Mereu am fost captivat de mitul lui Platon despre Aristofan. Odinioara, povesteste el, oamenii existau ca fiinte duble, cu doua capete si patru brate si patru picioare. Eram atat de puternici in aceasta forma incat zeii s-au simtit amenintati si ne-au taiat in jumatate, creand oamenii asa cum ii cunoastem astazi. Cu toate acestea, tanjim dupa integralitatea starii noastre anterioare, ceea ce explica cat de fervent cautam iubirea si conexiunea.
Ideea de a fi impletit cosmic cu o alta fiinta umana ar putea face o poveste romantica, dar chiar si stiinta vede aceasta interdependenta. Cercetarile au aratat ca nivelurile de fericire si sanatate ale cuplurilor tind sa converga, in special in randul persoanelor in varsta. Putem chiar sa ne incorporam partenerul in sentimentul nostru de sine.
Si un nou studiu, publicat in Psychological Science in februarie, a constatat ca aceasta interconexiune supravietuieste mortii.
Publicitate
X
Cercetatorii de la Universitatea din Arizona au examinat un sondaj pe mai multi ani in care mai mult de 3.000 de cupluri europene cu varsta de 50 de ani sau mai mult au raportat despre calitatea vietii lor: o masura a satisfactiei in viata si a bunastarii reflectate in declaratii precum „Astept cu nerabdare sa in fiecare zi.”
La inceputul studiului, evaluarile privind calitatea vietii partenerilor au fost corelate – nu este surprinzator.
Dupa cativa ani, unii dintre participanti au murit, lasand aproximativ 550 de vaduvi si vaduvi care au continuat sa participe la sondaj. Ruland din nou cifrele, cercetatorii au descoperit ca calitatea vietii supravietuitorilor era inca legata de calitatea vietii partenerilor lor decedati inainte de moarte. Cu alte cuvinte, cat de bine se descurca vaduvele si vaduvii putea fi prezis de bunastarea partenerilor lor pierduti.
Acest lucru a fost adevarat chiar si dupa ce a controlat bunastarea sotilor supravietuitori la inceputul studiului, pentru a se asigura ca legatura nu a fost doar un rest. De asemenea, a ramas adevarat dupa luarea in considerare a diversilor factori care ar putea influenta bunastarea ambilor parteneri, inclusiv varsta lor, educatia si durata casatoriei, precum si circumstante cum ar fi cat timp au fost bolnavi partenerii, cat timp au petrecut sotii. in calitate de ingrijitor si cat de mult sprijin social au primit in timpul decesului. (Deoarece partenerii au murit in momente diferite, sotii si-au evaluat calitatea vietii pana la patru ani dupa deces, dar nici momentul nu a avut un efect semnificativ asupra rezultatelor.)
Nu numai ca a existat aceasta legatura, ceea ce este destul de remarcabil, dar cercetatorii au descoperit ca era la fel de puternica ca si legatura dintre celelalte cupluri din studiu, unde ambii parteneri erau inca in viata. Vaduvia este in mod evident daunatoare fericirii, dar asta insemna ca, daca un partener a avut o calitate a vietii peste medie inainte de a muri, vaduva lui avea tendinta de a se descurca la fel de bine ca nevaduva medie.

Mai multe despre casatorie

Barbara Fredrickson explica cum sa pastrezi dragostea vie pe termen lung.
Philip si Carolyn Cowan exploreaza cum sa promoveze empatia intr-o casnicie.
John Gottman vorbeste despre incredere si tradare.
Afla ce sa faci daca casnicia ta isi pierde stralucirea.
Cat de incredere ai in relatia ta

Faceti acest test.
Si fa acest test pentru a masura cat de plina de compasiune este iubirea ta.
Ce se intampla aici
Nimic infricosator sau magic; de fapt, sugereaza cercetatorii, exista mai multe moduri plauzibile prin care partenerii si-ar putea ajuta sotii chiar si dupa ce acestia au murit. In primul rand, daca partenerul nu a suferit prea mult inainte de moarte, sotul sau ar putea sa-si gaseasca mai usor pacea si un sentiment de sens in trecerea lor. Acesta este inca un motiv pentru care furnizorii de asistenta medicala ar trebui sa se concentreze pe furnizarea de ingrijiri confortabile si demne la sfarsitul vietii; poate afecta nu doar pacientul, ci si pe cei dragi, pentru multi ani de acum inainte.
Dar mai mult decat atat, amintirea unui partener fericit si rezistent le-ar putea oferi sotilor supravietuitori inspiratia de a ramane puternici si pozitivi. Amintirea pozitivitatii unui partener decedat sub stres „ar putea servi ca o sursa de sprijin simbolic”, explica cercetatorii. Vaduvele pot face tot posibilul sa-si onoreze partenerul, pastrand o atitudine luminoasa si optimista.
Amintirile unei iubiri trecute sunt atat de tangibile si puternice incat devin o alta forta care ne influenteaza viata. Ele sunt „absente, dar nu au disparut”, o constatare pe care ne-am putea simti ca este in egala masura romantica si tulburatoare – dar nu l-ar fi surprins pe Platon.