Exista o zicala veche: „Curiozitatea a ucis pisica”. Aceasta inseamna ca curiozitatea este daunatoare pentru tine si duce la un comportament periculos. Dar aceasta idee a curiozitatii este destul de depasita – cel putin la oameni.
Curiozitatea – dorinta de a aborda idei si experiente noi si provocatoare pentru a-si creste cunostintele – a fost mult timp asociata cu cautarea intelectuala, angajamentul cu lumea, memoria si invatarea. Acum, cercetari mai recente sugereaza ca curiozitatea poate juca, de asemenea, un rol in relatiile noastre sociale.
Studiile au descoperit ca oamenii care sunt curiosi sunt adesea priviti in intalnirile sociale ca fiind mai interesanti si mai antrenati si sunt mai predispusi sa ajunga la o varietate mai mare de oameni. In plus, a fi curios pare sa protejeze oamenii de experientele sociale negative, cum ar fi respingerea, care ar putea duce la o mai buna conexiune cu ceilalti in timp.
Publicitate
X
Iata cateva dintre modalitatile prin care stiinta sugereaza ca curiozitatea ne poate imbunatati relatiile.
Oamenii curiosi se conecteaza mai bine
Avand in vedere ca curiozitatea implica motivatia de a experimenta noutatea, are sens intuitiv ca cineva care este curios ar putea fi mai bun la conectarea cu strainii. Cercetarile confirma acest lucru.
Intr-un studiu realizat de Todd Kashdan de la Universitatea George Mason si colegii sai, participantii au fost asociati cu un „confederat” instruit (cineva care lucreaza cu cercetatorul, fara ca participantul sa stie) pentru a se angaja intr-o conversatie de construire a intimitatii. Perechile au intrebat si au raspuns pe rand la o serie de intrebari care s-au mutat de la un caracter mai putin la mai intim – de exemplu, daca ai putea invita pe cineva, viu sau mort, la cina si la conversatie, cine ar fi si de ce
cand ai plans ultima data in in fata altei persoane
(Confederatul a fost instruit sa raspunda cu aceleasi raspunsuri, indiferent de raspunsurile participantilor.)
Participantii au completat chestionare inainte si dupa conversatie care masurau curiozitatea, emotiile pozitive si negative si nivelurile de anxietate sociala (cat de confortabil erau in situatii sociale). Ulterior, confederatii au evaluat cat de atrasi si cat de apropiati s-au simtit de partenerii lor de conversatie, iar participantii au incercat sa prezica cat de bine s-au simtit.
Rezultatele au aratat ca confederatii au fost mai atrasi si s-au simtit mai aproape de participantii curiosi decat cei care erau mai putin curiosi. In plus, participantii curiosi au prezis mai bine cat de bine au fost primiti de confederati. Chiar si cand luam in considerare cat de multa emotie pozitiva si negativa si anxietate sociala au simtit participantii – toti factorii care se presupune ca influenteaza interactiunile sociale – curiozitatea a avut inca o legatura unica cu scorurile de intimitate, sugerand ca curiozitatea este o trasatura care ar putea ajuta apropierea sociala.
Acest rezultat nu l-a surprins pe Kashdan. „A fi interesat este mai important in cultivarea unei relatii si mentinerea unei relatii decat a fi interesant; asta determina dialogul”, spune el. „Este sucul secret al relatiilor.”
Si beneficiile par sa mearga in ambele sensuri. Intr-un alt studiu realizat de Kashdan, participantii au fost indemnati sa aiba o conversatie intima sau o mica discutie cu alti participanti pe care nu i-au intalnit inainte. Dupa ce s-au implicat efectiv in aceste tipuri de conversatii, cei mai curiosi s-au simtit mai aproape de partenerul lor in ambele situatii, in timp ce cei mai putin curiosi nu s-au simtit.
„Cand dati dovada de curiozitate si puneti intrebari si aflati ceva interesant despre o alta persoana, oamenii dezvaluie mai mult, impartasesc mai mult si va intorc favoarea, punandu-va intrebari”, spune Kashdan. „Se creeaza o spirala de a da si de a primi, care favorizeaza intimitatea.”
Oamenii curiosi pot fi, de asemenea, mai buni la „citirea” pe altii. Intr-un studiu, 96 de participanti au completat chestionare evaluandu-si propriile trasaturi de personalitate si cat de curiosi din punct de vedere social erau, adica cat de curiosi erau despre modul in care gandesc, simt si se comporta altii. Apoi, ei au fost imperecheati aleatoriu si li s-a spus sa interactioneze timp de 10 minute inainte de a ghici trasaturile de personalitate ale partenerului lor. Cei care erau foarte curiosi au fost capabili sa prezica mai bine nivelurile de extraversie si deschidere ale partenerilor lor decat cei care nu erau foarte curiosi, se presupune ca au fost mai precisi in a capta indicii verbale si nonverbale.
Luate impreuna, aceste studii sugereaza ca calitatea curiozitatii poate ajuta oamenii sa se conecteze mai bine cu ceilalti, chiar si cu strainii.
Oamenii curiosi se descurca mai bine cu respingerea
Cu totii putem intampina dificultati in relatiile noastre sociale din cand in cand. Dar exista unele dovezi ca a fi curios te ajuta sa faci fata mai bine acelor situatii negative.
Intr-un studiu realizat in Japonia, cercetatorii au chestionat tinerii cu varsta intre 20 si 39 de ani cu privire la curiozitatea lor generala, precum si satisfactia lor de viata, sensibilitatea la respingerea sociala si experientele de respingere sociala si incluziune sociala. Pentru a masura sensibilitatea la respingere, participantii au fost rugati sa citeasca noua situatii ipotetice si sa raporteze cat de multa anxietate sau ingrijorare ar simti in ele si cat de probabil era ca cealalta persoana din scenariu sa le accepte. Pentru incluziunea si excluziunea sociala, participantii au raportat cat de des au experimentat lucruri precum primirea invitatiilor sau ca prietenii sa le refuze cererile.
Analizele au aratat ca, chiar si atunci cand s-au confruntat cu respingerea sociala, participantii curiosi erau mai putin probabil decat colegii lor mai putin curiosi sa experimenteze reduceri ale satisfactiei cu viata sau cresteri ale depresiei. In cazul satisfactiei vietii, acest lucru a fost valabil chiar si pentru cei care erau mai anxiosi din punct de vedere social. Cu alte cuvinte, ceva despre a ramane curiosi ne-ar putea permite sa ne recuperam mai repede din respingerea sociala – o experienta care poate fi devastatoare.
Oamenii curiosi sunt mai putin agresivi
Pe langa respingere, agresivitatea este un alt comportament care poate fi distructiv pentru relatii – iar curiozitatea poate ajuta si in acest sens.
Un alt studiu a comparat modul in care oamenii curiosi s-au comportat in diverse situatii incarcate emotional. Intr-un experiment de doua saptamani, participantii au fost masurati in functie de trasaturile de personalitate (inclusiv curiozitatea) si li s-a cerut sa raporteze zilnic orice experienta sociala care a provocat sentimente de ranire, cum au raspuns la ranire si cat de aproape s-au simtit de persoana care i-a ranit. . Participantii mai curiosi au raportat raspunsuri mai putin agresive fata de cei care au provocat sentimente ranite decat participantii cu o curiozitate scazuta, in timp ce alti factori de personalitate precum deschiderea si constiinta nu au afectat nivelurile de agresivitate.
Intr-un alt experiment, partenerii romantici au indeplinit o sarcina competitiva care presupunea sa vada cine putea apasa un buton mai repede. Castigatorul i s-a spus apoi sa aleaga durata si intensitatea unui sunet puternic de care va suferi invinsul. Cercetatorii au descoperit ca partenerii mai curiosi erau mai putin probabil sa aleaga sa pedepseasca agresiv pe invins – adica au ales explozii de zgomot mai scurte si mai putin intense – decat cei care erau mai putin curiosi. Acest lucru a fost valabil mai ales atunci cand relatia era mai noua – si nu putea fi explicat de autocontrolul, atentia sau narcisismul partenerilor curiosi.
Potrivit lui Kashdan, acest lucru poate avea de-a face cu legatura curiozitatii cu luarea de perspectiva. El sugereaza ca, deoarece oamenii curiosi sunt motivati sa invete si sa inteleaga diferite puncte de vedere, mai degraba decat sa-i judece pe altii, a fi curiosi poate ajuta in situatii de conflict.
„Auto-reglementarea este grozava – iti poti controla reactiile in intalnirile emotionale”, spune el. „Dar daca nu te angajezi in luarea de perspectiva, conflictul va continua sa se inabuseasca.”
Curiosilor le place sa socializeze mai
mult Mai multe despre curiozitate
Aflati cele sase beneficii surprinzatoare ale curiozitatii.
Explorati cum curiozitatea poate face viata mai semnificativa.
Cititi o recenzie a cartii lui Todd Kashdan, Curious
Discover how to be a lifelong learning.
Nu numai ca faptul de a fi curiosi ne poate ajuta sa ne recuperam din experientele sociale negative, ci pare sa promoveze si pe altele mai pozitive.
Intr-o serie de experimente, participantii cu anxietate sociala ridicata sau scazuta au fost asociati cu parteneri de acelasi sex (confederatii) pentru a se angaja in conversatii menite sa creeze intimitate sau s-au asociat cu parteneri de sex opus (de asemenea, confederatii) pentru conversatii de construire a intimitatii sau mici. vorbi. Participantii au raportat despre emotiile lor pozitive si negative in diferite momente ale conversatiilor, iar acestea au fost comparate cu scorurile lor de anxietate sociala.
Participantii care erau foarte anxiosi au avut tendinta de a experimenta mai multe emotii negative in timpul discutiilor mici decat in conversatiile mai intime. Cu toate acestea, cei cu o curiozitate ridicata au experimentat o emotie mai pozitiva in conversatiile lor in comparatie cu participantii mai putin curiosi, indiferent de context – acelasi sex sau sex opus, conversatie intima sau discutii mici. Acest lucru sugereaza ca curiozitatea genereaza pozitivitate in situatii sociale, chiar si pentru cei care sunt anxiosi din punct de vedere social.
Intr-adevar, oamenii curiosi sunt, in general, evaluati mai pozitiv in intalnirile sociale. Intr-un studiu, participantii curiosi care au fost filmati convorband cu un strain timp de cinci minute – singurul indemn fiind „vorbiti despre orice doriti” – au aratat mai mult „expresivitate emotionala pozitiva, initiere a umorului si jocului, gandire neconventionala, si o atitudine non-defensiva, noncritica” decat oamenii necuriosi.
Kashdan spune ca curiozitatea pare sa ajute in relatiile romantice pe termen lung, unde mentinerea interesului viu este cheia pentru prevenirea despartirilor. El indica cercetarile lui Arthur Aron care au descoperit ca majoritatea relatiilor nu se termina din cauza conflictelor sau a dificultatilor financiare, ci din cauza plictiselii. Angajarea impreuna in activitati noi si interesante poate fi cheia pentru a strange chiar si relatiile pe termen lung, spune el.
Aceasta si alte cercetari sugereaza ca oamenii curiosi aduc multe calitati pozitive interactiunilor lor sociale, facandu-le mai placute pentru toata lumea.
Curiozitatea poate fi sporita
Curiozitatea pare sa beneficieze de intalnirile sociale – sau, cel putin, oamenii curiosi se descurca mai bine din punct de vedere social. Dar intrebarea de un milion de dolari ramane: poate fi antrenata curiozitatea sau este o trasatura fixa
. Potrivit lui Kashdan, nimeni nu stie sigur – nu au fost multe cercetari pentru a descoperi raspunsul. Dar multe trasaturi sociale pozitive – cum ar fi generozitatea, compasiunea si empatia – par a fi antrenabile, iar asta sugereaza ca si curiozitatea este. Avand in vedere ca curiozitatea fluctueaza in mod natural pe parcursul zilei, probabil ca poate fi starnita de actiuni deliberate sau de contexte de sustinere.
Cand vine vorba de interactiunile sociale, Kashdan sugereaza sa „falsesti pana cand reusesti”. A pune intrebari deschise – acelea la care raspunsul este cu adevarat necunoscut celui care solicita intrebari – si a arata interes si a pune intrebari ulterioare este probabil sa-l faca pe un raspuns mai profund, ceea ce va produce probabil mai multa curiozitate in tine.
„Daca poti scoate intrebarea deschisa, persoana devine adesea atat de entuziasmata si dezvaluie atat de multe, incat ajungi sa te interesezi in mod natural”, spune el.
Curiozitatea poate fi dificila, desigur. Uneori, ne este frica sa interactionam cu cei care sunt diferiti de noi sau care ar putea parea intimidanti intr-un fel – poate ca sunt super atragatori, inteligenti, realizati sau cool. Dar cedarea acestor obstacole va duce mai probabil la remuscari decat la fericire, spune Kashdan.
„Ceea ce stim din stiinta este ca cele mai mari regrete ale noastre nu vin din incercarea si esecul, ci din faptul ca nu ne-am apropiat deloc. Acea inactiune ne deranjeaza mai mult”, spune el.
In schimb, sustine el, drumul catre o viata buna este pavat cu curiozitate. Daca cautam sa descoperim ceea ce este cel mai interesant unul in celalalt, ne vom spori relatiile si asta, la randul sau, va duce la mai multa fericire.
„Este posibil sa nu-ti poti schimba fericirea rotind un cadran, dar iti poti schimba mentalitatea curioasa – te poti face mai curios – in momentul de fata, iar asta va face o mare diferenta in viata ta.”
