Disparitățile de sănătate între grupurile rasiale și etnice sugerează că discriminarea vă afectează sănătatea. Am fost coautor al unui nou raport al Asociației Americane de Psihologie, care constată că minoritățile sunt mult mai susceptibile la multe boli decât grupurile majoritare, în special bolile de inimă, cancerul și diabetul. Datele sunt pe cât de consistente, pe atât de înnebunitoare.
Datele sunt însă deschise altor interpretări. Un profesor de-al meu a spus odată la clasa noastră posibilitatea ca tensiunea arterială mai mare în rândul afro-americanilor să nu fie rezultatul faptului că trebuie să se confrunte constant cu discriminarea. Mai degrabă, a presupus el, sclavii africani cu tensiune arterială mai mare ar fi avut mai multe șanse de a supraviețui călătoriei istovitoare din Africa de Vest pe țărmurile SUA decât cei cu tensiune arterială scăzută, „selectând” astfel pentru hipertensiune arterială printre afro-americanii de astăzi. Alții ar putea indica diferitele diete dintre grupurile rasiale/etnice ca fiind vinovații acestor disparități de sănătate sau a oricărui număr de factori culturali sau sociali.
Aceste explicații potențiale sunt, desigur, interdependente; disponibilitatea opțiunilor alimentare, mediile de viață și alți factori contextuali sunt ei înșiși strâns legate de discriminare. Dar poate experiența psihologică a cuiva în jurul discriminării – cum ne simțim noi și ceilalți în legătură cu apartenența la grupul nostru rasial – poate fi în sine legată de rezultate importante în materie de sănătate Averea
de date care abordează în mod direct această întrebare critică este un instrument important pentru cei dintre noi care sunt interesați să treacă dincolo de teoretizarea fotoliilor
despre motivele care stau la baza disparităților de sănătate.
Reclama
X
O nouă cercetare din laboratorul lui David Amodio de la NYU promite să ofere un instrument important în lupta împotriva discriminării bazată pe date. Într-o lucrare viitoare în revista Social Psychological and Personality Science, laboratorul lui Amodio stabilește direct o legătură între atitudinile față de grupurile rasiale și markerii importanți de sănătate.
Autorii nu s-au uitat doar la diferențele la nivel de grup (cum diferă albii de negri ca grup, de exemplu), ceea ce duce la problema interpretării datelor pe care tocmai am descris-o mai sus. În schimb, cercetătorii au măsurat direct diferențele individuale într-o comunitate de participanți la studiu de culoare neagră și latină în ceea ce privește cât de negativ au considerat că ceilalți și-au judecat propriul grup. Apoi au examinat dacă aceste variabile psihologice au ajutat la explicarea variabilității riscului pentru sănătate în cadrul acestei comunități.
Care au fost markerii de sănătate pe care s-a concentrat grupul
Unul dintre ele a fost nivelul participanților de citokină inflamatorie IL-6, testată din salivă. Nivelurile cronice de inflamație sunt din ce în ce mai recunoscute ca un risc serios pentru sănătate care, în timp, poate duce la boli cardiovasculare și cancer (care, întâmplător, se numără printre cele două rezultate care arată cele mai mari disparități de grup minoritar-majoritate), iar Il-6 servește ca un marker al acestui risc. Cercetătorii au descoperit că, cu cât mai mulți participanți au simțit că grupul lor a fost văzut negativ de către alți oameni, cu atât nivelurile de Il-6 din saliva lor sunt mai mari.
Este important de subliniat că membrii comunității pe care i-au studiat cercetătorii nu erau deosebit de nesănătoși; ei aveau vârste cuprinse între 18 și 44 de ani, cu o vârstă medie de 29. Sub suprafață, datele sugerează că a face față psihologic atitudinilor negative ale celorlalți față de grupul cuiva provoacă deja o taxă asupra sistemelor imunitar și endocrin care, de-a lungul timpului , devin disparități de sănătate completă.
Dar, așa cum subliniez adesea în blogul meu (vezi aici și aici), țintele discriminării nu sunt destinatari pasivi ai părtinirii. Mai degrabă, ei găsesc modalități de a face față, de a supraviețui – chiar și de a prospera – în fața negativității.
Și cercetările confirmă acest lucru. Mai exact, cercetătorii au măsurat, de asemenea, felul în care oamenii s-au simțit în mod privat față de propriul grup (acest lucru este în contrast cu modul în care cineva simte că ceilalți se simt despre grupul său, ca mai sus). Cu cât mai mulți participanți au raportat că sunt de acord cu elemente precum „în general, sunt bucuros să fiu membru al grupului meu”, cu atât nivelul participanților este mai mare de un hormon protector, care modulează stresul, numit DHEA-S.
Așa că această poveste are un motiv clar. Studiul arată că atitudinile legate de rasă au un impact direct asupra stării de sănătate. Dar, deși nu putem influența întotdeauna atitudinile celorlalți, le putem determina pe ale noastre – cu potențialul de a ne aduce beneficii sănătății. Așa că nu te mândri cu grupul tău de la sine înțeles, mai ales când grupul tău este stigmatizat de societate. Urmează-l pe James Brown!
