Suntem incantati sa va prezentam un extras din Cautare in interiorul vostru: Calea neasteptata spre obtinerea succesului, fericirii (si pacii in lume), noua carte de la Google „Jolly Good Fellow” Chade-Meng Tan. Meng va vorbi despre cartea pentru Universitatea din California, Berkeley Greater Good Science Center pe 18 septembrie. Va rugam sa ni se alature!
Cea mai buna definitie a compasiunii pe care o cunosc vine de la eminentul savant tibetan Thupten Jinpa. Jinpa este si traducatorul de multa vreme in engleza pentru Dalai Lama. Are o voce fermecator de blanda si blanda, asa ca Dalai Lama isi bate joc cu rautate din cand in cand (“Vezi, am o voce profunda, dar tipul asta, vocea lui atat de blanda”, spunea Dalai Lama si ar rade cu totii in hohote).
Jinpa defineste compasiunea dupa cum urmeaza: „Compasiunea este o stare mentala inzestrata cu un sentiment de preocupare pentru suferinta altora si aspiratia de a vedea acea suferinta usurata”.
Publicitate
X
In mod specific, el defineste compasiunea ca avand trei componente:
O componenta cognitiva: „Te inteleg”
O componenta afectiva: „Te simt pentru tine”
O componenta motivationala: „Vreau sa te ajut”
Cel mai convingator beneficiu al compasiunii in contextul muncii este ca compasiunea creeaza lideri extrem de eficienti. Pentru a deveni un lider extrem de eficient, trebuie sa treci printr-o transformare importanta. Bill George, fostul director general respectat al Medtronic, o spune cel mai succint, numind-o de la „Eu” la „Noi”.
Aceasta schimbare este transformarea de la „Eu” la „Noi”. Este cel mai important proces prin care trec liderii pentru a deveni autentici. Cum altfel pot dezlantui puterea organizatiilor lor, daca nu ii motiveaza pe oameni sa-si atinga intregul potential.
Daca sustinatorii nostri ne urmaresc doar exemplul, atunci eforturile lor se limiteaza la viziunea si directiile noastre… Doar atunci cand liderii inceteaza sa se concentreze asupra nevoilor personale ale ego-ului lor sunt capabili sa dezvolte alti lideri.
Practica compasiunii inseamna trecerea de la sine la altii. Intr-un fel, compasiunea inseamna a trece de la „eu” la „noi”. Deci, daca trecerea de la „Eu” la „Noi” este cel mai important proces de a deveni un lider autentic, cei care practica compasiunea vor sti deja cum si vor avea un avans.
Dar stai, sunt mai multe. Am gasit ca lucrarea lui Jim Collins, documentata in cartea sa Good to Great: Why Some Companies Make the Leap… and Others Dont, este si mai iluminatoare.
Premisa cartii este ea insasi fascinanta: Collins si echipa sa au incercat sa descopere ce face ca companiile sa treaca de la bun la bun, cernind o cantitate masiva de date. Au inceput cu setul fiecarei companii care a aparut pe Fortune 500 din 1965 pana in 1995 si au identificat companiile care au inceput doar ca companii „bune” care apoi au devenit companii „mare” (definite ca depasind piata generala cu un factor de trei sau mai multe) pentru o perioada lunga de timp (definita ca cincisprezece ani sau mai mult, pentru a elimina minunile cu o lovitura si cele care au fost doar norocoase). Au ajuns sa aiba un set de unsprezece companii „de la „bun la mare” si le-au comparat cu un set de „companii de comparatie” pentru a determina ce a facut ca companiile doar bune sa devina grozave.
Prima si poate cea mai importanta descoperire din carte este rolul conducerii. Este nevoie de un tip foarte special de lider pentru a aduce o companie de la bunatate la maretie. Collins ii numeste lideri de „nivelul 5”. Acestia sunt lideri care, pe langa faptul ca sunt foarte capabili, poseda si un amestec paradoxal de doua calitati importante si aparent conflictuale: mare ambitie si umilinta personala. Acesti lideri sunt foarte ambitiosi, dar obiectivul ambitiei lor nu este ei insisi; in schimb, sunt ambitiosi pentru binele mai mare. Deoarece atentia lor este concentrata asupra binelui mai mare, ei nu simt nevoia sa-si umfle propriul ego. Asta le face extrem de eficiente si inspiratoare.
In timp ce cartea lui Collins demonstreaza in mod convingator importanta liderilor de nivel 5, ea (de inteles) nu prescrie o modalitate de a-i antrena. Nici eu nu pretind ca stiu sa pregatesc lideri de Nivel 5, dar sunt convins ca compasiunea joaca un rol esential.
Daca te uiti la cele doua calitati distinctive ale liderilor de Nivel 5 (ambitia si umilinta personala) in contextul celor trei componente ale compasiunii (cognitiva, afectiva, motivationala), poti descoperi ca componentele cognitive si afective ale compasiunii (intelegerea oamenilor si empatizand cu ei) atenueaza obsesia excesiva de sine din noi si, prin urmare, cream conditiile pentru umilinta. Componenta motivationala a compasiunii, dorinta de a ajuta oamenii, creeaza ambitie pentru un bine mai mare. Cu alte cuvinte, cele trei componente ale compasiunii pot fi folosite pentru a antrena cele doua calitati distinctive ale leadershipului de Nivelul 5.
Compasiunea este o conditie necesara (dar poate insuficienta) pentru conducerea de Nivelul 5 si, prin urmare, o modalitate de a incepe formarea liderilor de Nivelul 5 este antrenamentul de compasiune. Acesta este un beneficiu convingator al compasiunii la locul de munca.
Retiparit cu permisiunea HarperOne, o amprenta a HarperCollins Publishers.
