Impartasirea unei sali de clasa cu elevii care sunt protejati de stereotipurile negative despre grupul lor poate creste notele tuturor elevilor, arata o noua cercetare de la Stanford.
Studiul a fost publicat in Psychological Science, un jurnal al Asociatiei pentru Stiinte Psihologice. Joseph Powers, un student absolvent de psihologie la Stanford si autor principal al lucrarii, spune ca „schimbarea proceselor psihologice ale doar catorva indivizi poate transforma grupul mai mare in moduri care sa beneficieze pentru toata lumea”. Powers i s-a alaturat cercetarii de catre profesorul de psihologie la Stanford Graduate School of Education, Geoffrey Cohen.
Cercetatorii au protejat, in esenta, studentii afro-americani de „amenintari stereotip” prin interventii psihologice subtile. O amenintare stereotipa este o situatie in care oamenii se simt expusi riscului de a confirma stereotipuri negative despre grupul lor, etnic sau social. Acest lucru, de exemplu, poate duce la performante academice scazute ale studentilor din minoritati in comparatie cu studentii albi. In ultimele doua decenii, cercetatorii au identificat si documentat acest fenomen intr-o varietate de contexte.
Reclama
X
Depasirea stereotipurilor adanc inradacinate nu este usoara, asa ca Powers si Cohen au incercat sa examineze daca experimentele de „afirmare a valorilor” care incurajeaza cativa elevi minoritari dintr-o clasa sa se concentreze asupra calitatilor lor cele mai bune ii pot ajuta si pe ceilalti elevi sa-si imbunatateasca notele. O modalitate obisnuita de a afirma valorile este prin exercitii scrise – cheia este ca elevii sa reflecteze si sa fie constienti de lucrurile care conteaza cel mai mult pentru ei personal.
Proiectul Stanford a constat in studii care au implicat elevi de clasa a saptea din familii din clasa medie pana la mijlocul inferior la o scoala gimnaziala suburbana din nord-est. Au fost studiate toate grupurile etnice. In timpul experimentului, elevii au primit de la profesorii plicuri sigilate cu materiale de scris. Apoi au scris despre ce atribute personale apreciau cel mai mult.
Dupa aproximativ 15 minute de scris, elevii au pus materialele inapoi in plicuri, iar materialele au fost returnate cercetatorilor. Elevii credeau ca participau la o tema obisnuita de scris in clasa – nu stiau ca face parte dintr-un studiu de cercetare. Ulterior au fost comparate notele elevilor din experiment si ale celor care nu au participat.
Descoperirile au aratat ca salile de clasa cu concentratii mai mari de studenti afro-americani protejati de amenintarea stereotipului prin experiment au declansat performante academice mai mari in randul tuturor colegilor de clasa, indiferent de rasa sau de participarea la experiment. Acest efect a fost cel mai pronuntat in randul studentilor cu o istorie de performanta slaba.
Datele indica faptul ca adaugarea a doar doi elevi afro-americani la grupul de experiment intr-o sala de clasa tipica a imbunatatit suficient de mult mediul de clasa incat notele elevilor cu performante scazute au crescut, in medie, cu o treime dintr-o nota cu litera (de exemplu, de la un C la un C+).
„Rezultatele sugereaza ca beneficiile interventiei psihologice nu se termina la individ. Indivizii schimbati isi pot imbunatati mediile sociale, iar astfel de imbunatatiri pot aduce beneficii altora, indiferent daca au participat la interventie”, scriu Powers si Cohen.
Mai multe despre partinire si scoli
Aflati de ce profesorii sunt mai predispusi sa pedepseasca elevii de culoare.
Descoperiti cinci moduri de a promova prietenia interrasiala in scoli.
Allison Briscoe-Smith explica cum sa vorbim despre rasa cu copiii.
Jeremy Adam Smith intreaba: Justitia restaurativa poate mentine scolile in siguranta
David Amodio ofera un tur al creierului egalitarist.
Cititi Ne nastem rasist
Noi perspective din neurostiinta si psihologie pozitiva.
Analiza a confirmat ca acest efect general de imbunatatire a clasei nu a fost influentat de factori precum rasa elevilor sau profesorii implicati.
Experimentul a declansat nu numai o schimbare a indivizilor, ci si o schimbare a atmosferei de grup. Cercetarile anterioare au documentat modul in care experimentul imbunatateste performanta academica si apartenenta sociala in randul studentilor afro-americani, dar noile studii au descoperit ca salile de clasa cu concentratii mai mari de acesti studenti declansau performante mai mari in randul tuturor colegilor de clasa.
„Implicatia principala este ca deseori putem subestima intregul efect al programelor si interventiilor sociale daca masuram doar efectele directe in randul participantilor”, spune Powers. „Concentrarea beneficiarilor in cadrul unui grup poate declansa efecte la fel de mari sau mai mari decat programul sau interventia initiala.”
Powers sugereaza ca cercetarile viitoare ar trebui sa exploreze mecanismele precise care permit sau inhiba astfel de reactii. De exemplu, o sala de clasa cu o concentratie mai mare de studenti care primesc afirmatii ale valorilor lor fundamentale creeaza noi moduri de intelegere a performantelor – si ajuta acest lucru, de asemenea, la eliberarea de resurse, dandu-le profesorilor imputerniciri sa-si faca treaba intr-un mediu mai sigur din punct de vedere psihologic.
Acest articol a fost publicat initial
pe Stanford News. Cititi articolul original.
