scuze
Avand in vedere ca scuzele reduc stresul cronic si maresc fericirea si productivitatea la cei care isi cer scuze si cei care primesc scuze, constientizarea
va poate permite sa explorati acea aversiune si, poate, sa o modificati
.
Incearca acum
Unele dintre cele mai convingatoare dovezi care sugereaza ca constientizarea ar putea fi un catalizator al fericirii provin din aplicatia Track Your Happiness pentru iPhone, care solicita mii de oameni din intreaga lume sa-si impartaseasca activitatile si sentimentele de-a lungul zilei. Dupa cum a raportat fondatorul si omul de stiinta Matt Killingsworth in Science, descoperirile lor sugereaza ca oamenii se bucura mai mult de ceea ce fac daca sunt concentrati pe ceea ce fac, chiar atunci cand o fac. De la asteptarea la coada pana la vizionarea de filme, daca acordam atentie acestui lucru in loc sa ne gandim la altceva, avem tendinta de a ne bucura mai mult. In mod similar, alte studii raporteaza ca mindfulness creste placerea de ciocolata si sex.
3. Cultivarea fericirii necesita munca
. Inscrieti-va la Stiinta fericirii
Cursul nostru online gratuit de opt saptamani ofera sfaturi practice, sustinute de cercetare, pentru a trai o viata fericita si plina de sens. Peste 450.000 de studenti au experimentat deja diferenta pe care o poate face cursul.
Urmatoarea sesiune incepe: 5 septembrie. Inscrie-te acum!
La fel ca sa inveti sa canti la ukulele, cresterea nivelului nostru general de fericire nu este ceva ce putem face dintr-o singura sedinta. De-a lungul cursului Stiinta fericirii, subliniem constatarea recurenta conform careia, toate lucrurile luate in considerare, cel mai promitator mod de a creste fericirea este sa investesti in relatiile sociale – sa ne consolidam conexiunile, sa ne perfectionam obiceiurile de bunatate si sa facem o munca care contribuie la ceva mai mare. decat noi insine.
Din pacate, in special in Statele Unite, normele sociale nu favorizeaza aceste obiective. Capacitatile umane care stimuleaza ingrijirea, bunavointa si servirea unui bine mai mare sunt mai putin apreciate si, prin urmare, au din ce in ce mai putina influenta asupra experientelor noastre de zi cu zi. In schimb, mediile in care ne petrecem cea mai mare parte a timpului, cum ar fi scolile si locurile de munca, se concentreaza mai mult pe independenta, autodeterminare si competitie intre egali. Normele culturale ca acestea ne perfectioneaza expertiza in focalizarea pe sine; ne pricepem cu adevarat la maximizarea interesului propriu si la suspiciosi fata de orice ne ameninta averea sau reputatia.
Asemenea terapiei fizice dupa o accidentare, este nevoie de angajament pentru a consolida si a revendica functia comportamentului nostru „pro-social” de baza – pentru a invata abilitati legate de incredere, reconciliere si lucru in echipa. Pentru a face acest lucru, cei mai multi dintre noi trebuie sa dezlegem unele dintre obiceiurile noastre existente si sa fim vulnerabili. A pastra ranchiuna, de exemplu, poate sa ne simtim neprihaniti si de baza pentru cine suntem si unde ne aflam. Iertarea, pe de alta parte, scade tensiunea arteriala, imbunatateste sanatatea cardiovasculara si alimenteaza usurinta sociala si conexiunea. Dar e greu sa renunti. Asemenea cu dezbratirea fundatiei care se prabuseste a unei cladiri si reconstruirea acesteia pentru a dura, cautarea fericirii este un proces deliberat si uneori fragil care necesita efort continuu.
Ori de cate ori predau stiinta fericirii, incerc sa las oamenilor ceva ce pot face imediat dupa ce ies din camera. Adesea, cel mai simplu si mai accesibil mesaj este recunostinta. A te simti recunoscator incurajeaza o intelegere mai exacta a fericirii, intarind conexiunile noastre sociale si motivandu-ne sa ne implicam si sa dam inapoi celorlalti. Recunostinta este adesea o tema a practicilor de mindfulness si se concentreaza in mod direct pe rolul pe care ceilalti il joaca in bunatatea vietii noastre. Reflectarea asupra si exprimarea recunostintei este un exercitiu de valorificare a placerii, de construire a increderii si de atenuarea concentrarii pe sine; recunoastem ceea ce este bun si atribuim sursa acelei bunatati altora, iar acest lucru poate ajuta pe oricine sa evite capcanele comune ale cautarii fericirii.
Cum putem deveni mai buni in exprimarea recunostintei
Incercati acest lucru: cand multumiti cuiva, 1) spuneti ce a facut pentru care sunteti recunoscator, 2) recunoasteti efortul pe care l-a luat pentru a face acest lucru si 3) descrieti cat de bine a fost pentru dvs. Multumesc, cititor, ca ti-ai acordat timp pentru a citi acest articol; Stiu ca ai putea face multe alte lucruri interesante cu timpul tau si, pentru mine, stiind ca oamenii se implica in ideile pe care vreau sa le impartasesc aduce un scop si sens muncii mele.
