* Această nouă secțiune Greater Good, Research Digests, oferă scurte rezumate ale studiilor recente despre fericire, empatie, compasiune și multe altele. Rapid de citit, ușor de digerat — revizuim cercetarea, astfel încât să nu fie nevoie să o faci! Abonați-vă la fluxul RSS Research Digest pentru a primi rezumate viitoare.
Fericirea ne face egoiști
„Când fericirea ne face egoiști, dar tristețea ne face corecți: influențe afective asupra strategiilor interpersonale în jocul dictatorului.”
Tan, HB, Forgas, JP Journal of Experimental Social Psychology, Vol. 46 (3), mai 2010, 571-576.
Ceea ce face o persoană mai probabil să împărtășească cu ceilalți
În acest studiu, cercetătorii au oferit participanților 10 bilete de tombolă și le-au cerut să decidă câte bilete să păstreze pentru ei înșiși și câte să le dea altcuiva. Cu cât păstrau mai multe bilete pentru ei, cu atât erau mai multe șanse să câștige un premiu de 20 de dolari. O serie de trei experimente au arătat în mod constant că a fi într-o dispoziție fericită crește egoismul și că participanții triști au fost mai corecti în distribuirea resurselor. În plus, dacă participanților li s-a spus despre participanții anteriori care și-au distribuit biletele într-o manieră nedreaptă, starea lor de spirit era mai probabil să le influențeze comportamentul – au fost mai puțin influențați de norma socială a corectitudinii, concluzionează cercetătorii. Aceste rezultate contrazic înțelepciunea convențională conform căreia emoțiile pozitive duc la rezultate sociale pozitive. — Neha John-Henderson
Etichete: altruism, corectitudine, generozitate, fericire, tristețe
De ce ar trebui să încerci să te vezi ca fiind rezistent
„Reziliența ca abilitatea de a reveni de la stres: o resursă personală neglijată
”
Smitha, BW; Tooleya, EM; Christophera, PJ; Kay, VS Jurnalul de psihologie pozitivă, vol. 5 (3), mai 2010, 166 – 176.
Psihologii definesc „reziliența” ca fiind capacitatea de a ne reface de stres, protejându-ne de efectele sale negative asupra sănătății. Rezultatele acestui studiu sugerează că simpla credință că cineva este rezistent duce la mai puține emoții negative și mai multe emoții pozitive, mai puține simptome fizice de boală și mai puțin stres perceput. Acest lucru a fost adevărat indiferent de cât de optimiști au fost participanții sau cât de mult au simțit că au un scop în viață. Această cercetare poate reflecta un fenomen important: că convingerile pe care le are o persoană cu privire la capacitatea sa de a fi rezistentă pot fi la fel de legate de rezultatele sănătății, precum dacă persoana respectivă revine cu adevărat atunci când se află într-o situație stresantă. —Neha John-Henderson
Etichete: sănătate, emoții negative, optimism, emoții pozitive, psihologie pozitivă, rezistență, stres
Cum să vă recuperați de a fi greșit
„Reevaluare centrată pe compasiune, reevaluare centrată pe beneficii și ruminare după o ofensă interpersonală: Implicații de reglare a emoțiilor pentru emoția subiectivă, răspunsurile lingvistice și fiziologie”.
Witvliet, C. et al. Jurnalul de psihologie pozitivă, vol. 5 (3), mai 2010, 226-242.
După ce cineva ne rănește sau ne jignește, cercetările arată că modul în care ne gândim la acel eveniment poate înrăutăți lucrurile: gândirea negativă persistentă, cunoscută sub numele de ruminare, poate crește emoțiile negative, poate crește tensiunea arterială și poate agrava depresia. Dar acest studiu oferă mai multe alternative pozitive. Cercetătorii i-au făcut pe participanți să rumegă despre un incident în care o altă persoană i-a rănit sau jignit, concentrându-se asupra modului în care le-a afectat negativ viața. Apoi, jumătate din participanți li s-a spus să încerce o gândire mai plină de compasiune, direcționând sentimente pozitive și bunătate față de infractor; celorlalte jumătăți li s-a spus să se concentreze asupra beneficiilor care au venit din infracțiune, cum ar fi modul în care s-ar fi putut întări ca urmare a acesteia. Cercetătorii au descoperit că cei care au gândit cu compasiune au simțit mai multă empatie și iertare față de infractor, în timp ce cei care s-au concentrat pe beneficii au simțit mai multă recunoștință. Ambele grupuri s-au simțit mai fericite în general și ambele grupuri au prezentat semne fizice de emoție pozitivă, cum ar fi mai mult zâmbet, bătăi inimii încetinite și tensiune redusă sub ochi și în sprâncene. — Bernie Wong
Etichete: compasiune, depresie, emoții, empatie, iertare, recunoștință, bunătate, emoții negative, emoții pozitive, psihologie pozitivă, rezistență, ruminație