Krista Tippett este creatorul si gazda programului de radio si podcast-ului premiat On Being, care prezinta o combinatie de oameni de stiinta si lideri spirituali care raspund celor mai mari si stringente intrebari de astazi.
Tippett a fost corespondent strain pentru New York Times si BBC la Berlin in anii 80 inainte de a studia divinitatea la Yale si de a lansa On Being pentru NPR. In 2014, Casa Alba i-a acordat o medalie nationala de stiinte umaniste pentru „aprofundarea atenta a misterelor existentei umane”.
Noua ei carte se numeste Becoming Wise: An Enquiry into the Mystery and Art of Living:
Advertisement
X
Intrebarea ce inseamna a fi uman este acum inextricabila de intrebarea cine suntem unii pentru altii. Avem bogatii de cunoastere si intelegere, de instrumente atat tangibile, cat si spirituale, pentru a ne ridica la aceasta chemare. Ne uitam la tehnologiile care devin mai inteligente si speculam cu imaginatie despre potentialul lor de a deveni constienti. In tot acest timp, avem in noi sa devenim intelepti. Intelepciunea dobeste inteligenta si innobileaza constiinta si avanseaza evolutia insasi.
Am vorbit cu Tippett despre cartea ei si despre modul in care cercetarea stiintifica ne poate ajuta pe toti sa intelegem radacinile stravechi ale intelepciunii intr-o epoca a informatiei.
Jenara Nerenberg: Exista in mod clar granite si lucruri pe care oamenii de stiinta nu le pot atinge intotdeauna. Dar vedeti progrese in intelegerea stiintifica a intelepciunii
Krista Tippett
Krista Tippett: Este o mare progres sa duci pur si simplu un concept precum intelepciunea in laborator si sa studiezi calitatile care sunt in ecosistemul intelepciunii, cum ar fi empatia, atentia atenta, partinirea implicita, generozitatea, recunostinta si iertarea. Si pentru mine imaginea de ansamblu, vestea buna, este ca ne interogam pe noi insine in plenitudinea noastra, in plinatatea umanitatii noastre.
O mare parte din aceasta este o frontiera tanara. Invatam doar lucruri despre creierul nostru si despre corpurile noastre pe care nu le-am ghicit niciodata inainte si interactiunea dintre fizicul si emotiile noastre si ceea ce am putea numi spirit si constiinta, si asa ca simt cu adevarat ca marele progres este doar ca am ajuns sa acest loc.
JN: Cum este a vorbi cu un teolog diferit de a vorbi cu un om de stiinta
KT:Acesta este un fel de moment demoralizat pentru teologie, as spune. Este un moment confuz de flux pentru traditiile consacrate in care, pana acum, investigarea noastra asupra lucrurilor precum veneratia, misterul si compasiunea au locuit. Ma gandesc la aceste traditii ca la aceste containere care au dus mai departe conversatia si ritualurile in timp si spatiu.
De fapt, compasiunea este acum, cred, o necesitate practica urgenta in lumea globalizata a secolului XXI. Asadar, in mod ironic, chiar in acest moment roadele acestor traditii par rezonabile intr-un fel — in timp ce traditiile in sine se zbate, la fel ca orice institutie mare, pentru ca formele nu mai functioneaza. Nu au sens. Exista o evolutie in curs si nu este clar incotro ne indreptam.
Dar, in acelasi timp, cred ca intreprinderea stiintifica este intr-o renastere. Cand am inceput sa intervievez pentru prima data oameni de stiinta in urma cu 10 ani pentru programul meu, multi au facut la un moment dat aceasta pledoarie pasionata de a vedea stiinta ca o disciplina umana si tanjeau ca cultura mai larga sa vada valoarea intreprinderii stiintifice si sa o sarbatoreasca si bucurati-va de el, in felul in care ne bucuram de muzica si literatura. Ceea ce au spus multi dintre ei este ca oamenii se pot bucura de muzica chiar daca nu ar fi putut-o scrie si nu ar fi putut sa o citeasca.
In ultimii 5-10 ani, am vazut aceasta schimbare culturala incredibila. Lucruri precum Proiectul Genomului Uman si telescopul Hubble, care au adus imagini uimitoare ale galaxiei in camerele noastre de zi, au contribuit la sentimentul nostru de uimire. Ne transformam in acest loc in care stiinta si oamenii de stiinta si ideile stiintifice sunt mult mai celebrate in inima vietii noastre impreuna si toata lumea este intriga de ele.
Asadar, exista aceasta exuberanta si aceasta incantare pe care oamenii de stiinta le au si aceasta mare speranta si aceasta emotie reala de a fi auziti si o adevarata aventura in aceasta discutie si in aceste studii – deci, de fapt, ele sunt vocile cu adevarat robuste. Si simt ca vocea teologica este mult mai mut, cultural, ceea ce este foarte interesant de observat.
JN: Se pare ca a existat o multime de lucrari grozave de care esti entuziasmat, legate de sens si intelepciune. Exista vreo zona in care ti-ar placea sa vezi mai multe explorari stiintifice
KT: Nu sunt sigur ca problema intelepciunii este cu adevarat abordata. Ne apropiem de el, ne miscam in directia lui. Dar stim mai multe – si exploram mai multe – despre a deveni inteligent si constient.
Pentru mine, definitia intelepciunii este ca nu este doar o posesie sau o actiune precum inteligenta sau compasiunea. Este masurata si experimentata in termeni de efectul pe care o viata il are asupra lumii.
Nu este vorba doar despre inteligenta si nu este vorba doar despre a fi inteligent. Este vorba despre discernamant, este despre a ne da seama ce este bine pentru noi, este sa ne pese de ceea ce este bine pentru altii si toti sunt pe calea de a deveni intelepti.
Am scris un rand in cartea mea — „Intelepciunea dobeste inteligenta si innobileaza constiinta si avanseaza evolutia insasi” — dar nu stiam daca are sens din perspectiva stiintifica. L-am sunat pe un biolog evolutionist, David Sloan Wilson, si l-am intrebat: „Este adevarat
” El a spus: „Da, intelepciunea avanseaza evolutia – dar trebuie sa o facem adevarata. Nu se intampla automat.”
Asa ca cred ca toate aceste proiecte de cercetare uimitoare si toti acesti oameni de stiinta se indreapta in directia acestei intrebari. Dar ei nu prea isi pun bratele in jurul acestei intrebari. Ei nu prea folosesc aceasta cunoastere care este o forma de putere – toate aceste lucruri pe care le invatam despre noi insine – pentru a gasi de fapt noi modalitati de a inflori si de a fi investiti in inflorirea altora. Miscarea optima intr-o viata umana este nu doar sa imbatranesti, ci si sa devii mai intelept.
Dincolo de asta, sunt atat de interesat sa vad cum se desfasoara ancheta despre ce este constiinta. Cred ca acest domeniu va deschide potential o noua conversatie complicata si interesant de inconfortabila intre viata spirituala si stiinta.
JN: Cum crezi ca dificultatile semnificative sunt legate de intelepciune
KT:Stii, avem chestia asta ciudata americana in care am decis cumva ca viata nu trebuia sa fie grea. Oamenii din alte locuri si alteori nu au avut acest lux.
Desigur, nu sunt toti americani, dar naratiunea culturala la care am fost de acord cu totii spune ca viata nu trebuie sa fie grea. Visul american este despre tot ce merge mereu in sus si in sus si in sus colectiv – si asta nu a fost niciodata inradacinat in realitate. Este inca un lucru devastator ca un vis sa moara si cred ca, in mod colectiv, in generatia noastra asta se intampla si acea dinamica umana se afla in spatele multor dintre cele mai tulburatoare lucruri care se intampla acum.
Intelepciunea iese la iveala prin materiile prime ale vietii noastre – si un mare puzzle despre viata umana este faptul ca lucrurile vor merge prost. Este o promisiune. Lucrurile pentru care ne facem griji nu sunt lucrurile care vor merge prost. Si cand aceste lucruri nu vor merge bine, vom suferi. In orice moment, tot felul de oameni sufera.
Oamenii care devin intelepti sunt modelati de modul in care trec prin aceasta suferinta. Ce se intampla cu ei, ce nu merge bine pentru ei si cresterea care rezulta din ea – devine parte din intregimea lor pe cealalta parte. O iau, nu o neaga, nu o evita; l-au lasat sa fie si o lasa sa faca parte din intregul lor — si asta este ceva asemanator cu compasiunea, o blandete, o tandrete. Pe masura ce trec prin suferinta obisnuita si profunda a vietii umane, ei lasa ca aceasta sa fie o legatura, parte a darului lor pentru lume. Ei sunt prezenti suferintei altora intr-un mod nou – din cauza modului in care si-au locuit propria suferinta.
