Focus: The Hidden Driver of Excellence, de Daniel Goleman

In lumea actuala a bombardamentelor pe internet, este usor sa fii distras de retelele sociale, jocurile video si e-mailurile, excluzand activitati mai importante, cum ar fi o conversatie neintrerupta sau finalizarea unui proiect de lucru . Cat ne costa asta ca societate
, mult, scrie autorul de bestselleruri Daniel Goleman. In Focus, Goleman sustine ca acordarea atentiei este o forma de arta pierduta care trebuie reinviata, in special pentru copiii nostri. A sti sa ne concentram asupra gandurilor si sentimentelor noastre interioare, sa fim prezenti si empatici cu alti oameni si sa acordam atentie sistemelor mai mari si tendintelor societale sunt importante pentru succesul personal, precum si pentru rezolvarea problemelor lumii precum incalzirea globala.
Reclama
X
Cartea lui Goleman acopera cercetari care arata cat de importanta este concentrarea asupra fericirii, productivitatii si relatiilor – atat personale, cat si profesionale. Desi prezinta povesti despre oameni de succes care si-au perfectionat abilitatile de concentrare, el sustine ca copiii ar trebui sa beneficieze de un antrenament de constientizare – care construieste atentia si contracareaza ratacirea mintii – daca doresc sa devina cetateni productivi. —JS

Give and Take, de Adam Grant

Cooperarea si generozitatea — nu concurenta — reprezinta drumul catre succes in afaceri, potrivit profesorului de management de la Wharton School, Adam Grant, autorul cartii Give and Take. Grant sustine ca, dincolo de a avea talent, noroc si dorinta de a munci din greu, modul in care cineva interactioneaza social la locul de munca este esential pentru succes.
Cei care daruiesc cu generozitate din ei insisi sunt mai buni la crearea de retele, colaborarea, evaluarea si influentarea altora, toate importante pentru cresterea afacerii. Asta pentru ca a da altora ii face pe altii sa doreasca sa ti-o dea tie – atata timp cat nu este de asteptat intr-un mod qui pro quo – si poate deveni contagios, raspandindu-se in cadrul unei organizatii.
Deoarece donatorii cauta ce este mai bun in ceilalti si sunt deschisi criticilor, ei sunt priceputi in dezvoltarea angajatilor si pot fi flexibili si receptivi la pietele in schimbare. Toate acestea ii fac pe cei care daruiesc – si nu pe cei care iau – sa fie mai buni in afaceri, ceea ce il determina pe Grant sa sugereze sfaturi pe care angajatorii le pot folosi pentru a promova mai multa donatie la locul de munca pentru a-si imbunatati profitul. —JS

Gratitude Works!: Un program de 21 de zile pentru crearea prosperitatii emotionale, de Robert A. Emmons
Robert Emmons conduce programul Expanding the Science and Practice Gratitude al GGSC si este unul dintre cei mai mari experti din lume in ceea ce priveste recunostinta.
Noua sa carte, Gratitude Works!, transforma zeci de ani de cercetare in sfaturi, instrumente si chestionare pe care oricine le poate folosi pentru a-si aprofunda aprecierea pentru lucrurile bune din viata si pentru a imbunatati relatiile cu oamenii care ne ofera lucrurile bune.
Cartea straluceste mai ales cand Emmons dezvaluie unele dintre contradictiile inerente recunostintei. Cititorii invata ca apreciem lucrurile cel mai mult atunci cand sunt pe cale sa se termine; ca prea multa recunostinta ne poate face mai putin fericiti; si ca cele mai grele momente ale vietii sunt cele in care avem cea mai mare nevoie de recunostinta. „Recunostinta functioneaza”, scrie el, „dar nu intotdeauna in felul in care credem ca functioneaza sau din motivele pentru care credem ca face.” — JAS

Bani fericiti: Stiinta cheltuirii mai inteligente, de Elizabeth Dunn si Michael Norton

Una dintre convingerile noastre de baza aici la Greater Good Science Center este ca „Fericirea si altruismul sunt impletite – a face bine este un ingredient esential pentru a fi fericiti”. In ultimii cinci ani, cercetatorii Elizabeth Dunn si Michael Norton au transformat acea „credinta de baza” intr-un fapt stiintific, descoperind, in studiu dupa studiu, ca daruirea altora („cheltuieli prosociale”) ii face pe oameni mai fericiti decat cheltuirea pentru ei insisi.
Anul acesta, au distilat lectiile cheie din acea cercetare in Happy Money, o prezentare generala concisa si lizibila a constatarilor (adesea contraintuitive) din munca lor si a colegilor precum Lara Aknin si Jordi Quoidbach.
Cartea rasturneaza atemporalul face-bani-cumpara-fericirea
dezbatere, argumentand ca, dupa ce ne putem acoperi nevoile de baza, fericirea depinde mai putin de cati bani avem decat de modul in care ii cheltuim. Cele cinci principii de baza pe care le identifica pentru o cheltuiala fericita – care, pe langa cheltuielile pentru alti oameni, includ cumpararea de experiente in loc de lucruri materiale si nu exagerarea in lucrurile care va fac placere – ofera o foaie de parcurs pentru a obtine „cel mai mare bang de fericire” pentru banii tai. Nu este o resursa rea de avut in preajma sarbatorilor. —JM Hardwiring

Happiness: noua stiinta a creierului multumirii, calmului si increderii, de Rick Hanson
In bestsellerul sau Hardwiring Happiness, neuropsihologul si membrul comitetului consultativ al Greater Good Science Center, Rick Hanson, are un mesaj cheie pentru tine: atentia ta formeaza fizic creierul si, asadar, daca iti indrepti atentia catre binele vietii, cu atat creierul tau va deveni mai bun. la promovarea bunatatii si cu atat va deveni mai sanatos.
Mai usor de spus decat de facut,
Hanson stie asta, iar cartea sa ofera metoda HEAL – patru pasi concreti pe care ii poti face si care te vor ajuta sa vezi si sa cultivi binele din creier: ai o experienta pozitiva; Imbogatiti -l; A o absorbi; si material pozitiv si negativ cu cerneala L.
Hanson este un scriitor clar, cald, cu un dar pentru metafora – descrierea sa a creierului de teflon pentru bine si Velcro pentru rau a devenit un clasic – iar Hardwiring Happiness este un exemplu grozav al genului de carte la care ne place cel mai mult. Greater Good: sfaturi fundamentate stiintific pentru a trai o viata mai buna. —JAS

Love 2.0: Cum afecteaza emotia noastra suprema tot ceea ce simtim, gandim, facem si devenim, de Barbara Fredrickson

Conceptul de iubire are nevoie de un upgrade, sugereaza experta in emotii Barbara Fredrickson in Love 2.0. In loc sa cautam dragostea doar in parteneriate romantice, Fredrickson sugereaza ca putem experimenta „rezonanta pozitiva” – un sentiment cald si placut care are beneficii profunde pentru sanatatea si fericirea noastra – oricand avem o interactiune pozitiva cu o alta persoana, chiar si cu un strain.
Ne-am nascut sa iubim – la propriu – atata timp cat ne simtim in siguranta in prezenta altei persoane. Nervul nostru vag ne ajuta sa facem contact vizual si sa sincronizam expresiile faciale cu alte persoane, crescand sentimentele de dragoste. Hormonul oxitocina este eliberat in organism in timpul intalnirilor sociale pozitive, reducand stresul si scazand ritmul cardiac si tensiunea arteriala. Chiar si creierul nostru tinde sa se „sincronizeze” cu o alta persoana atunci cand ne simtim conectati.
Desi aceste sisteme nu sunt sub controlul nostru constient, ele pot fi sporite prin cultivarea unei rezonante pozitive mai mari in viata noastra. Fredrickson sugereaza folosirea meditatiei de bunatate iubitoare, a practicilor de recunostinta sau a atentiei concentrate asupra interactiunilor pozitive pentru a creste pozitivitatea si a ne imbunatati sanatatea, perspectiva si relatiile. — JS

Triburi morale: emotie, ratiune si decalajul dintre noi si ei, de Joshua Greene

Creierul nostru a fost conceput pentru viata tribala, pentru a se intelege cu un grup select de altii (noi) si pentru a lupta impotriva tuturor celorlalti (ei). Dar timpurile moderne au fortat triburile lumii sa intre intr-un spatiu comun, ceea ce a dus la ciocniri epice de valori pentru orice, de la avort la pedeapsa cu moartea.
In Moral Tribes, neurologul de la Harvard Joshua Greene explica procesele cognitive care intra in luarea deciziilor morale si de ce avem probleme atunci cand morala tribala se ciocneste. Deoarece simtul nostru de bine si rau este inradacinat in emotiile si partinirile noastre culturale, anumite lucruri pur si simplu ne par gresite si poate fi dificil sa ne schimbam opiniile atunci cand sunt provocate.
Greene sugereaza sa recunoastem cand sa avem incredere in aceste sentimente morale – de exemplu, cand simtim remuscari pentru ca am ranit pe cineva sau vinovati de furt – si cand ar trebui sa ne implicam mai mult in rationament si reflectie – de exemplu, in dezbateri despre cum sa tratam prizonierii. Cartea sa ne ghideaza in cele din urma in cautarea unei meta-morale si a unui model filozofic – pragmatism profund – pe care sa le putem folosi pentru a ajuta la solutionarea conflictelor morale suparatoare. (Radacinile moralitatii au fost, de asemenea, explorate cu mare efect anul acesta in tocmai publicatul lui Paul Bloom Just Babies: The Origins of Good and Evil.) —JS

The Myths of Happiness: What Should Make You Happy, but Doesn’t, What Shouldn Nu te face fericit, dar te face, de Sonja Lyubomirsky
Multi dintre noi pastram idei gresite despre fericire, crezand ca am fi mai fericiti daca am avea o relatie potrivita, un loc de munca bun sau o sanatate perfecta sau ca fericirea noastra ar fi distrusa de pierdere. Dar cercetatoarea fericirii de la UC Riverside Sonia Lyubomirsky spune altceva: a crede aceste mituri despre cum functioneaza fericirea ne tine blocati si nu reflecta modul in care cineva cultiva cu adevarat fericirea in viata.
In Miturile fericirii, Lyubormirsky ghideaza cititorii prin cercetarile abundente asupra fericirii, aplicand-o la anumite mituri. De exemplu, ea explica modul in care adaptarea hedonica – tendinta de a deveni indragostiti de inaltele fericirii in timp – poate face ca relatiile romantice pe termen lung sa se simta invechite. Dar putem contracara adaptarea hedonica cultivand aprecierea si compasiunea fata de partenerii nostri, ceea ce ne va face mai fericiti si ne va ajuta relatia sa prospere.
In multe cazuri, adevarata cale catre fericire nu depinde de ceea ce ni se intampla, ci de modul in care reactionam la aceasta. Abilitati precum atentia, recunostinta, daruirea si compasiunea ne pot ajuta sa gestionam esecurile si sa ne sporim fericirea in timp. Cartea ei va ajuta sa gasiti mitul care va tine blocat si sa va gasiti drumul catre o viata mai fericita. — JS

Neurostiinta sociala a educatiei: optimizarea atasamentului si a invatarii in clasa, de Louis Cozolino

Ani de cercetare au aratat ca creierul nostru este proiectat pentru a maximiza invatarea si conexiunea sociala. Dar cum putem folosi aceste informatii in sala de clasa
In cartea sa cuprinzatoare, The Social Neuroscience of Education, psihologul Louis Cozolino detaliaza rezultatele cercetarilor in psihologie si neurostiinta care explica importanta conexiunii sociale in educatie. Invatam cat de importante pot fi experientele timpurii de viata, cum stresul afecteaza invatarea, cum copiii invata cel mai bine in mici explozii de concentrare si cum partinirea profesorilor este un produs secundar natural al evolutiei noastre, care, totusi, trebuie contracarata in clasa.
Cozolino ofera educatorilor un set de sfaturi pentru punerea in practica a rezultatelor cercetarii. Dezvoltand relatii de sustinere, invatare in schele, oferind context elevilor si alte strategii, profesorii pot imbunatati invatarea in salile de clasa. Desi unele dintre acestea pot parea intuitive, cartea lui Cozolino ofera un argument puternic pentru ce este imperativ sa implicam creierul social al elevilor daca dorim ca scolile noastre sa ofere rezultate. —JS

Social: De ce creierul nostru este conectat, de Matthew Lieberman

De ce relatiile sociale sunt atat de importante in viata noastra
Omul de stiinta in neurologie cognitiva de la UCLA, Matthew Lieberman, raspunde la aceasta intrebare in cartea sa Social, oferind o imagine clara a celor trei cai neuronale din creierul nostru dedicate conectarii sociale: una care ne face sa simtim durere si bucurie sociala, una care ne ajuta sa fim atenti si sa ii prezicem pe ceilalti. „, si unul care ne ajuta sa acceptam in mod subconstient normele sociale din jurul nostru.
Cartea este plina de cercetari fascinante. De exemplu, aflam ca durerea sociala implica aceleasi cai neuronale ca si durerea fizica si poate fi atenuata cu Tylenol; ca „starea de odihna” a creierului nostru nu este foarte odihnitoare si monitorizeaza constant mediul nostru social; si ca invatam cel mai bine atunci cand ne angajam caile neuronale sociale, astfel incat pregatirea pentru a instrui pe altcineva poate ajuta studentii sa invete mai bine materialul.
Luate impreuna, cercetarea arata ca avem „o tapiserie de sisteme neuronale tesute impreuna pentru a ne lega unul de celalalt”. Din acest motiv, Lieberman face recomandari despre cum sa ne modificam scolile si locurile de munca – si vietile noastre personale – pentru a profita mai bine de realitatea noastra sociala. —JS

Sticks and Stones: Defeating the Culture of Bullying and Rediscovering the Power of Character and Empathy, de Emily Bazelon

Povestile media despre hartuirea la adolescenti par omniprezente in zilele noastre, alimentand ingrijorarea si indignarea. Dar mass-media nu poate surprinde nuantele agresiunii sau climatele sociale complexe care o perpetueaza. Si, uneori, lumina reflectoarelor nationale inrautateste lucrurile, aruncand aspersiuni asupra oraselor sau scolilor intregi.
Acestea sunt problemele explorate in cartea lui Emily Bazelon, Sticks and Stones. Bazelon, editor senior la Slate.com, a intervievat victimele si autorii agresiunii pentru a descoperi dinamica agresiunii din perspectiva celor implicati. Perspectivele ei sunt provocatoare si lamuritoare, ajutand la sublinierea complexitatii problemei si a necesitatii de a implica adolescentii in prevenire.
Bazelon sustine ca parintii prea des reactioneaza exagerat la ceea ce adolescentii considera o „drama” normala, ceea ce face dificila reducerea efectiva a agresiunii. In cele din urma, ea sugereaza ca scolile adopta programe care schimba culturi intregi scolare – programe care vizeaza cresterea empatiei si formarea caracterului – mai degraba decat programele de „toleranta zero”, care sunt mai putin eficiente. —JS

Mentiuni de onoare:

Bonobo si ateul, de Frans de Waal
Bouncing Back: Recablarea creierului pentru rezilienta si bunastare maxima, de Linda Graham
Cum sa gasesti o munca implinita, de Roman Krznaric
Just Babies: The Origins of Good and Evil, de Paul Bloom
Mastermind: Cum sa gandesti ca Sherlock Holmes, de Maria Konnikova
Ungifted: Inteligenta redefinita, de Scott Barry Kaufman
Ceea ce face dintr-un erou
stiinta surprinzatoare a abnegatiei, de Elizabeth Svoboda
World Peace si alte realizari de clasa a IV-a, de John Hunter