Restul are o reputatie proasta in cultura noastra. Cei mai multi dintre noi consideram odihna ca o simpla absenta a muncii – nu ceva valoros in sine. Uneori, este chiar echivalat cu lenea.
Dar nimic nu poate fi mai departe de adevar.
Odihna este o componenta esentiala a muncii bine si a lucrului inteligent. In noua mea carte, Odihna: de ce faci mai mult cand lucrezi mai putin, subliniez cateva dintre cercetarile fascinante care arata cum odihna ne ajuta sa gandim, sa inovam si sa ne crestem productivitatea si ce putem face pentru a ne odihni mai eficient.
Reclama
X
Chiar si in starea de odihna a creierului nostru – cand nu suntem concentrati direct pe o sarcina – acesta este inca activ, angajandu-si „reteaua implicita” pentru a indeparta problemele, a examina si a arunca posibile raspunsuri si a cauta noi informatii. Este posibil sa nu putem controla complet aceste procese; dar, invatand sa ne odihnim mai bine, ii putem sprijini, ii putem lasa sa lucreze si sa observam cand descopera ceva care merita atentia noastra.
Gandeste-te la odihna ca fiind asemanatoare cu sexul, cantatul sau alergarea. Toata lumea stie practic cum sa o faca, dar cu putina munca si intelegere, poti invata sa o faci mult mai bine. Va puteti bucura de odihna mai profund si de a fi mai improspatat si restaurat daca pur si simplu lucrati putin mai mult la asta.
Iata cateva dintre modalitatile in care va recomand sa folositi odihna pentru a beneficia de gandire si creativitate.
1. Incepeti o rutina de dimineata devreme
In timp ce unii scriitori si artisti ard uleiul de la miezul noptii, depind de un termen limita care se profileaza pentru a-i ajuta sa se concentreze sau asteapta ca inspiratia sa loveasca inainte de a se apuca de treaba, multe dintre cele mai creative si prolifice figuri ale istoriei iau o alta directie. abordare. Ei incep sa lucreze mai devreme, uneori inainte de zori, si se concentreaza mai intai pe munca lor cea mai dificila, atunci cand energia lor creativa va fi la apogeu. De asemenea, au tendinta de a crea rutine, astfel incat sa nu-si piarda puterea de minte recreand roata in fiecare zi si preluand energie creativa valoroasa.
Ne putem gandi la rutina ca fiind opusul creativitatii; dar, in realitate, cercetarile sugereaza ca rutinele il pot imbunatati. Intr-un studiu, cercetatorii au chestionat sute de lucratori dintr-o companie de inalta tehnologie despre cat de multa rutina au avut in munca lor de zi cu zi, cate oportunitati au avut de a fi creativi la locul de munca si cat de multa initiativa ar putea exercita in incercarea de idei noi. . Apoi, s-au uitat la cate idei creative au prezentat acesti lucratori managerilor. Ei au descoperit ca angajatii a caror munca avea o mare masura de rutina aveau mai multe sanse sa prezinte idei; cei care aveau mai mult control asupra muncii lor au facut si mai bine.
2. Mersul pe jos
Mersul pe jos poate fi o modalitate simpla de a facilita gandirea creativa. Nu numai ca este o forma de exercitiu (care aduce sange in creier), ci ne poate ajuta si creierul sa se angajeze intr-un fel de concentrare usoara, care incurajeaza mai multa ratacirea mintii si ajuta la creativitatea ulterioara.
Cercetatorii de la Stanford au facut o serie de experimente care analizeaza efectele mersului asupra creativitatii, masurate printr-un test de gandire divergenta – care le cere oamenilor sa vina cu moduri noi de a folosi un obiect de zi cu zi, cum ar fi o caramida sau un opritor. Cercetatorii au comparat performanta participantilor in patru conditii: in timp ce mergeau pe o banda de alergare, in timp ce stateau inauntru, in timp ce mergeau afara sau in timp ce erau cu rotile afara intr-un scaun cu rotile.
Rezultatele lor au aratat ca mersul pe jos si starea in afara, fiecare separat, au dus la o performanta mai buna la test. Mai mult, intr-un experiment, cercetatorii au aratat ca beneficiile mersului pe creativitate nu s-au estompat imediat, ci au fost transferate in performanta la testele viitoare.
Mersul pe jos poate sa nu fie la fel de benefic pentru gandirea concentrata, analitica; dar exista motive intemeiate sa credem ca stimuleaza creativitatea si te poate ajuta sa rezolvi problemele intalnite la locul de munca, mai ales daca mergi cand problemele sunt inca proaspete in minte. Pentru naturalistul Charles Darwin, de exemplu, mersul pe jos a fost un stimul creativ atat de valoros incat si-a construit o „cale de gandire” langa casa lui si s-a retras in ea in timp ce lucra la probleme dificile.
3. Dorind somnul
Daca desfasurati o munca imaginativa si creativa de-a lungul orelor lungi sau intr-un mediu solicitant, somnul de dupa-amiaza poate avea o putere reparatorie pentru dvs. Oamenii de stiinta in domeniul somnului au descoperit ca chiar si un somn scurt poate fi eficient in reincarcarea bateriilor mentale.
Cel mai evident beneficiu al somnului este ca mareste vigilenta si scade oboseala. Chiar si un pui de somn scurt de aproximativ 20 de minute iti creste capacitatea de concentrare, oferind creierului tau sansa de a restabili energia epuizata.
Intr-un studiu, Sara Mednick si colegii sai au testat participantii cu privire la sarcini de perceptie – similar cu ceea ce faci pentru a-ti verifica vederea periferica – apoi i-au impartit in trei grupuri: unul care nu a dormit deloc si doua care au dormit fie timp de o ora. sau nouazeci de minute. Toata lumea a fost apoi re-testata seara. Cei care nu au tras un pui de somn au avut rezultate mai proaste seara, in timp ce cei care au dormit fie au avut performante la fel, fie dramatic mai bune. Testarea tuturor grupurilor a doua zi – dupa o noapte de somn – a dus totusi la ca „nappers” sa se descurce mai bine decat „nuppers”, sugerand ca somnul sporeste efectele pozitive ale somnului.
Cercetarile lui Mednick implica, de asemenea, ca somnul poate imbunatati performanta la anumite sarcini mai mult decat cofeina. Puteti chiar sa variati timpul de somn pentru a obtine diferite beneficii: un pui de somn mai devreme va va oferi mai mult somn REM si va va stimula creativitatea, in timp ce un pui de somn ulterioara va fi mai bogat in somn cu unde lente si mai reparator fizic. Toate acestea inseamna ca sa faci un pui de somn poate fi o modalitate buna de a-ti creste performanta si creativitatea.
4. Oprirea la momentul potrivit In timp
ce multi dintre noi ar putea simti ca a ne impinge sa muncim ore lungi si neintrerupte este cel mai bun mod de a fi productivi, stiinta sugereaza altfel. De fapt, munca mai lunga poate duce la stres, epuizare, deconectare de la munca si performanta mai slaba la locul de munca. De asemenea, poate distruge creativitatea si inovatia.
O forma contraintuitiva, dar eficienta, de odihna deliberata este sa nu mai lucrezi la punctul potrivit: cand vezi urmatoarea ta miscare, dar hotarasti sa o lasi pana maine. Ernest Hemingway a fost un sustinator celebru al practicii si multi scriitori de seama i-au urmat sfatul de a „opriti intotdeauna cand stiti ce se va intampla in continuare”.
Oprirea cand va mai ramane putina energie face mai usor sa incepeti a doua zi. De asemenea, pare sa-ti determine subconstientul sa abordeze problemele de munca intre timp, sugerand ca intuitia lui Hemingway era corecta.
Intr-un studiu, participantii au fost testati cu privire la abilitatile lor de gandire divergenta in timpul unei sarcini de doua minute, apoi au petrecut cinci minute pe probleme de matematica, apoi au fost testati din nou cu privire la gandirea lor divergenta. Jumatate dintre participanti li s-a spus ca vor fi testati de doua ori, in timp ce cealalta jumatate nu au fost informati.
In timp ce ambele grupuri au avut scoruri mai mari dupa pauza de matematica – ceea ce le-a permis creierului sa se odihneasca de sarcina principala – cei carora li s-a spus ca vor fi testati din nou au beneficiat mai mult de pe urma pauzei decat cei care nu au facut-o. Cercetatorii au descoperit, de asemenea, ca participantii care au obtinut scoruri mai bune initial – sugerand o mentalitate mai creativa – au beneficiat si mai mult de pauza.
Toate acestea sugereaza ca lasarea constienta a sarcinilor neterminate – lasand nescrisa ultima propozitie a unui paragraf, de exemplu – iti va impinge mintea sa continue sa gandesti fara constientizarea ta. O astfel de strategie uniformizeaza, de asemenea, inaltele si minimele din munca creativa, ofera un impuls creativitatii si protejeaza impotriva stresului.
5. Dormit
Extras adaptat din Rest: De ce faci mai mult cand lucrezi mai putin de Alex Soojung-Kim Pang. Copyright ©2016. Disponibil de la Basic Books, o amprenta a Perseus Books, o divizie a PBG Publishing, LLC, o subsidiara a Hachette Book Group, Inc.
Somnul este, desigur, forma suprema de odihna si o parte importanta a unei vieti creative si productive.
In timpul zilei, corpurile noastre sunt ocupate in principal cu activitatea de a trai, cheltuind energie pentru activitatea motrica si functiile cognitive. Cand adormim, corpul nostru trece in modul de intretinere si se dedica stocarii de energie, reparand sau inlocuind celulele deteriorate si creste, in timp ce creierul nostru curateaza toxinele, proceseaza experientele zilei si, uneori, lucreaza la problemele care ne ocupa trezirea. minti.
Multi cercetatori au descoperit ca somnul REM este deosebit de important pentru performanta. De exemplu, intr-un studiu care analizeaza stagiari si anestezisti in anestezie, cercetatorii au descoperit ca, dupa cateva saptamani in care au avut ture de noapte sau sarcini de garda, performanta lor la munca a scazut semnificativ. Nu numai asta, dar un deficit de somn de mai putin de o ora pe noapte a dus la scaderi mai mari decat cele observate in grupuri comparabile testate intr-un laborator de somn, sugerand ca oamenii de stiinta ar putea subestime consecintele pierderii somnului in lumea reala.
Toate cercetarile indica importanta odihnei in viata noastra rapida. In timp ce cultura noastra ne poate impinge sa lucram ore suplimentare, 24/7, acest lucru in mod clar nu ne ajuta sa fim mai productivi sau sa venim cu solutii creative la problemele noastre.
Cand tratam odihna ca pe un partener egal al muncii, o recunoastem ca un loc de joaca pentru mintea creativa si un trambulina pentru idei noi si invatam modalitati de a ne odihni mai eficient, o ridicam in ceva valoros care ne poate ajuta sa ne calmam zilele, sa ne organizam viata. , acorda-ne mai mult timp si ajuta-ne sa obtinem mai mult in timp ce lucram mai putin.
Odihna nu este lenevie. Este cheia unei vieti mai bune.
